10,418 matches
-
Andrei a coboarât și a rămas pe peron, până ce trenul plecă. Apoi amândoi își fluturau mâinile. Andrei era dintr-o familie de țărani cu o stare materială bună. Era înalt, blond, cu părul întodeauna tuns scurt, cu privirea și zâmbetul blând. Radu, rămas singur, deschise o carte pe care o avea la el, începând să citească. La un moment dat și-a dat seama că nu a reținut nimic. Gândul i-a rămas la cele spuse de Andrei în legătură cu Ramona. în
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
mișcările pe care le făcea cu mâna. -Aude rău, copile, i-a răspuns tatăl lui. -Doamne! Atunci se duce, tată?! -D-zeu are grijă, copilul meu, zise tatăl oftând. Asemănarea dintre mamă și fiu era izbitoare. Același chip frumos cu privirea blândă, aceiași ochi, dar care acum ai mamei erau puțin tulburi, aceleași mâini cu degete subțiri și fine și același suflet cald. în acea seară înainte să adoarmă, acel accident, care pentru el era o viziune urâtă, îi reveni în minte
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
și soție, ambii în jurul vârstei de 30 de ani, Eugen și Oana Bunea. Cu un zâmbet acru, schimonosit Eugen zise: -Nu-mi pot închipui reacția tatălui meu, deși mama îmi spunea că îi semăn mult, doar că el era mult mai blând și vesel. -Oricum va fi o surpriză pentru el după atâția ani, nici eu nu-mi pot închipui. -Oricum va fi, vreau să-l cunosc, indiferent de reacția lui, nu-i voi cere nici o explicație, doar dacă este posibil
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
după verighetele pe care le purtau, îi întrebă: -Unde locuiți? -La Sibiu în casa părinților mei, răspunse Oana. -Aveți copii? -Deocamdată nu. După cum arătau cei doi tineri, doamna Neli își dădu seama că au o situație bună. îi plăcu chipul blând și puțin jenat al Oanei, mai observă dar fără surprindere asemănarea dintre Eugen și soțul ei, poate mai evidentă ca a fiicei sale, lucru care nu îi displăcu. Era înalt, subțirel, blond, ochii albaștri, cărora le lipsea seninătatea și blândețea
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
culoare plăcută. Acum i se părea mult mai frumos, față de atunci când ea îl văzuse pentru întâia oară într-o situație nefericită. Radu observă cum este privit și nu rezistă să nu-și ridice capul, mijindu-și ochii cu o privire blândă și un zâmbet spre ea. în acel moment privirile lor se întâlniră iar inocenta lor fericire își descoperi taina. Acel tablou care la început i se păru lui Radu trist, acum deveni superb și atât de viu și pur în
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
în drum spre Târnăveni ei se mulțumiră să se privească din când în când, oftând când unul, când celălalt. Fețele lor își pierduseră însuflețirea, pe care o aveau în noaptea care trecuse. Ceața se risipi la acea oră și soarele blând care-și făcu apariția îi mângăie prin geamurile mașinii cu razele lui călduțe. Radu adora soarele și întreaga natură în care el își petrecea o mare parte din timp. Acum sub soarele blând alături de Ramona el reuși să-și găsească
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
se risipi la acea oră și soarele blând care-și făcu apariția îi mângăie prin geamurile mașinii cu razele lui călduțe. Radu adora soarele și întreaga natură în care el își petrecea o mare parte din timp. Acum sub soarele blând alături de Ramona el reuși să-și găsească un dram de liniște și seninătate, restabilindu-și cât de cât echilibrul. Chipul său exprima venerație, expresie ce se datora atât naturii cât și ființei sensibile, dragi inimii lui care acum se afla
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
inevitabila și dureroasa despărțire pentru o vreme. într-adevăr, acum se despărțeau mai greu. în poartă Radu încearcă să fie vesel, cu ochii mijiți spre Ramona, încearcă să schițeze un zâmbet, dar acesta îi trădă melancolia. Era o seară mai blândă de ianuarie, nu geroasă, cerul era acoperit, doar căteva stele se arătară clipind, ca nu după mult timp să se ascundă și ele. începu să ningă, când Radu însoțit de această dată de Ramona și Andrei intră în curtea casei
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Intrați în casă, înconjurând sicriul, Ramona plângea, Radu o privea lung cu ochii umezi pe mama lui care parcă își căpătase frumusețea de altădată, încercând să și-o imagineze așa cum a fost când era copil, cu zâmbetul ei senin și blând. Bunicul lui se apropie de el: -Dumnezeu s-a îndurat de ea și a pus capăt durerii și suferinței ei grele. Radu nu zise nimic doar se mulțumi să aprobe din cap, ștergându-și ochii și fața, oftând. Deși tristețea
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
școli ca voi acum. Bunicul reuși să îndepărteze vălul apăsător care-i acoperea și destinse puțin atmosfera. Acum fețele tinerilor deveniră mai senine. Spre miezul nopții ninsoare se opri. Luna își făcu apariția printre stelele lucitoare, mângâind cu razele ei blânde mantia imaculată a iernii. Părea o noapte de argint. Radu și Ramona, în drum spre casa bunicilor admirară splendoarea nopții cu peisajul său de basm, totul fiind cuprins de un mister absolut. Bunica îi aștepta cu un foc bun și
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
strălucitoare rochie de seară, peste care purta o haină de blăniță lucioasă de culoare neagră. Era însoțită de un bărbat mult trecut peste treizeci de ani, pe care Radu îl cunoștea, agronom la un I.A.S. din Târnăveni, un om blând și vesel. Angela, arogantă și mândră se aproprie de Radu și Ramona fără să-i privească, ținându-și de mână partenerul. Schimbă câteva cuvinte zgomotoase în hohote de râs cu o altă pereche apoi se avântă în dans forțându-și
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
în seara de Sfântul Nicolae, oftând la sfârșit. Ramona observă durerea și regretul lui Radu. Iubirea ei pentru el se tulbură puțin, dar nu luă deocamdată nici o hotărâre. -Dacă așa stau lucrurile, lasă soarta să-și urmeze cursul, zise Ramona blând. -N-am încotro, cuvinte abia înțelese de Ramona din cauza vocii lui aproape pierite. Lacrimile au început să inunde fața Ramonei, ea se aproprie de Radu și-l sărută pe față. în acel moment și el dădu drumul lacrimilor, care până
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
a putut ține promisiunea făcută tatălui său de a se întoarce acasă. El scoase o fotografie pe care o avea tot timpul în buletin, printre lacrimi privindu-și părinții, adormi. Soarele reuși să străpungă ceața rară a unei frumoase și blânde dimineți de septembrie, când o adiere ușoară desprindea primele frunze gălbui aducându-le-n valuri, ca apoi să devină ca-n fiecare toamnă așternut foșnitor. Tot acest viu tablou pe care Ramona îl admira visătoare îi aducea în suflet și
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
de septembrie, când o adiere ușoară desprindea primele frunze gălbui aducându-le-n valuri, ca apoi să devină ca-n fiecare toamnă așternut foșnitor. Tot acest viu tablou pe care Ramona îl admira visătoare îi aducea în suflet și pe blândul ei chip o nunață nostalgică. Mama ei o trezi din această dulce visare chemând-o la telefon. Ramona, cu un zâmbet abia schițat intră în cameră, încă visătoare și crezând că este căutată de Radu, ridică receptorul. Fără nici o ezitare
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
-o, de aceea o suna pe Ramona la școală și nu acasă, se ferea parcă de vocea lui Radu, emoțiile nu i-ar permite o discuție cu el, o stare sufletească necunoscută ei până acum. Era o dimineață liniștită și blândă de septembrie când profeasoara Ramona Brădescu fu chemată la secretariat. Ea se îndrepta într-acolo cât putu de repede, pe hol auzindu-se sunetul strident al bastonului ei, pe care acum era obligată să-l poarte. La celălalt capăt al
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
se gândea la Ionuț dar se consola cu gândul că fiul său se știe foarte iubit atât de el cât și de Ramona. După mulți ani. Era în după amiaza zilei de întâi noiembrie 1997, o zi senină cu soare blând, în care vântul unduia bătrânele ramuri ale sălciilor de pe marginea cimitirului în care se aflau o mulțime de oameni la mormintele celor dragi. Tot aici se afla și doamna Ramona Brădescu, împreună cu fiul său Ionuț, însoțit de prietena lui, Ioana
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
-l vedea din când în când în casa prietenei sale. în seara de Crăciun doamna Angela se afla în casa prietenei sale Eva, fiind singură hotărî să petreacă această seară împreună. Soțul Evei, deși era un om tăcut, era foarte blând și îngăduitor, numele lui era Emil Gherasim. Fiind mai sărac, el își făcu griji din pricina relației pe care fiica lui mai mare Ioana o avea cu Ionuț care provenea dintr-o familie înstărită, dar nu-i zicea nimic tocmai pentru
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
reușind să-și cumpere toate utilajele și instalațiile de care avea nevoie. Problema era că sănătatea lui se șubrezi. Deși abia împlinise vârsta de 50 de ani, părea puțin adus iar părul lui devenise argintiu. își păstrase doar aceeași privire blândă puțin melancolică. Cu sănătatea nu stătea bine nici doamna Ramona Brădescu deși se mișca foarte greu, ea continua să predea la școală, fiind dusă de către fiul său în fiecare dimineață și adusă de soțul său. Ea nu mai putea conduce
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
ce să mai rămân, dacă fiul meu a plecat”, își zise ea și ieși fără a mai sta de vorbă cu cineva, mergând la gară. Când Ionuț și Ioana ajunseră la Bălăușeri soarele se ridica de după deal, încălzindu-i cu blândele lui raze. Ioana se bucură de razele călduțe deoarece simți răcoarea dimineții. Ea ațipi mereu, de la un moment dat adormise. Ionuț se simțea nu numai obosit dar și puțin abătut. Șoseaua era de-a dreptul liberă, ațipi și el, ca
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
blond, trase-n piept aerul tare de acasă. De acasă! Inima-i bătea grăbită, fiindcă lipsise vreo șapte ani, deși pe acele meleaguri se născuse, într-un sat mare din apropierea Nistrului, înaintea primului război mondial, în 1914. Privi lung coasta blândă și pădurea, cum îi spunea pâlcului de copaci în care-i plăcea să se piardă de dimineața până seara, când era mic. Dar, fusese el vreodată mic? Viața-l rupsese de ai lui parcă dintotdeauna, și după șapte ani adăugați
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
cerdac în stil brâncovenesc, îmbrăcat întotdeauna în costum național moldovenesc, așezat pe un scaun, mereu cu o carte în mână. Se obișnuise să-l salute, fără a-l cunoaște. I se păruse firesc așa, omul inspira încredere, avea o figură blândă și-l privea cu interes. Într-o zi îl văzu la școală, vorbind cu învățătorul său rus, care îl informase că Ionică avea tragere de inimă pentru învățătură, era deștept, însă păcat de el dacă trebuia să rămână acolo, în
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
cunoșteai, nu știai cum ajunsese acolo, în bibliotecă. - Ei, în visele mele o cunoșteam bine, aveam impresia c-o mai văzusem când era mică, la fântâna de acasă... *** Aici visul se întrerupea brusc, totul părând învăluit într-o culoare albastră, blândă, mângâietoare. Dimineața, înainte de-a se ridica din pat, cu ochii închiși, încercă să rememoreze măcar fragmente din vis. Degeaba, vedea obsedant doar chipul domnișoarei din bibliotecă, a cărei prezență acolo rămânea în continuare un mister. Ziua se scurse obișnuit
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
celuilalt, dar renunță și, după o clipă se-ntoarse spre el: - N-o să mă apuc să fac o anchetă, deși în sinea mea, bănuiesc, ar trebui... S-o cred pe doamna, să n-o cred? Continuă pe un ton mai blând: - Indiferent de naționalitate, și-n Basarabia este nevoie de învățători. Dacă vrei, vino în primărie să mănânci ceva. Ești tras la față, cred că și flămând, ai nevoie de odihnă. Mai târziu, vom găsi și-o mașină să te ducă
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
este un alt pasaj preferat de practicanții artelor marțiale chineze de „stil ușor”. Aici se elogiază virtutea nonrezistenței, a aplecării în bătaia vântului, iar ultimele două versuri evocă în mod clar sunetul familiar al concepției creștine populare conform căreia „cei blânzi vor moșteni pământul”. Lao Zi a trăit în timpul unei perioade lungi și haotice din istoria chineză, cunoscută sub numele de Perioada statelor războinice. Pe măsură ce zeci de prinți meschini unelteau și se întreceau pentru supremație, regatele se ridicau și cădeau asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
qi gong există două moduri de respirație fundamentale: Respirația Războnincului (wu-hsi) și Respirația Înțeleptului (wen-hsi). Respirația Războinicului este plină de forță, puternică, sonoră și controlată de contracțiile puternice și conștiente ale diafragmei și ale peretelui abdominal. Respirația Înțeleptului este naturală, blândă, mută și relativ lipsită de efort. Respirația Războinicului este optimă pentru exercițiile de respirație terapeutică menite să întărească organismul, să acumuleze și să depoziteze qi, să intensifice circulația sângelui și să stimuleze starea generală de sănătate fizică și vitalitate. Necesită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]