10,570 matches
-
deschis concepția de dreapta despre America Centrală și intervenționismul american în zonă, prin prezentarea Statelor Unite și a clicii burgheze drept "cei răi" în scenarii generale care prezintă înțelegere față de rebeli și față de toți cei ce luptă împotriva forțelor imperialiste americane. În contradicție cu Rambo și cu alte filme centrate pe tema reîntoarcerii la Vietnam, Platoon, Vesta blindată (Full Metal Jacket) și Victime ale războiului (Casualties of War) subminează versiunea de dreapta cu privire la Războiul din Vietnam; filme precum M.A.S.H., Catch 22
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
întreaga gamă de dispute cărora li se adresează respectivele genuri cinematografice, filmelor cu orientare de dreapta li se poate da o interpretare ca fiind reacții la amenințări reale la hegemonia conservatoare, fiind ca urmare considerate mărturii ale unor conflicte și contradicții sociale existente. Filmele liberale mai pot fi interpretate și ca forme contestatare la adresa hegemoniei conservatoare și nu doar ca variațiuni capricioase ale aceleiași ideologii dominante. Privită din această perspectivă contextualistă, critica ideologică ajunge, așadar, să includă analiza ideologică în contextul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
În evaluarea efectelor culturii media trebuie evitate extremele reprezentate fie, pe de o parte, de o distorsionare a imaginii consumatorilor de cultură media, fie de reducerea acestora la o masă omogenă incapabilă de gîndire critică sau de acțiune. Trebuie înțeleasă contradicția că media reușește să manipuleze indivizi, dar și indivizii manipulează și utilizează media. Studiile culturale britanice încearcă să surprindă această contradicție în distincția dintre codificare și decodare; în cadrul acestei distincții, textele culturii media pot fi codificate ca produse banale, de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cultură media, fie de reducerea acestora la o masă omogenă incapabilă de gîndire critică sau de acțiune. Trebuie înțeleasă contradicția că media reușește să manipuleze indivizi, dar și indivizii manipulează și utilizează media. Studiile culturale britanice încearcă să surprindă această contradicție în distincția dintre codificare și decodare; în cadrul acestei distincții, textele culturii media pot fi codificate ca produse banale, de proastă calitate, de propagandă ideologică și cu toate acestea publicul își poate produce propriile semnificații și propria senzație de plăcere din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
diversității de voci și nu ca o enunțare a unei voci ideologice unice care urmează a fi identificată și pusă sub semnul întrebării. Textul necesită o lectură plurivalentă și un set de strategii critice sau textuale care să îi dezvăluie contradicțiile, elementele marginale contestabile și omisiunile structurale. Aceste strategii ar include și analizarea, de exemplu, a faptului că extremitățile textului pot avea o importanță la fel de mare ca și centrul în relevarea pozițiilor ideologice; pot fi, de asemenea, importante în aplicarea modului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Pacino și, în mod direct, interesul prezentat de viața homosexualilor în anumite producții cinematografice. După cum arată și Robin Wood, unele texte cinematografice sînt prin însăși structura lor incoerente și contradictorii (Wood, 1986). În asemenea cazuri, critica ideologiei trebuie să evidențieze contradicțiile ideologice centrale sau ar trebui să evidențieze că ceea ce pare să fie argumentul sau poziția ideologică centrală a textului, este contrazis de elemente secundare, contradictorii din text. Acest procedeu ar trebui să arate faptul că o anumită ideologie se poate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
instituțiilor din societatea prezentă și indică prezența unei crize de legitimitate în societatea americană contemporană (Habermas, 1973). E drept că filmul Poltergeist încearcă să creeze o imagine pozitivă a familiei și modului de viață burghez, dar filmul lui Spielberg prezintă contradicții ideologice între încercarea de a valorifica instituțiile și valorile burgheze existente și tendința de a căuta soluția și salvarea în ființe extraterestre sau în spiritism. Filmul sugerează și faptul că instituțiile și valorile menționate sînt lipsite de vitalitate. În Întîlnire
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că poate cauza distrugeri, suferință și moarte. De aici, rezultză că o abordare din perspectivă multiplă, care să surprindă aspectele diferite ale unui fenomen atît de complex precum prezentarea de către media a intervenției Statelor Unite în Orientul Mijlociu, ar trebui să analizeze contradicțiile prezente în fenomenul de receptare de către public a textelor media și a imaginilor și efectelor posibil contradictorii ale televiziunii, dar să analizeze și textele media și efectele lor conservatoare, de susținere a sistemului. Deși analiza mea s-a concentrat în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
televiziunea preia unele din funcțiile îndeplinite anterior de mituri și ritualuri (și anume, integrarea indivizilor în ordinea socială, consacrarea valorilor dominante, oferta de modele de gîndire, comportament inclusiv sexual etc.). Am susținut și că mitul în televiziune a rezolvat unele contradicții sociale exact în maniera în care Levi Strauss descrie funcționarea mitului tradițional și a oferit mitologii de tipul celor descrise de Barthes, mitologii care idealizează valorile și instituțiile contemporane și exaltă modul de viață unanim stabilit (Kellner, 1982). Voi ilustra
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
identității personale și societatea contemporană. După examinarea acestor artefacte, voi trage unele concluzii provizorii referitoare la identitate și postmodernitate. Imagini publicitare Ca și povestirile televiziunii, publicitatea poate oferi anumite echivalente funcționale ale mitului. Ca și miturile, reclamele soluționează adesea anumite contradicții sociale, propun modele de identitate și celebrează ordinea socială existentă. Barthes (1972 [1957]) considera că publicitatea producea un repertoriu de mitologii contemporane și în discuția ce urmează voi ilustra modul în care reclamele de țigări contribuie la formarea identității în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
animalelor și ale altor elemente dezirabile, sugerînd că fumatul este o acțiune nobilă, metonimic echivalentă cu alte activități sociale pozitive. Imaginile, textele și produsele arătate în reclame pun la dispoziția consumatorului un construct care încearcă să ascundă și să camufleze contradicția dintre munca "grea" și țigara "ușoară", dintre scena "naturală" și produsul "artificial", dintre peisajul răcoros și activitatea nesănătoasă legată de ideea de foc care este fumatul, dintre virilitatea aspră a "bărbatului Marlboro" și țigara "slabă", inițial destinată femeilor. De fapt
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
grea" și țigara "ușoară", dintre scena "naturală" și produsul "artificial", dintre peisajul răcoros și activitatea nesănătoasă legată de ideea de foc care este fumatul, dintre virilitatea aspră a "bărbatului Marlboro" și țigara "slabă", inițial destinată femeilor. De fapt, această ultimă contradicție poate fi explicată prin tactica de piață ce consta în a sugera bărbaților că pot fi și foarte virili, precum bărbatul Marlboro, dar pot și fuma țigări (presupuse a fi) mai "sănătoase"; în același timp, se face apel astfel și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și natură pentru cititorii preocupați de sănătate și vitalitate, precum cei ai revistelor Elle și M; spectacole estetice mai complexe pentru hedoniștii rafinați care citesc Vanity Fair și alte publicații de același gen. Diversitatea strategiilor promoționale urmate de Marlboro indică contradicțiile imanente cuprinse în ideea de cultură ca marfă. Căci publicitatea încearcă să producă identitate, oferind produse asociate cu anumite trăsături și valori. Totuși, curentele de neevitat ale modei și noile campanii promoționale subminează identitățile și valorile formate anterior pentru a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
regiunii din care provin, opunîndu-se astfel fostelor identități naționale; ca răspuns la toate aceste identități colective, unii indivizi încearcă să-și construiască o identitate personală care, adesea, este intens mediată de forțele colective. Identitatea personală este astfel adesea încărcată de contradicții și tensiuni. Mulți indivizi, adesea din motive foarte diferite, sînt indiferenți față de identitatea națională sau alte identități colective și doresc să-și compună propria identitate prin modul de viață, aspect și imagine. Alții îmbrățișează cu fervoare politica identității și își
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o elogiază ca pe o revoluționară subversivă în spațiul culturii, alții îi atacă poziția ca fiind antifeministă sau o condamnă pentru vulgaritatea ei iremediabilă. În ciuda acestor interpretări unilaterale, voi demonstra că Madona este un spațiu de manifestare a unor reale contradicții ce trebuie evaluate și articulate pentru ca imaginea, opera și influența exercitată să fie interpretate în mod adecvat. Argumentul pe care îl propun este că imaginea Madonei și modul în care a fost receptată subliniază caracterul de construct social al identității
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fiind elementele cele mai importante în producerea identității, Madona reia norme ale societății de consum care oferă posibilitatea apariției unui "sine" privit ca marfă și destinat consumului și, în același timp, anumite produse ale industriei modei. Consider că înțelegerea acestei contradicții este cheia necesară pentru înțelegerea efectului Madona și pentru studierea condițiilor în care este produsă această multitudine de discursuri legate de Madona, dar și a interpretărilor și aprecierilor contradictorii. Madona atinge cele mai sensibile coarde ale sexualității, rasei, clasei, oferind
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și aprecierilor contradictorii. Madona atinge cele mai sensibile coarde ale sexualității, rasei, clasei, oferind imagini și produse culturale provocatoare în ambele sensuri ale cuvîntului dar și unele care susțin convențiile dominante. Constructul Madona este prin el însuși un set de contradicții și în paginile ce urmează voi explora imaginile, codurile și efectele ce constituie fenomenul Madona. Modă și identitate Madona prezintă interes pentru studiile culturale datorită faptului că activitatea sa artistică, popularitatea și influența ei revelează trăsături importante ale naturii și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
astfel, în parte, purtate în cadrul unor războaie din modă, al campaniilor electorale ori dezbaterilor politice. Liceul este, în special, o perioadă în care tinerii își modelează propriile identități, încercînd să "devină cineva" (Wexler, 1992). Liceul a fost un teren al contradicțiilor și luptei în ultimele decenii. În timp ce unii părinți și profesori încearcă să promoveze anumite valori și idei tradiționale, cultura tinerilor se află adesea în opoziție cu această cultură conservatoare, Deși anii '80 au fost o perioadă în care au predominat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
utilizează strategii estetice moderniste care pun în opoziție secvențele narative cu codurile sociale, solicitîndu-i unui spectator activ să producă sens și interpretare din acest text polisemantic. Videoclipul exprimă în plus elemente ale filosofiei Madonei însăși, dînd astfel glas unora dintre contradicțiile sale (mai exact încercarea să obțină totul fără să piardă nimic). Ca urmare, se poate spune că videoclipul, așa cum se întîmplă în arta modernistă, creează o structură novatoare, dă glas viziunii artistului și reclamă existența unui lector activ care să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
negri într-o biserică a acestora, sărutînd un bărbat negru și salvînd un altul. Videoclipul proiectează o puternică imagine a bunătății și moralității, a principiului care ne dictează să facem ceea ce este bine9. Cu toate acestea, ca în cazul tuturor contradicțiilor Madonei, modul de utilizare a imaginilor subminează mesajul religios, întrucît ea apare dansînd în biserică îmbrăcată doar în furou, iar comportamentul ei erotic în interiorul acesteia depășește cu mult limitele acceptate ale bunei-cuviințe ca urmare, televiziunea italiană a și interzis difuzarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
iar comportamentul ei erotic în interiorul acesteia depășește cu mult limitele acceptate ale bunei-cuviințe ca urmare, televiziunea italiană a și interzis difuzarea videoclipului la insistența unor grupări catolice (Savan, 1993: 88). Dar și acum, ca și întotdeauna, Madona profită de aceste contradicții, adresîndu-se atît catolicilor cărora li se oferă ocazia să vadă un anume grad de erotism și de vitalitate insuflată instituțiilor bisericești, dar și o dramatizare a ideilor sale morale, cît și catolicilor decăzuți sau anticatolicilor incitați de imaginile subversive, precum
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acestea, Madona își subminează propriul feminism, prezentîndu-se pe sine în imagini fetișizante tradiționale sau apărînd ca un obiect asupra căruia sînt ațintite privirile bărbaților, dar și ca subiect care deține controlul asupra narațiunii și chiar a videoclipului. Există, așadar, anumite contradicții între feminismul pop al Madonei, deconstrucția imaginilor de femeie dominată și replica dată tocmai acestor imagini. O dată mai mult, Madona profită de propriile contradicții, adresîndu-se atît membrilor mișcării feministe, dar și unor spectatori masculini precum personajele Beavis și Butt-Head care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dar și ca subiect care deține controlul asupra narațiunii și chiar a videoclipului. Există, așadar, anumite contradicții între feminismul pop al Madonei, deconstrucția imaginilor de femeie dominată și replica dată tocmai acestor imagini. O dată mai mult, Madona profită de propriile contradicții, adresîndu-se atît membrilor mișcării feministe, dar și unor spectatori masculini precum personajele Beavis și Butt-Head care sînt fascinați de anumite părți ale corpului feminin. Ca urmare, imnul ei de eliberare poate fi privit fie ca un text feminist, fie ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și activitățile ridicole ale femeilor pentru a fi "frumoase" și ironizează idealul de "fată materialistă" (pe de altă parte, însă, Madona însăși este exemplul extrem al femeii care depune eforturi aproape supraomenești și cheltuie enorm pentru a arăta "frumoasă", o contradicție care traversează întreaga sa operă și la care voi reveni în concluzii). Videoclipurile cele mai șocante sînt foarte elaborate din punct de vedere estetic și folosesc tehnici moderniste de producere a unor imagini convingătoare. Scenele de orgie din "Justify My
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
drept revoluționară în cultură, angajată în critica socială, o novatoare în domeniul cultural, o militantă în domeniul schimbărilor sociale. Toate acestea ne conduc spre cîteva reflecții care vor constitui o concluzie asupra efectelor și politicii acestei vedete. Madona mașină de contradicții Oricare ar fi "adevărul" despre Madona (adevăr proteic, deci inaccesibil), este evident că videoclipurile sale și aparițiile în concert pun în permanență în scenă relații de putere și dominație și nu oferă niciodată imaginea unor relații de egalitate, reciprocitate și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]