8,139 matches
-
ritm, pe diferite tipuri de muzică, cu sau fără partener, dans sincron, simetric sau asimetric etc.; * exerciții de mișcare scenică 9: exerciții de mers lent, rapid, bătrânesc, copilăresc, pe tocuri, desculț 10 etc.; exerciții de deplasare/substituire a elementelor de decor; exerciții de manipulare a obiectelor scenice 11, a elementelor de vestimentație/a accesoriilor (haină îmbrăcată/scoasă, pălărie, căciulă, baston, servietă, ochelari etc.); exerciții de intrare în scenă/ieșire din scenă în corelație cu mișcările celorlalți actori; exerciții de plasare scenică
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
11, a elementelor de vestimentație/a accesoriilor (haină îmbrăcată/scoasă, pălărie, căciulă, baston, servietă, ochelari etc.); exerciții de intrare în scenă/ieșire din scenă în corelație cu mișcările celorlalți actori; exerciții de plasare scenică față de ceilalți actori, față de elementele de decor, față de spectatori; exersarea mersului cu o carte pe cap/cu un pahar plin cu apă în mână12 etc. pe un traseu indicat etc.; * Uriașul plimbăreț 13 un grup de participanți formează (prinzându-se de mâini, de haine etc.) un uriaș
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
apă în mână12 etc. pe un traseu indicat etc.; * Uriașul plimbăreț 13 un grup de participanți formează (prinzându-se de mâini, de haine etc.) un uriaș care trebuie să se deplaseze dintr-un loc în altul; * exerciții de schimbare a decorului, a efectelor luminoase 14 etc.; * exerciții de mânuire a păpușilor 15 de diferite tipuri, în varii contexte în comunicarea didactică/educațională, în comunicarea interpersonală (când un copil sau un adult comunică, de exemplu, prin intermediul unei păpuși), în teatrul de păpuși
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
tipurilor de lumini valorificabile într-un spectacol/într-un anumit context comunicativ, în condițiile în care, în lumea teatrului, luminile au multiple funcții: "de a delimita locul teatral/spațiul scenic"; "de a amplifica sau modifica valoarea gestului, a mișcării, a decorului, chiar de a aduce o valoarea semiologică nouă"; "de a înlocui decorul" (proiecțiile) Kowzan, 1975, pp. 200-201; * exerciții-joc de autoprezentare prin desen, prin culoare 18, prin fotografie etc.; * exerciții de comunicare prin păpușile/marionetele confecționate 19 în condițiile în care
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în condițiile în care, în lumea teatrului, luminile au multiple funcții: "de a delimita locul teatral/spațiul scenic"; "de a amplifica sau modifica valoarea gestului, a mișcării, a decorului, chiar de a aduce o valoarea semiologică nouă"; "de a înlocui decorul" (proiecțiile) Kowzan, 1975, pp. 200-201; * exerciții-joc de autoprezentare prin desen, prin culoare 18, prin fotografie etc.; * exerciții de comunicare prin păpușile/marionetele confecționate 19 în condițiile în care se dă posibilitatea locutorului să-și construiască propriul instrument de punere în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cheie de decodare a spectacolului, prin propria interpretare dată textului original); actualizarea tuturor tehnicilor verbale, nonverbale și paraverbale prezentate supra, în vederea decodării optime a actului comunicativ artistic reprezentat ca spectacol (cu multiplele sale valențe: perspectivă regizorală, jocul actorilor, costume, machiaj, decor, lumini, fond sonor, efecte speciale etc.); oferirea de feedback adecvat locutorilor-artiști (prin atenție, aplauze, râs etc., în funcție de context, de tipul piesei de teatru, de secvențele acesteia etc.); compararea textului original cu maniera sa de reflectare în spectacol, prin prisma regizorului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în lanț Indiciile detectivului Fără mască Improvizație cu sfârșit dat: Ce-ai făă-cuut!!/Treaa-baa taa!! / Așa da!/Uraa! Am reușit de data asta! Cifrele magice Ghidul răgușit/mut Scena inversată Improvizație cu obiecte-pretext Exercițiu de încredere Bâiguiala/Vorbirea neinteligibilă Cu decor Improvizație cu personaj de sprijin/cu personaj-surpriză Cronometrul Supus agresiv asertiv (în cerc/în paralel) Fără decor Bună ziua! Bat pari. Ghemul (cunoașterii) Nu! În ritmul muzicii Mașina timpului Mașina spațiului Ghemul comunicării Da! În fața cortinei Recunoaște/recreează scena! Cuvinte pentru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Uraa! Am reușit de data asta! Cifrele magice Ghidul răgușit/mut Scena inversată Improvizație cu obiecte-pretext Exercițiu de încredere Bâiguiala/Vorbirea neinteligibilă Cu decor Improvizație cu personaj de sprijin/cu personaj-surpriză Cronometrul Supus agresiv asertiv (în cerc/în paralel) Fără decor Bună ziua! Bat pari. Ghemul (cunoașterii) Nu! În ritmul muzicii Mașina timpului Mașina spațiului Ghemul comunicării Da! În fața cortinei Recunoaște/recreează scena! Cuvinte pentru o imagine Oglinda călătoare În spatele cortinei Telecomanda Cuvântul-vestă de salvare Cu/fără sonor În ritm de vals
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
2007b, pp. 6-8. 69 În opinia lui T. Kowzan (1975, pp. 182-205), teatrul implică 13 sisteme de semne: 1. cuvântul; 2. tonul; 3. mimica; 4. gestul; 5. mișcarea scenică a actorului; 6. machiajul; 7. coafura; 8. costumul; 9. accesoriile; 10. decorul; 11. luminile; 12. muzica; 13. zgomotul, dintre care: "sistemele 1 și 2 se raportează la textul pronunțat; 3, 4 și 5 la expresia corporală; 6, 7 și 8 la aparențele exterioare ale actorului; 9, 10 și 11 la aspectul locului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
71 Pentru o prezentare, în diacronie, a costumului în teatru, vezi Corvin, 1991, pp. 212-223; Banham, 1990, pp. 235-242 etc. 72 Cf. Hubert, 2011, p. 292; Corvin, 1991, p. 752 etc. 73 Cf. Hubert, 2011, pp. 291-292. Pentru exemple de decor în cazul teatrului de păpuși, vezi Niculescu, 1957, p. 18. 74 Cf. Cărbunaru, 1988, pp. 25-30. 75 "instrument de expresie", "personajul-obiect ale teatrului de animație" (Pepino, 2005, p. 6). 76 Pentru o prezentare sistematică (sub formă de tabel) a tipurilor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pozițiile de pe care se înfruntă personajele. Vom analiza fiecare personaj în parte, stabilind caracterul său, vârsta, starea socială, temperamentul, poziția față de conflict și raporturile sale cu celelalte personaje"; aceste etape vor facilita "distribuirea rolurilor, realizarea imaginii plastice a păpușii și decorurilor"; repetițiile; ultima etapă = "finisarea spectacolului, a fixării tuturor nuanțelor și detaliilor, a închegării tuturor elementelor componente într-un tot unitar, asigurând ritmul și intensitatea dramatică crescândă a întregului spectacol"; repetițiile tehnice de manevrare a decorului, de stabilire a luminilor, a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
imaginii plastice a păpușii și decorurilor"; repetițiile; ultima etapă = "finisarea spectacolului, a fixării tuturor nuanțelor și detaliilor, a închegării tuturor elementelor componente într-un tot unitar, asigurând ritmul și intensitatea dramatică crescândă a întregului spectacol"; repetițiile tehnice de manevrare a decorului, de stabilire a luminilor, a efectelor sonore etc. = etapa repetițiilor generale. 90 De altfel, se consideră că, în general, "punerea în scenă a textului se realizează prin decodificarea limbajului literar și prin codificarea lui simultană în semnele teatralității" (Béres, 2000
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în a proiecta spațial și temporal teatralitatea elementelor dramatice puse în mișcare de existența personajului" (Popescu, 1987, p. 65). 92 Adaptarea poate fi, inițial, a autorului (adaptare la caracteristicile publicului-țintă vizat pentru creația sa dramatică), ulterior a regizorului (adaptare prin decor, muzică etc.) și a spectatorului (care interpretează în manieră proprie, adaptată, spectacolul) Weiss, 1967, pp. 155-163. 93 Se consideră, în acest sens, că "teatrul este locul unde actorii se mișcă și vorbesc dialogat înăuntrul fanteziei unui autor" (Țuțea, 1993, p.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Aman din Craiova, la Universitatea din Atena și Muzeul Bizantin din Atena. Marele arheolog Atena (1921) și rectorul academiei Belle‐ Arte din Napoli (1922) sunt tot lucrările sale. Deosebit de sculpturi, I. Dimitriu - Bârlad a avut vocație către caricatură, desene, reproduceri, decoruri și costume de teatru, decorațiuni de interior, panouri decorative, pictură - peisaje, portretul soției sale - realizat în 1912... Numeroase lucrări se află în colecții particula re. În 1957 a donat orașului său Bârlad, Muzeului din localitate ”Vasile Pârvan”, circa 30 de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acest moment societatea nu-i mai „ascunde” pe nebuni, ci va institui măsuri de protecție ale acestora, care nu sunt altceva decât formele sublimate ale primelor. Asistăm nu numai la o schimbare a mentalității, ci și la o schimbare a decorului și terminologiei sociale referitoare la nebunie și nebuni. Trebuie să vedem în aceasta o veritabilă atitudine etică compensatorie. Formele protejate și formele reprimate ale nebuniei Trecerea de la reprimarea la protejarea nebuniei și a bolnavilor psihici este o chestiune de „atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din lirica irlandeză veche ori din cea polonă. Transpune, în colaborare cu Petru Comarnescu, trilogia lui O’ Neill Din jale se întrupează Electra (1943, ediția a doua, din 1945, fiind de referință), pentru care realizează, în tempera, și schițe de decor și costum. Piesa va fi reprezentată la Teatrul Național din București în 1944 (director: Liviu Rebreanu), dar numele traducătoarei nu apare pe afiș, întrucât între 1941 și 1944 i se retrage dreptul de semnătură. Antologie a poeziei americane moderne apare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
categoriilor sociale, distinge limbajul categorial, surprinde interesele antagonice, legăturile și conflictele de idei în cadrul vieții sociale. Legătura dintre om și cosmos nu îl interesează. Nu recunoaște natura ca factor determinant în plăsmuirea ființei umane. Natura este pentru el un simplu decor, un moment al zilei, climat plăcut sau neplăcut, un cadru uneori îmbietor, alteori neprielnic în raport cu fizionomia noastră. Caragiale preferă tovărășia oamenilor. În 1909 autorul îi scrie lui Zarifopol: „...mă călătoresc înapoi, spre casă, în Wilmersdorf, sătul de frumusețile naturii, ale
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
să se echilibreze, dând figurilor lor un volum mai amplu, o materialitate mai bogată decât aceea a personajelor clasice propriu-zise. Oamenii lui Caragiale trăiesc într-o lume fără obiecte, vidă, cu foarte rare indicații asupra costumului lor, fără referiri la decorul caselor în care locuiesc sau a lucrurilor pe care le manipulează. Scriitorul nu este un descriptiv-vizual. Impresia atât de vie a mediului (în special a mediului social) reiese din vorbirea personajelor, surprinsă cu o mare acuitate a auzului și reprodusă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ezitare, de deliberare interioară. Timpul, clipa înghețată, pusă între paranteze, pornește din nou. Ea zice: "La naiba!", ia o țigară, o aprinde, începe să tragă din ea, s-ar zice cu voluptate și ușurare. Un cuplu se agită într-un decor ca de mucava, eclerajul scenei accentuînd această impresie. Intrăm în lumea lor pentru a descoperi că bărbatul, soțul fumătoarei, e director de școală, dezabuzat și alcoolic. Viața ei, a fumătoarei, care, fără îndoială, și-a iubit cîndva soțul, e un
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
al oamenilor din jur27." Privirea acestui angajat "derealizează" realul: "Sunt un om pentru care lumea exterioară este o realitate interioară.28" Sunt reflecțiile unui funcționăraș hotărît să-și viseze viața: Nu m-a preocupat nimic altceva decît viața mea interioară, decorul meu (...). Niciodată n-am vrut să fiu altceva decît un visător.29" A ales, spune el, să viseze viața reală: "Am topit în culoarea unică a bucuriei frumusețea visului și realitatea vieții.30" Văzută ca o boală a spiritului, un
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
trecere. Suntem antrenați de un elan venit de odinioară care ne poartă pe valurile sale." Istoricul distinge trei temporalități: evenimențialul (timpul politicului, al războaielor), conjuncturalul (timpul economic și social), lunga durată (timpul geografic). În această schemă cauzală, evenimentele reprezintă suprafața, decorul. Istoria oamenilor este, înainte de toate, o "geoistorie". Raporturile lor cu natura (relieful, clima, vegetația), "structurile cele mai profunde" sunt cele care explică, în mod fundamental, ceea ce li se întîmplă oamenilor. Relevînd istoria profundă, istoricul scoate în evidență permanențele, constantele, repetițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
roșul. Răutatea nu se măsoară în culoare de aceea trebuie notat faptul că această forță intermediară sau fuiorul de fum gri este doar o punte indiferentă la faptul că cel ce o trece este bun sau rău. Ancorați într-un decor vag aceste forțe într-o continuă mișcare și împletire de culoare, luară o decizie finală asupra destinelor reprezentanților celor două lumi: Gavriel și Ștefan. După ce își dădu acordul, Griul, cu o mică ezitare, întrebă: Crezi că Lumina ar trebui consultată
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
mine, peste 25 de ani adică exact în ziua în care voi împlini 50 de ani!’’ „Îmi acorzi mie atăta timp?” Gavriel era emoționat. „Nu! Mie îmi acord acest timp, ceea ce te-am pus să scrii pănă acum e doar decorul. Eu vreau să ating miezul și să nu mai existe: Unde? De ce? Cum?, vreau totul! Între timp tu poți să te integrezi în societate.” Imediat în găndurile lui Gavriel stărui cu putere un chip dulce de fată. Atăt de puternic
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
scrisoarea la locul indicat de Ștefan. Rupse plicul cu brutalitate pentru că își dorea ca, conținutul să înfrunte cuvintele grele ale lui Ștefan. Citi: „Au curs lacrimi de sănge întunecat cănd ochii tăi au trecut prin mine. M-ai atașat la decor ca pe o haină în cuier.Am îmbătrănit prăfuită și nedorită.Mi-am pierdut inima în negura tristeții, spune-mi ce drum să apuc să o aduc acasă? Ne-am rătăcit unul de altul într-un labirint infinit.” Gavriel simțea
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
de mine însămi, încercând să mă regăsesc și să pot să o iau de la capăt, de la un alt capăt. Să rumeg realitatea, să-i depășesc neajunsurile și să-mi aflu alte repere și pentru asta aveam nevoie de un alt decor. Unul în care eram nevoită să văd altceva decât țineau mortiș să vadă ochii mei zi de zi, obligându-mi mintea și inima să se lovească neputincioase de gratiile coliviei. În Siracuza, am luat-o, ușurel, către Ortigia, nu după
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]