9,371 matches
-
un om sau un grup de oameni. El poate fi influențat de anumite persoane, dar se dezvoltă în mod independent. Începând cu secolul al XVII-lea în spațiul european s-a dezvoltat o formă a imaginarului rațional care s-a conturat ca fiind știința modernă. Acesta sumă de imagini asupra lumii, care au alcătuit imaginarul rațional din această perioadă este considerat de noi a fi imaginarul științific pe care îl vom analiza în această lucrare. El s-a dezvoltat în mod
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realizează planeta: cea de rotație, de revoluție și cea a înclinației axei. Acestea explică toate mișcările aparente ale planetei, astfel că argumentarea realizată de acesta este consistentă, riguroasă. Chiar dacă viziunea heliocentrică nu a fost acceptată, dincolo de instrumentele raționale s-a conturat o tradiție astronomică diferită de astrologia inerentă epocii. În primul rând ar trebui amintit Erasme Reinhold 183 care a reformat tabele copernicane privind mișcarea planetelor. El este primul care a introdus o carte de sintaxă matematică în spațiul Occidental. Tycho
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rând o formă de cenzură religioasă manifestată prin intermediul Reformei, în al doilea rând o cenzură imagistică completă realizată de Bacon prin intermediul idolilor. Putem urmări și o cenzură metodologică a căror reprezentanți sunt Bacon, Descartes, Galilei sau Newton, o cenzură metafizică conturată de către Descartes și una cosmologică dezvoltată pe direcția Copernic, Bruno, Galilei, Newton. În această epocă este interesantă și întâlnire dintre cele două tipuri de raționalitate: cea nouă reprezentată de către Galilei sau Descartes și vechea formă reprezentată de către Inchiziție. De remarcat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
atins apogeul în cadrul cruciadei organizată de către Inocențiu III, împotriva albigenzilor și care s-a finalizat prin căderea fortăreței Montsegur. Aceasta a fost începutul sfârșitului pentru curentele eretice din Occident, căci după urmărirea și arderea pe rug a ereticilor s-a conturat un masacru total. Legenda spune că atunci când a fost întrebat abatele Arnold de Citeaux cum să-i deosebească pe eretici de cei drept credincioși, acesta ar fi răspuns: "Ucideți-i pe toți, căci Dumnezeu îi va alege pe ai săi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cazul în care cel botezat este matur, conștient de faptele sale. Este negată și organizarea bisericii, considerându-se ca autoritate unică și universală Sfânta Scriptură și, de aceea, mai adaugă dreptul credincioșilor de a o citi. Cu acestea s-a conturat într-o mare măsură discursul teologic pe care îl vor propaga adepții reformei luterane. Totuși dacă contextul politic nu ar fi fost favorabil și această încercare ar fi eșuat ca și cele anterioare. Împăratul Carol Quintul dorea împăcare dintre catolici
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din punct de vedere conceptual, așa cum vom dezvolta ulterior. Totuși cele două lucrări împreună cu Geometria, Le Monde, dar și cu Meditationes de Prima Philosophia sunt complementare, alcătuind un întreg. Chiar dacă lucrările cu un caracter metodic sunt distincte, metoda carteziană este conturată și se regăsește în întreaga sa operă. Dar așa cum am precizat anterior o primă lucrare cu caracter metodic este Regulae ad Directionem ingenii, care, chiar dacă este neterminată, cuprinde în esență viziunea metodică a lui Descartes. Aceasta cuprinde un număr de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
universul este privit ca infinit trebuie să existe ceva care să-l susțină, iar dincolo de ipoteza unei substanțe dense, deoarece existența acesteia nu părea a fi probabilă. Trebuia să existe ceva nesubstanțial care realizează acest lucru și astfel s-a conturat ipoteza unei forțe, care susține universul. Aceasta a fost enunțată de către Isaac Newton, care vorbește de gravitația universală. În primul rând în lucrarea sa Principiile matematice ale filosofiei naturale 143, Newton realizează o sistematizare a bazelor fizicii moderne. Aici sunt
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ceea ce se vede"13 s-a ajuns la "idee" ca structură metafizică transcendentă ce întemeiază lumea sensibilă. Ideea este un concept folosit de Platon mai ales în perioada de tinerețe și de maturitate reprezentând generalul, universalul. În încercarea de a contura lumea ideilor Platon definește ideea de Frumos astfel: "un frumos care trăiește de-a pururea, ce nu se naște și nu piere, ce nu scade și nu sporește, ce nu-i într-o privință frumos și în alta urât; câteodată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un suport nou pentru întreaga creație în lumea cogito-ului, ideea de Dumnezeu și încearcă să identifice la nivelul realității cogito-ului certitudinea și suportul cauzal al acesteia. 3.6.4. Meditația a patra și identificarea adevărului În cadrul meditației a patra se conturează o definiție a adevărului. Aici problema aceasta este dezvoltată în mod diferit față de prima meditație. În prima meditație universul de discurs este unul metafizic, iar problema ridicată era a certitudinii. Termenii folosiți sunt adevăr - îndoială (verum vs. dubitatio). În meditația
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
microinvaziei vasculare fiind însă redusă [32]. Având în vedere că prezența microinvaziei vasculare dictează prognosticul pacienților alocați diverselor terapii, estimarea acesteia (pe baza dimensiunilor nodulilor și a gradului de diferențiere) este foarte importantă [32]. PBH în contextul transplantului hepatic Se conturează mai multe scenarii în care PBH poate juca un rol central. Astfel prezența unui CHC diagnosticat imagistic la un pacient aflat pe lista de transplant îi crește scorul de prioritizare. În primii ani de utilizarea a scorului MELD pentru includerea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92135_a_92630]
-
descrierile de natură sunt în strânsă legătură cu stările sufletești ale personajului, imaginea artistică sugerează astfel de trăsături, sentimente, reacții; idei și sentimente ale personajului din contactul cu elementul descris; la fel se petrece și cu cititorul; rolul elementelorb care conturează impresiile, sentimentele acestuia; - au mare frecvență procedeele de expresivitate artistică (comparația, metafora, hiperbola etc.); - prezența (!! uneori aglomerarea) imaginilor adresate simțurilor (auditiv, vizual, olfactiv, gustativ, tactil); - personajele și dialogul de regulă lipsesc; uneori natura apare ca personaj literar; - ipostaza preferată a
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
o individualitate marcantă, sau dimpotrivă; personajul propulsează mecanismul acțiunii;personajul este plasat într-un animit mediu de viață; - dezvăluirea trăsăturilor se face prin orice mod de expunere: descriere, narațiune, dialog, monolog; - în operele epice și dramatice, personajul este obiectivat; - acțiunea conturează personajul literar; - personajul devine o semnificație a condiției umane; - personajul poate fi: a. real, a existat cândva; b. imaginar, rezultat al ficțiunii, al imaginației scriitorului.personajul unei opere literare se deosebește de o figură istorică sau de o persoană din
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
este alcătuit pe baza invocării naturii, pe baza unei personificări; sau sugerează sentimentul de bază despre care se va vorbi în doină; - deși eminamente lirică, doina trădează genul printr-o oarecare undă narativă; prin câteva verbe genial plasate, ni se conturează o minusculă „poveste”, o motivație a dorului care constituie elementul central esențial din doina respectivă; de aceea i se mai spune adeseori și „cântec povestitor”, „cântec ceremonial”. Tematica doinelor este legată tot de felul sentimentelor: - doina de dor; doina de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
românesc. De aceea, nu se poate echivala nici măcar acest hibrid intitulat "ortodoxismul" cu ceea ce istoricul Keith Hitchins numea "o filosofie a culturii și o teorie a dezvoltării". Sintagma cea mai cuprinzătoare cu privire la raportul dintre tradiția religioasă și națiune rămâne cea conturată de teologul Dumitru Stăniloae, Ortodoxie și românism. Într-un context al multiculturalismului și al lui political corectness, al globalizării endemice, o privire critică, lucidă asupra proiectului romantic al ideii de națiune se reclamă cu atât mai mult a fi făcută
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
incident politic, nu religios", "creștinismul arhaic aproape păduratic al neamului românesc", cum îl caracterizează Simion Mehedinți, a reușit să constituie un îndreptar solid, prin care în special țăranii au putut să conserve "legea românească". Prin recursul analitic interconfesional, Simion Mehedinți conturează profilul singular al creștinismului românesc care nu se subordonează altor variante ale creștinismului, păstrându-și propria identitate religioasă, și prin aceasta, culturală și națională. Ce-i drept, situația este valabilă până la sfârșitul perioadei interbelice, perioada comunistă și cea neocomunistă, provocând
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și Dumnezeu. Atena este cetatea spiritului căutător de adevăr, bine și frumos kalokagathia. Ca o mare cultură, ea a unit imanentul cu transcendentul, propunând modelul paideic ideal. Este perioada de punere a marilor probleme și întrebări care frământă spiritul elin, conturându-se tipul unei pedagogii sui generis. În schimb, Roma este cetatea praxis.-ului, unde totul începe în legendă și se termină în ruină. Din punct de vedere gnoseologic, se poate vorbi de un eclectism cultural, de un amestec de curente
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fie localizate, cu precădere pe coloana vertebrală; • regiunile osoase au arătat de fiecare dată fie osteoporoză difuză, fie leziuni litice sau prăbușiri de vertebre. Cazul care nu a prezentat dureri osoase a avut inițial regimuri normale, dar ulterior s-a conturat osteoporoza difuză; • doi bolnavi au prezentat manifestări neurologice (parastezii, perapareză, iar hepato-splenomegalie în număr mic); • hipersecreția de proteine mielomotoase s-a semnalat la toți bolnavii prezentați: 8 cazuri au prezentat creșteri de Ig G’, iar două cazuri creșteri de Ig
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
admirate îndeobște de membrii cei mai educați, sofisticați și inteligenți ai societății. În fine, cuvîntul cultură mai indică producțiile și creațiile ideale și spirituale ale unei societăți, arta și literatura, religia și filozofia, valorile, normele, ethosul, aspirațiile și imaginația care conturează marile orientări ale societății, stilul și forma societății ca întreg - însă fără practicile ei materiale comune și concrete". Dintre acestea va apela în următoarele capitole la o combinație dintre definiția a doua și a treia. Putem vorbi de o filosofie
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
e centralizator și universalist, iar multiculturalismul, prin contrast, afirmă și susține diferențele rasiale, culturale, de gen și altele. Șase: Pe plan strict politic, observăm schimbarea configurației de ansamblu a politicii mondiale. În ultimele două decenii, după dispariția polarităților ideologice, se conturează opoziția dintre tendințele centrifuge și cele centripete ale lumii sau între omogenitate și diversitate. Șapte: Ridicarea relativismului și scepticismului la rang de doctrină. "Practic, toate valorile sînt puse sub semnul întrebării" (V.N.). Centrul axiologic nu mai funcționează. Opt: "Conștiința de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
volume, arhiva Sextil Pușcariu, 2 volume vechi și noi junimiști, 2 volume diverși. Volumul 26 cuprinde un indice general pentru vol. 14-25 și un sumar sinoptic. Dacă nu mi se întîmplă nimic și dacă împrejurările se vor schimba, așa cum se conturează într-un viitor nu prea îndepărtat, și cum evenimentele par a se precipita, atunci, după învăluirea în lumină a Țării, în lumina tăriei de sus și de pretutindeni, în mai puțin de un an voi fi predat circulației colecția întreagă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Vor avea un ritm de lucru dife rit și organigrame care, deși seamănă, sunt evident incomparabile. De aceea, în continuare nu vom compara o redacție de știri românească și una internațională, ci pur și simplu le vom prezenta, pentru a contura un tablou cât mai clar al realității media. În România, televiziunile de știri funcționează în general după aceleași principii și, exceptând nivelurile superioare, la care există nenumărate titulaturi pentru nenumărați șefi, funcțiile și îndatoririle angajaților sunt cam aceleași. Redacția de
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
să nu mai fie atât de mare. 6. Detaliază folosindu-te de simțuri sau de cunoștințe - când întrebările din redacție sunt menite să te facă să dai mai multe detalii, folosește-ți tot arsenalul de cunoștințe și simțuri pentru a contura o imagine cât mai exactă a evenimentelor. Spunând simțuri, mă refer la senzațiile tale din acele momente, cu mențiunea că a spune ce vezi, ce auzi, ce miroși nu înseamnă să încalci punctul 3 și să te lansezi în speculații
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
dintâi am vorbit. Însă cele mai multe întrebări apar pentru ca reporterul să poată veni cu mai multe informații, fără să pară că ține un discurs monoton. Acestea sunt utile pentru a oferi informații din context, a explica un eveniment făcând conexiuni, a contura un tablou general în mintea celor care te privesc. Folosește-ți cunoștințele pentru a pune în context evenimentul atunci când ți se cer detalii, fă conexiunile, oferă-le telespectatorilor tot ceea ce au nevoie pentru a înțelege știrea în toată complexitatea ei
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
un machiaj excesiv, care ascunde toate imperfecțiunile feței, se va evita pe cât posibil crearea unui aspect de mască. La bărbați, machiajul este mai simplu. Se recomandă pudra în nuanțe apropiate de culoarea tenului și peria pentru sprâncene. Unii jurnaliști își conturează sprâncenele cu creionul de contur și folosesc balsam de buze. Machiajul femelor necesită mult mai mult timp. Se folosesc fondul de ten și pudra în culori cât mai apropiate de tonul natural al pielii, dar și batoanele corectoare pentru zona
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
bun de direct învață să prevadă situațiile care ar putea să îi afecteze prestația și se pregătește pentru a le face față, dacă acestea vor apărea. Avantajul acestei pregătiri este că, dacă situațiile apar așa cum te-ai așteptat, ai deja conturată în minte o schemă de acțiune, o strategie de ieșire din impas. Dezavantajul este că evenimentele nu sunt aproape niciodată așa cum ni le-am imaginat noi și că, de multe ori, situațiile apar exact atunci când nu le anticipezi. Multe dintre
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]