9,618 matches
-
și săgeată) și începe o perioadă cathartică: „La vânat să-mi iasă/ Pe munții Nistrului/ Și ai pustiului”. Peregrinarea prin geografia specific inițiatică este încheiată în mijlocul săptămânii, ca echivalent temporal al centrului cosmogonic și are aceleași semnale meteorologice: nori și ceață. Abia acum flăcăul regăsește urma animalului sacru, traseul lui condu- cându-l prin locuri inaccesibile, până la apa vie: „La râu, la pârâu,/ De-unde-i apa lină,/ Pietrele răsună”. Muzica lumii provocată de curgerea hidrică o echivalează pe cea a sferelor din înalt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
otrăvii ofidiene și va fi înlocuită de către moldovean, personajul adjuvant, cu veșminte de mătase, ca semn al inițierii în lumea imaterială a arhetipurilor. Plecat să vâneze „păsărele gălbioare/ Că sînt bune la mâncare”, Mistricean trece spre cealaltă dimensiune printr-o „ceață dengrozit,/ Negură până-n pământ” ce-i provoacă rătăcirea, ruptura de nivel simbolic. Început ca o vânătoare în cotidian, și nu în urma conștientizării unei chemări de dincolo, traseul inițiatic pătrunde în labirintul sugerat de rătăcire și ceață, „«zona cenușie» situată între
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cealaltă dimensiune printr-o „ceață dengrozit,/ Negură până-n pământ” ce-i provoacă rătăcirea, ruptura de nivel simbolic. Început ca o vânătoare în cotidian, și nu în urma conștientizării unei chemări de dincolo, traseul inițiatic pătrunde în labirintul sugerat de rătăcire și ceață, „«zona cenușie» situată între real și ireal”. Ceața precede revelațiile importante, în mitologia celtică delimitând precis „lumea pământească de ținuturile insulare ale Lumii de Dincolo”. Chinuit fizic de orbecăiala printr-un spațiu nefamiliar (imagine transsubstanțializată în La țigănci), flăcăul este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pământ” ce-i provoacă rătăcirea, ruptura de nivel simbolic. Început ca o vânătoare în cotidian, și nu în urma conștientizării unei chemări de dincolo, traseul inițiatic pătrunde în labirintul sugerat de rătăcire și ceață, „«zona cenușie» situată între real și ireal”. Ceața precede revelațiile importante, în mitologia celtică delimitând precis „lumea pământească de ținuturile insulare ale Lumii de Dincolo”. Chinuit fizic de orbecăiala printr-un spațiu nefamiliar (imagine transsubstanțializată în La țigănci), flăcăul este atras de privirea înșelătoare, de vasilisc a șarpelui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care și-a încheiat astfel etapa inițiatică liminară. Într-o altă variantă a baladei Iovan Iorgovan I, (6), care începe cu subiectul baladei Trei fete surori (călătoria inițiatică în căutarea de flori, ele înseși simbol marital), mezina se rătăcește în ceața ce anticipează transcenderea lumilor și va avea parte de o înghițire simbolică: „Șearpele curea,/ Fata tăbăra/ Și mi-o ajungea,/ Și mi-o apuca,/ Coada-ncolăcea,/ La brâu o strângea”. Evoluția acestui motiv a fost sintetizată de cercetătorul V. I.
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
maximă toate trăsăturile fundamentale ale inițierii feminine: teluric, acvatic (lichidul amniotic al cosmosului), puritate, diafan, fecunditate. Același cadru inițiatic, în contextul recoltării plantelor, apare în balada Fata și cucul I (5): „Foaie izmă creață,/ Joi de dimineață,/ Pe rouă, pe ceață/ Și pe negureață,/ Măre, mi-a plecat/ Și s-a depărtat/ Departe de sat/ Trei surori/ La flori,/ Să se-nflorărească,/ Să sempodobească,/ Ca să-nveselească./ Foaie de năut,/ Dumnezeu n-a vrut,/ Și-a dat ploaie-n vânt/ Și le-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Să sempodobească,/ Ca să-nveselească./ Foaie de năut,/ Dumnezeu n-a vrut,/ Și-a dat ploaie-n vânt/ Și le-a rătăcit” (Priboieni - Argeș), „Verde dă trei flori,/ Joi, în sârbători,/ Trei surori la flori,/ Joi dă dimineață,/ Pă rouă, pă ceață,/ Iele mi-au plecat// Șî mi-au mânecat/” (CorabiaOlt). Trăsăturile contextului mitic se păstrează, planul teluric și cel ceresc nu se diferențiază, fiind unite de diferitele forme de consistență ale apei începuturilor: rouă, ceață. Culesul florilor în spațiul sacru, „departe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Joi dă dimineață,/ Pă rouă, pă ceață,/ Iele mi-au plecat// Șî mi-au mânecat/” (CorabiaOlt). Trăsăturile contextului mitic se păstrează, planul teluric și cel ceresc nu se diferențiază, fiind unite de diferitele forme de consistență ale apei începuturilor: rouă, ceață. Culesul florilor în spațiul sacru, „departe de sat”, va avea o corespondență în microcosmosul vegetal îngrijit de fata de măritat în grădina ei, după cum ne-o arată colindele tip Peștele și mreaja fetei III, 50. Drumul pe firul apei nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
existențial devenit cutumă constituie un grav dezechilibru. O altă colindă de fată mare pune în scena lirică ipostaza acvatic - eterică a turmei de oi și statutul de soră a soarelui pentru fecioara vizată: „Colo-n jos, mai jos,/ Nu știu ceață-i, o verdeață?!/ Ba, zo, ceea că nu-i ceață,/ Ce-i turma lui Dumnezeu-/ Pecurariu-i Sfântu Soare/ Cu soru-sa cea mai mare./ Soru-sa cea mai mare./ Soru-sa din grai grăia:/ -Dă, frate, turmancoace/ Că grei nori de ploaie-ș vin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de fată mare pune în scena lirică ipostaza acvatic - eterică a turmei de oi și statutul de soră a soarelui pentru fecioara vizată: „Colo-n jos, mai jos,/ Nu știu ceață-i, o verdeață?!/ Ba, zo, ceea că nu-i ceață,/ Ce-i turma lui Dumnezeu-/ Pecurariu-i Sfântu Soare/ Cu soru-sa cea mai mare./ Soru-sa cea mai mare./ Soru-sa din grai grăia:/ -Dă, frate, turmancoace/ Că grei nori de ploaie-ș vin./ - Ba, zo aceea că nu-s nori,/ Că-ți vin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu cea a dalbului de pribeag, are și o explicație pragmatică; numeroase plante de leac necesită recoltarea înainte de răsăritul soarelui: „În revărsatu de zori,/ În glasu de cântători,/ Ele mi-a plecat/ Și mi-a mânecat/ Cu roua nescuturată,/ Cu ceața neridicată” (Idem). Asemenea chinuitei nurori a babei Dochia, fecioara de 15 ani dintr-un basm cules de G. Dem. Teodorescu este trimisă după fructe imposibile în timpul calendaristic: „Am o mumă vitregă, care mă bate și mă chinuiește. Și i-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aceleiași specii (formulele de incipit și de sfârșit pentru basm, apelativele pentru tinerii colindați) sau trec în alte tipuri de creație literară, fără modificări de formă, constituie niște mărci ale identității artistice. Structuri de tipul Cu roua în picioare,/ Cu ceața-n spinare, regăsită în balade și cântecele ritual-ceremoniale, sau Unde câinii nu latră/ Cocoșii nu cântă, ce apare în descântece, balade fantastice și basme, au, pe lângă valoarea poetică de instaurare a lumii mitice, funcția de marcă stilistică a textului popular
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ponegru,/ Cu topor negru,/ Ponegru,/ Boi negri,/ Ponegri,/ S-o dus în pădurea neagră,/ Poneagrî”. Prefixul negativ are o egală valoare magică, în acceași specie literară: „Spri sfântu soari răsari,/ Pi potecî nicalcatî,/ Pi roua niscuturatî”, „Cu roua nescuturată,/ Cu ceața neridicată”. Definirea apofantică a lumii instaurate prin funcția poetică absolutizată a limbajului deschide o antiteză față de planul uman, în care repetabilitatea gesturilor devine o mecanică rutinantă, și nu o reluare a faptelor zeilor. Orice drum urmat în contingent este deja
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care, la fel ca în satele dinainte nu găsesc o biserică deschisă, iar la Calzada del Coto mă înscriu spre Bercianos del Camino, un sat la 6 km depărtare. Drumul este plăcut pe lângă șosea și flancat mereu de copaci tineri ceți țin puțină umbră. - în primele ore ale după-amiezii ajung la Bercianos, un sat izolat în mijlocul lanurilor de grâu, ca atâtea altele de altfel. La intrarea în sat pe partea dreaptă este un han cu restaurant. Intru grăbit și întreb de
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
lui Hristos dar și a propriei primeniri sufletești; deodată, contrar rânduielii sărbătorii și bucuriei generale (oamenii se sărutau, făcându-și reciproc urări), se auzi ceva ca un țipăt venit de pe altă lume: Zenovie, tu ești?! Era un țipăt izbucnit din ceața grea a unor depărtări, a celor 35 de ani trecuți, al unei femei ce o recunoscuse pe mama (era o fostă prietenă a ei din tinerețe) și nu-i venea să creadă. În jurul nostru se făcuse roată de curioși. Mama
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
provinciei, așa cum, cu condescendență, compatrioții noștri de pe malurile Dîmboviței, deși cei mai mulți sunt acolo venetici, privesc restul țării ce se întinde în jurul Capitalei. Am rămas aici, pentru a putea fi peste tot, pentru a putea privi mai bine, deși uneori prin ceața pe care ți-o ridică în fața ochilor concitadinii nu mai vezi mare lucru. Și atunci vezi ceea ce ai reușit să aduni în tine, în experiența ta de aici și de aiurea, impunându-ți reguli stricte de conviețuire permanentă cu restul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
asupra satului Smârdan, spre a ataca reduta. A urmat o luptă sângeroasă: „Deodată se aude în spatele redutei un puternic strigăt de ura! românesc care împrăscie îngrijirea maiorului Stoilov și a vitejilor săi soldați. Era maiorul Teleman care folosindu-se de ceața deasă care se lăsase și care-i camufla mișcările săvârșise ocolirea redutei și se aruncă asupra ei pe la gât. La ora 17, Smârdanul a fost ocupat cu toată rezistența înverșunată a inamicului. Românii au luat 300 de prizonieri; au capturat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sub pleoape. Din cer luna plină jelește cu lacrimi de-argint o cetate și neamul supus mișelește cu plumbii țintiți pe la spate. Mă plimb printre falnici ruine, aud parcă sunet de pași și simt cum se scurg lângă mine prin cețuri, războinici incași"! (din volumul "Abecedar de istorii și... istorioare, Editura Junimea, Iași, 2009). "Călătorim pentru a călători"! Pentru Che călătoria aceasta a fost mult mai mult, a fost o școală, o lecție profundă de viață, o prelegere magistrală de istorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mare lucru din el În Vale. MÎncarea ți se-mpute Înainte s-ajungi cu ea acasă. Laptele se acrește Înainte să-ți termini masa. Valea e un loc străbătut de noua forță potrivnică vieții. Moartea plutește pe deasupra văii ca o ceață invizibilă. Locul exercită un magnetism curios asupra muribunzilor. Celula care moare gravitează spre Vale: Gary West a venit din Minneapolis. În timpul războiului economisise douăzeci de mii de dolari din munca la o fermă de lapte. Cu banii ăștia a cumpărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
de ce am făcut stăpânit de frica internării.“ De atunci n-a mai șovăit.]( Ediția I, 1937, p. 63. ) viscolul Până aci vremea era dulce și frumoasă, în unele curți părăsite înfloreau încă trandafirii, dar în Ajunul Crăciunului se lăsă o ceață și o negură tocmai ca în sufletele noastre gândindu ne la sărbătorile de altădată, strânși toți în jurul mamei. Acum ce era de noi, ce era de ai noștri amenințați în Moldova de aceeași soartă ca a noastră? Până acum, acolo
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
trebuie, volens-nolens, să ne ducem acolo și să ne pregătim de plecare. Cel puțin se sfârșea cu nesi guranța așa de penibilă a ultimelor săptămâni. Pentru mine, o si tua țiune clară, oricât de grea, îmi era mai plăcută decât ceața întunecoasă prin care trecusem. Mama voia să protestăm din nou, dar îi demonstrai că n-ar servi la nimic, deoarece hotărârea era luată și că nu putea fi una mai bună pentru noi. Mănăstirea era locul unde eram mai puțin
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
oprit ofensiva. Când Lia se înapoie, spre seară, se prezentă la mine un individ din partea ofițerului care mă văzuse dimineața, la plecarea Liei, ca să mă fotografieze în „acel frumos costum“. Credea că voi fi măgulită. „Cum îndrăzniți să ne fa ceți o asemenea propunere? îi răspunsei. Nu mă puteți sili la așa ceva, deși sunt prizoniera dvs.“ S-a retras fără o vorbă și s-a dus la Lia. Același refuz, dar mai blând. Atunci Fräulein a alergat de s a fotografiat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din zbor. * Cioara e mereu invidioasă pe privighetoare; dar trăiește mai mult. * Deși nu a pierdut nimic, porcul caută într-una ceva. * Lumina îi ajută pe cei ce vor să vadă. * Pasările călătoare nu sunt emigranți politici. * Negura e o ceață care seamănă cu pâcla. * Promoroaca e o brumă care se mai numește chiciură. * Cu colbul te poți îneca; cu praful te poți vindeca; cu pulberea te poți împușca. * Otava e o iarbă născuta a doua oară. * De-atâta ploaie s-
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
cuvant căruia copiiii trebuie sa-i asocieze o serie de alte cuvinte ce le vin în minte dar care să aibă legătură cu cuvântul dat. Cuvintele asociate de copiii pentru cuvântul iarnă de exemlu au fost : ninsoare, sanie, derdeluș, gheața, ceața, viscol, frig, Moș Crăciun, stea, cadouri, brazi; cuvântului sobă i-au asociat cuvintele :căldură, lemn, cenușă, jar, foc, fum, horn, chibrit. Numai calități acest joc îi ajută pe copiii mai timizi să devină mai încrezători, integrându-se mai bine în
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
instalam și eu, la ora 6 dimineața eram deja instalat într-un loc de pescuit, și așteptam să tragă primul pește. Cam pe la ora asta începea să răsară și soarele, care reflecta săgeți de lumină de pe suprafața Dunării. Fuioare de ceață rătăceau pe luciul apei, parcă fugind de lumina soarelui, dezvelind câte o barcă cu vreo doi pescari ce-și încercau norocul la somn. Era o lumină ireală. Aveau pescarii ăștia din Moldova Nouă o tehnică foarte interesantă de pescuit la
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]