10,007 matches
-
importanța trecătoarei, adică a drumului de car. "Trecătoarea Bran, la care mergi pe șoseaua ce urcă din Țara Bârsei, trecând pe lângă vechea cetățuie a cavalerilor germani din Bran, fostă mai înainte loc de apărare al coloniștilor germani și ajunge în culmea muntoasă la cota 1245, în imediata apropiere de masivul Pietrei Craiului....după ce trece culmea muntoasă coboară la Podul Dâmboviței... Trecătoarea aceasta există încă de la întemeierea cetății Bran de cavalerii teutoni, este una dintre cele mai pitorești trecători care leagă Ardealul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
ce urcă din Țara Bârsei, trecând pe lângă vechea cetățuie a cavalerilor germani din Bran, fostă mai înainte loc de apărare al coloniștilor germani și ajunge în culmea muntoasă la cota 1245, în imediata apropiere de masivul Pietrei Craiului....după ce trece culmea muntoasă coboară la Podul Dâmboviței... Trecătoarea aceasta există încă de la întemeierea cetății Bran de cavalerii teutoni, este una dintre cele mai pitorești trecători care leagă Ardealul de Muntenia. Ea avea drept scop să înlesnească drumul spre Câmpulung, numit odinioară "Langenau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
cetății Bran de cavalerii teutoni, este una dintre cele mai pitorești trecători care leagă Ardealul de Muntenia. Ea avea drept scop să înlesnească drumul spre Câmpulung, numit odinioară "Langenau". Ea leagă ținutul industrial al Bârsei cu județul Muscel, trecând peste culmea muntoasă a Alpilor transilvăneni, la înălțimea de 1245 m. În serpentinele frumoase, șoseaua Branului trece printre stânci înalte, pe lângă păduri și livezi, urcă apoi pe lângă stâni și locuri unde pășunează vitele și ajunge în vârf, la fosta graniță românească, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de siguranță, transmițându-se intenționat informații greșite", de asemenea, el descrie convoiul și traseul parcurs: "un lung convoi de animale de tracțiune transportând arme, tunuri de munte, mitraliere, muniții, bagaje, unelte și alimente, pornind din valea Bârsei și urcând spre culmea alpilor transilvăneni. Masivul Piatra Craiului, care se zărește de departe, era înconjurat dinspre nord și vest de această brigadă" Lăsând specialiștilor militari aprecierile referitoare la tacticile și strategiile celor două armate inamice, în primul război mondial, ni se pare interesant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
reflectat la aducerea apei mai aproape de locuințele "drumașilor". Părea o iluzie, o utopie, dar cînd a apărut posibilitatea folosirii energiei electrice, instalată în tot satul, visul nostru devenea realizabil. El s-a înfăptuit prin efortul comun al tuturor cetățenilor de pe culmea centrală a depresiunii Branului. Soluția propusă și obținerea aprobărilor administrative necesare au fost privilegiul familiei noastre, care ne aflam în București și care știam "la ce uși trebuie să batem". Am folosit pentru captare izvoarele "lutăriilor",aflate "pe dos", versantul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
jumătatea dealului și pe principiul vaselor comunicante s-a adus apa până la nivelul corespunzător altitudinii izvorului. De acolo, cu sprijinul Primăriei, de fapt , din impozitele contribuabililor s-au cumpărat pompa de apă, bazinele de alimentare, ce au fost instalate pe culmea celui mai înalt deal, astfel încât aducțiunea apei să se realizeze atât pentru școală, cât și pentru gospodăriile "drumașilor" prin cădere, fără o altă pompă. Îngroparea conductei la mai mult de o jumătate de metru, pentru a nu îngheța în timpul iernii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Brașovul de altădată", Cluj, 1977 "Călare pe două veacuri", București, 1968 "Memorii", București, 1978 13. Răuțescu, Ion, preot, "Dragoslavele", Câmpulung-Muscel, 1937 14. "România în anii primului război mondial", Editura Militară, București, 1987, volumul I Album Fig. 1 Piatra Craiului și culmile pitorești, iarna, văzute din Drumul Carului (forme frământate ale reliefului din interiorul Potcoavei Branului) Fig. 2 Bucegii, văzuți din interiorul Potcoavei Branului Fig. 3 Drumul Carului la "Castelul de apă" (vedere spre Biserică) Fig. 4 Drumul Carului, vedere spre Cristianul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
văzuți din interiorul Potcoavei Branului Fig. 3 Drumul Carului la "Castelul de apă" (vedere spre Biserică) Fig. 4 Drumul Carului, vedere spre Cristianul Mare și Postăvarul (poieni, păduri și stânci spre Bucegi) Fig. 5 Relieful frământat al Potcoavei Branului și culmea Pietrei Craiului Fig. 6 Început de toamnă pe dealurile din stânga și dreapta Drumului Carului (flancul drept dinspre Bucegi al Potcoavei Branului) Fig. 7 Început de toamnă pe dealurile din stânga și dreapta Drumului Carului (flancul stâng dinspre Piatra Craiului al Potcoavei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
aparatului, înainte de al II-lea Război Mondial Fig. 17 "Casa cu curte". Părinții primului intelectual al satului, mort, la datorie, in iunie 1941, la Țiganca. Fig. 18 "Fața Drumului" despărțirea de șoseaua actuală. Bucegii în plan secund Fig. 19 Estul Culmii Pietrei Craiului, văzută din Drumul Carului Fig. 20 Partea de sus a Drumului Carului, la vechea frontieră Dealul Frumos, în stânga; în centru, fosta graniță Fig. 21 Vedere de ansamblu Piatra Craiului, Curmătura, partea stângă a Potcoavei Branului Fig. 22 Drumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
mare vocație, a studiat influența reliefului asupra diversificării climei din România, demonstrând pe baza datelor plurianuale ale temperaturii aerului, precipitațiilor și dinamicii atmosferice că distribuția temporală și spațială a acestora este determinată de altitudinea, forma și energia reliefului, de orientarea culmilor și a văilor, de poziția pe care o au Carpații - ca element orografic major - în cuprinsul teritoriului României, ca și de vecinătatea bazinului acvatic al Mării Negre. Pe lângă aceste contribuții importante la dezvoltarea climatologiei, în general, a climatologiei urbane din România
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
dealurile Alistarului, Pleșului și Dobrinei, a căror altitudine variază între 250-350 m. Aceleași dealuri înalte se preling și-nspre Nord, însă mult despădurite. Spre răsărit din contră, înălțimile sunt mult mai reduse - cel mult 200 m. - prezintându-se tot sub forma unor culmi paralele de direcție NW-SE, ce merg de se sting în apa pâr(âuluiă Huși ori a Prutului, pădurea lipsind aici cu desăvârșire (stepăă. La contactul dintre aceste dealuri mici din răsărit, cu rama înaltă și împădurită din Nord, West
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Am văzut în scriitor un sămănător de credințe și un sămănător de biruință... Mi se pare că și în vaierul celor mulți...sufletul tău trebuie să fie frământat, trebuie să fie bucium care, pe vârfuri de munți, seamănă revoltă din culme în culme, din pisc în pisc.” Octavian Goga 159. „Cartea e poezie; dacă nu este ar trebui să fie.” H. Ibsen 160. „Care carte de legi este atât de limpede fiecărui om ca aceea scrisă în inima lui?” A. N.
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
în scriitor un sămănător de credințe și un sămănător de biruință... Mi se pare că și în vaierul celor mulți...sufletul tău trebuie să fie frământat, trebuie să fie bucium care, pe vârfuri de munți, seamănă revoltă din culme în culme, din pisc în pisc.” Octavian Goga 159. „Cartea e poezie; dacă nu este ar trebui să fie.” H. Ibsen 160. „Care carte de legi este atât de limpede fiecărui om ca aceea scrisă în inima lui?” A. N. Tolstoi 161
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
operă este singura măsură a meritelor ei.” Anatole France 430. „Literatura nu e un amuzament, ci o formă, o cale a căutării adevărului, a rațiunii. Dintr-o carte îți rămân totdeauna cel puțin două sau trei momente - dar acelea reprezintă culmi de umanitate, de adevăr.” M. Gafița 431. „Eu, când scriu o carte, scriu numai jumătate din ea - cea de-a doua o scriu cititorii.” A. Gide 432. „Fiecare scrie, nu pentru că vrea, ci pentru că nu poate altfel.” O. Goga 433
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
529. „O, cărților, sfetnici credincioși, prieteni lipsiți de lingușire ce înviorați mintea, învățători ai sufletului, ce știți să stăpâniți pornirile trupești, călăuze ale vieții cinstite și ale morții împăcate! O, câți oameni nu ați ridicat de pe șesul cel întunecos pe culmile cele mai falnice? Pe câți nu i-ați înălțat în scaunele cerești? O, mângâitori ai sufletului meu, alinare a mâhnirilor, în ale voastre sfaturi mă încred!” Espinel 530. „O carte este un vast cimitir, unde, pe cele mai multe morminte
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
dârdâie. Nu vor să-i dea o pătură, pretind chiar că spitalul nu are așa ceva, e periculos să învelești prea tare bolnavii, asta le crește febra. "Și să răcești nu e periculos?" Nimeni n-o ascultă. Totul îi este ostil. Culmea, i-au pus la cap un televizor mic, branșat pe un canal din Tel Aviv, care difuzează continuu scurte informații din toată lumea. Televizorul are și funcția de spion. De cum ațipește, acesta emite niște sunete ascuțite care o fac să se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Acestor autocrați nu le păsa nici cât negru sub unghie de țările mici și de populațiile respective, ideea de a le consulta nici nu le trecea prin cap. Dar ca groparii țarului să revendice acum această moștenire prost dobândită e culmea!" Grigore care, în tinerețe, fusese martor la revoluția rusă și la condițiile în care avusese loc întoarcerea provinciei la România, avea un punct de vedere care se potrivea foarte bine acestor evenimente. Revoluția rusă, spuse el, i-a trezit și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
purtau pe cei doi prieteni, legați printr-un pact indestructibil, în miezul celei mai pure frumuseți. Tăceau înmărmuriți. Doar Hector făcea, lătrând în fața lor, un du-te-vino vesel. Fericirea nu are nevoie de cuvinte, îi este destul un surâs. Bugazul atingea culmea lui însuși. De neuitat! V Bătăile în ușa gării, la miezul nopții, căpătară, străbătând sala de așteptare, o rezonanță lugubră. Trâmbițele Apocalipsei n-ar fi stârnit o groază mai mare. Șeful de gară sări din pat și, în picioarele goale
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
se pregătea să iasă din birou. Trimise manuscrisul la serviciul de dactilografiere și plecară împreună. Margareta prefera să se întoarcă pe jos de-a lungul marelui bulevard, cu arborii iluminați de toamnă. Oraș al unui singur anotimp, Bucureștiul era în culmea farmecului său impudic. Merseră pe sub coroanele flamboiante ale arborilor, străpunse de ultimele raze ale soarelui, vorbind, el despre Petöfi și Ady, ea despre Pușkin și Gogol. La o săptămână, s-au întâlnit din întâmplare și au băut un pahar împreună
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
a trecut prin toate dificultățile de pe lume până să ajungă conferențiar, în vreme ce colegii lui de generație sunt profesori de mult. Poate că acționează din umbră vreo ranchiună personală? Sau, pur și simplu, uitarea? Ba mai rău, întâmplarea? Asta ar fi culmea... Sau i se contestă tocmai lui, care s-a adaptat, printre primii, la progresul filosofic, dreptul de a aduce omagiu, în vreme ce alții, care nu-i ajung nici la glezna heideggero-marxistă, se pot lăfăi fără rușine în presă? Nu le e
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
aramă a icoanelor și arta gravurii în acest material. Este perioada unei vădite maturizări a tânărului de aproape nouăsprezece ani, maturizare care se petrece într-un spațiu în care istoria se întâlnește cu legenda, iar practica religioasă este ridicată pe culmile ascezei celei mai aspre. În acest spațiu de impresionante rezonanțe petru toată spiritualitatea slavă de răsărit, Petru/Platon își va consuma ultimul episod de viețuire pe pământul Ucrainei natale, aici va culege culorile ultimei amintiri despre această țară. Primul lucru
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
provocată de lumea exterioară, artistul încearcă să exprime prin intermediul operei sale, viziunea sa despre lume și propria-i personalitate. Armonia formelor și a culorilor devine astfel un scop secundar, iar ceea ce contează este încercarea de a atinge cele mai înalte culmi ale exprimării. Respingînd ca și futurismul italian, conformismul mic-burghez, expresionismul german, așa cum se dezvoltă în anii 1910 la München, Berlin și Dresda, își are rădăcinile într-o tradiție "germanică" datînd cel puțin din timpul lui Grünenwald. Aceasta nu-i împiedică
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
afirmă dorința de întoarcere la căutările și la descoperirile curentelor de avangardă: suprarealism (el participă la expoziția din 1925), cubism sintetic, dar mai ales expresionism. Pînza lui, Guernica, executată pentru pavilionul Spaniei republicane din 1937, poate fi considerată drept o culme a expresionismului din pictura epocii. Sculptura europeană dintre cele două războaie a fost cu mult mai puțin afectată de întoarcerea la ordine și la tradiție decît arta picturii, exceptînd bineînțeles țările totalitare și într-o oarecare măsură Franța unde această
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
duritate. Într-adevăr, aici legitimarea puterii comuniste nu se mai baza de mult timp pe un compromis oarecare între popor și conducători (mai degrabă "conducătorul suprem"), ci pe infailibilitatea, proclamată ca dogmă, a "conducătorului" Nicolae Ceușescu. Acesta ridicase pe o culme niciodată atinsă în țările de Est (inclusiv Albania și Coreea de Nord) cultul propriei sale personalități și a membrilor familiei sale, plasați în posturi cheie ale partidului și statului, copleșiți de onoruri, privilegii și bogății. Pe de altă parte el a instaurat
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
poet sunt politeist, ca naturalist sunt panteist, ca ființă morală, deist. Și am nevoie, pentru a-mi exprima sensibilitatea, de toate aceste forme". Justificată și poziția teoreticianului în ale naturii, în care doza de pesimism este preponderentă. Civilizația ajunsă pe culmi este oarecum incompatibilă cu sfera culturii, pentru că are în vedere alte reguli de dezvoltare. Spiritul mercantil, ideea de comerț calcă cu o talpă nu prea curată pe covorul frumos al artei și al naturii. Urmele negre deranjează instinctul creator, imaginația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]