8,270 matches
-
subminate, până într-acolo încât sistemul de tip cabinet a părut la un moment dat să înlocuiască peste tot vechile structuri guvernamentale absolutiste și autoritare (Verney, 1959: 17-97). CASETA 16.1 Cum au apărut guvernele Ideea de "guvern" sau de "executiv național" pare firească. Toată lumea presupune automat că în fruntea oricărei țări se află un corp de indivizi responsabil cu problemele acesteia. Totuși, conceptul de guvern este în realitate destul de recent. A fost moștenit aproape în întregime de la conceptul monarhic și
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
majoritatea cazurilor, pe un an); realegerea nu era permisă, cel puțin nu imediat. După cum se știe, exista un Senat care se ocupa de multe aspecte ale vieții Republicii, dar acesta era prea mare (și prea divizat) pentru a constitui un executiv. Guvernul în sensul modern al cuvântului a apărut în Roma odată cu Imperiul și Augustus. În Evul Mediu și în Renaștere, acesta a apărut din conducerea patrimonială a regilor și a altor monarhi care își extindeau rolul din ce în ce mai mult. Erau numiți
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în care s-a dezvoltat această formă de guvernare și s-a ajuns la un "consiliu" ai cărui membri lucrau împreună, dacă nu obligatoriu ca echipă, cel puțin în asociație unii cu alții. De aici a apărut o formă de executiv democratic pe care orașele-state nu fuseseră niciodată capabile să o dezvolte. În contrast cu sistemul de tip cabinet, sistemul prezidențial constituțional sau "limitat" a fost înființat pentru prima dată în Statele Unite, ulterior extinzându-se treptat în America Latină. În acest model, executivul este
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de executiv democratic pe care orașele-state nu fuseseră niciodată capabile să o dezvolte. În contrast cu sistemul de tip cabinet, sistemul prezidențial constituțional sau "limitat" a fost înființat pentru prima dată în Statele Unite, ulterior extinzându-se treptat în America Latină. În acest model, executivul este ierarhic, iar nu colectiv; miniștrii (numiți adesea secretari în acest caz) se subordonează președintelui și sunt responsabili doar față de el. Deși această formulă se apropie mai mult de guvernarea monarhică decât de sistemul de tip cabinet, ea presupune o
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și în consecință prin declinul ideii de guvern colectiv sau cel puțin colegial, încurajată de guvernarea de cabinet. Dar perioada s-a caracterizat și prin "inventarea" unei forme noi de structură executivă, care a fost marcată de intruziunea în inima executivului național a partidelor și, de obicei, în sistemele autoritare, a partidului unic. Rolul partidelor în guvernare Pentru cei care propun sistemele constituționale, fie de tip cabinet, fie prezidențiale, executivul se află la vârful procesului de luare a deciziilor la nivel
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de structură executivă, care a fost marcată de intruziunea în inima executivului național a partidelor și, de obicei, în sistemele autoritare, a partidului unic. Rolul partidelor în guvernare Pentru cei care propun sistemele constituționale, fie de tip cabinet, fie prezidențiale, executivul se află la vârful procesului de luare a deciziilor la nivel național. Problema împărțirii acestei poziții cu orice alt organ nici măcar nu a fost concepută. Odată cu apariția partidelor, recrutarea personalului din guvern și determinarea politicilor de ansamblu au fost influențate
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
începând cu anii '30 sugerează în practică o diviziune a guvernului Statelor Unite în două straturi (Blondel, 1982: 154-8). În plus, faptul că sistemele de tip cabinet din Europa de Vest au întâmpinat dificultăți în a menține colegialitatea guvernului este un indiciu că executivele nu au capacitatea de a opera în mod eficient în situația în care toate funcțiile sunt concentrate în aceleași mâini (Smith, 1989: 217-22; Blondel și Muller-Rommel, 1988). Structuri guvernamentale în lumea contemporană Fiecare stat are un guvern, însă doar începând
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
concentrate în aceleași mâini (Smith, 1989: 217-22; Blondel și Muller-Rommel, 1988). Structuri guvernamentale în lumea contemporană Fiecare stat are un guvern, însă doar începând cu anii '50 guvernele independente au început să conducă practic întreaga planetă. Aceasta înseamnă că numărul executivelor naționale s-a dublat și mai bine comparativ cu anii '40. În același timp, pe măsură ce guvernele au devenit mai "moderne" prin faptul că se preocupau de tot mai multe aspecte ale vieții sociale și economice, și mărimea lor a crescut
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a dublat și mai bine comparativ cu anii '40. În același timp, pe măsură ce guvernele au devenit mai "moderne" prin faptul că se preocupau de tot mai multe aspecte ale vieții sociale și economice, și mărimea lor a crescut considerabil. În timp ce executivele naționale aveau aproximativ 12 miniștri în medie în 1950, în anii '80 dispuneau în medie de aproximativ 18 posturi. Per ansamblu, imediat după al Doilea Război Mondial erau mai puțin de o mie de miniștri simultan în funcție; treizeci de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Africa, cât și statele comuniste (în măsura în care își continuă existența) au marcat creșterile cele mai însemnate. Există și variații absolute substanțiale. Guvernele comuniste au fost mari, chiar dacă se adoptă o definiție mai curând restrictivă a guvernelor. De exemplu, în anii '80, executivul Uniunii Sovietice, care a fost cel mai mare dintre toate, a avut 75 membri. Poate că nu este surprinzător faptul că la sfârșitul anilor '80 s-au făcut eforturi de a reduce acest număr, dar perspectivele nu sunt favorabile mărimea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
surprinzător faptul că la sfârșitul anilor '80 s-au făcut eforturi de a reduce acest număr, dar perspectivele nu sunt favorabile mărimea guvernului chinez a crescut din nou după ce, în anii '70, acesta fusese diminuat drastic pentru o vreme. Mărimea executivelor comuniste a fost în mare parte comandată de preocuparea acestor sisteme de a dirija economia în detaliu, considerându-se că este necesară crearea unor ministere specializate pe diverse ramuri industriale. Reducerea numărului de ministere a depins așadar de abilitatea (și
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sectoare ale economiei. Alte guverne au crescut și ele în mărime, ca răspuns al diverselor solicitări sau dorințe de intervenție publică. De exemplu, țările în curs de dezvoltare, în special cele de tip "progresist", au avut guverne destul de mari. Alături de executivele țărilor a căror populație este într-adevăr foarte mică, precum Luxemburg și Islanda, numărul ministerelor a rămas relativ mic doar în țările care au adoptat dispoziții legale sau chiar constituționale în acest sens,. Acesta este motivul pentru care executivele prezidențiale
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
America Latină, cât și guvernul Statelor Unite au relativ puțini membri (între 12 și 15, spre deosebire de 20-25 în multe cabinete vest-europene). Guvernele monocolore și coalițiile O trăsătură esențială a guvernării moderne constă în partidele politice. Acestea joacă un rol cheie în multe executive din lumea contemporană, însă acest rol variază. La una din extreme se află guvernele dominate în întregime de un partid în sistemele cu un singur partid, exemplul cel mai clar fiind cel al sistemelor comuniste. La cealaltă extremă sunt executivele
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
executive din lumea contemporană, însă acest rol variază. La una din extreme se află guvernele dominate în întregime de un partid în sistemele cu un singur partid, exemplul cel mai clar fiind cel al sistemelor comuniste. La cealaltă extremă sunt executivele naționale în care partidele au un rol mic, fie pentru că sunt slabe, fie pentru că guvernul și șeful lui au suficientă autoritate încât să țină partidele în șah. Aceasta pare să fie tendința în monarhiile constituționale, din care au mai rămas
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
programului său și a carismei personale, este posibil ca președintele să acorde puțină atenție opiniilor partidelor. Sistemele de tip cabinet au fost adesea numite ca guverne de partid, fiindcă partidele sunt centrele acestor executive; ele ajută la fluidizarea relației dintre executiv și parlament; ajută și la organizarea vieții cabinetului. Totuși, există și diferențe între sistemele de tip cabinet privind influența pe care o au partidele (Katz, 1986: 31-71). O distincție cheie este cea dintre guvernele monocolore și coaliții. Această distincție se
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
există și diferențe între sistemele de tip cabinet privind influența pe care o au partidele (Katz, 1986: 31-71). O distincție cheie este cea dintre guvernele monocolore și coaliții. Această distincție se aplică și în cazul sistemelor prezidențiale, deoarece mai multe executive prezidențiale din America Latină s-au bazat mult timp pe coaliții. Așa s-a întâmplat în Brazilia, Chile, Bolivia, Ecuador și Venezuela. Totuși, distincția pare a fi și mai impor-tantă în sistemele de cabinet, deoarece guvernul are nevoie de sprijinul unei
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ridicat de interacțiuni cu colegii înainte să se ia decizii. De fapt, deși (sau poate tocmai pentru că) Elveția nu are o guvernare de cabinet, ci are miniștri aleși pentru o perioadă determinată pe baza unei coaliții permanente a partidelor majore, executivul său deține probabil gradul cel mai ridicat de egalitate din vestul Europei; totuși, nici chiar acolo luarea deciziilor nu este cu adevărat colectivă. Cabinetele scandinave sunt mai colegiale decât cele din vestul și centrul Europei, chiar în cazul guvernărilor monocolore
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pe șefii guvernelor să vină la putere. Într-adevăr, președintele american este mai liber în această privință decât ceilalți președinți, care tind să fie mai dependenți de sprijinul partidului pentru a ajunge la putere. Am observat mai devreme că unele executive din America Latină au o structură bazată în mai mare măsură pe "guvernarea de partid" decât executivul american. Apoi, în cazul proceselor de luare a deciziilor este posibil ca membrii executivelor prezidențiale să nu poată acționa independent. Complexitatea temelor, în special
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
privință decât ceilalți președinți, care tind să fie mai dependenți de sprijinul partidului pentru a ajunge la putere. Am observat mai devreme că unele executive din America Latină au o structură bazată în mai mare măsură pe "guvernarea de partid" decât executivul american. Apoi, în cazul proceselor de luare a deciziilor este posibil ca membrii executivelor prezidențiale să nu poată acționa independent. Complexitatea temelor, în special a celor economice și sociale, obligă mulți șefi de guvern să acorde atenție părerilor membrilor guvernului
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a ajunge la putere. Am observat mai devreme că unele executive din America Latină au o structură bazată în mai mare măsură pe "guvernarea de partid" decât executivul american. Apoi, în cazul proceselor de luare a deciziilor este posibil ca membrii executivelor prezidențiale să nu poată acționa independent. Complexitatea temelor, în special a celor economice și sociale, obligă mulți șefi de guvern să acorde atenție părerilor membrilor guvernului într-o asemenea măsură încât aceștia din urmă își pot exercita influența chiar în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în exteriorul departamentului lor. În același timp, miniștrii sunt uneori în strânsă legătură cu oficialii departamentelor de care sunt responsabili. Ca rezultat, ei obțin o anumită putere autonomă, iar șeful guvernului poate avea oarecare dificultăți în controlarea lor. Astfel de executive naționale sunt mai mult atomizate decât ierarhice. Executivul federal american Situația afectează în special executivul prezidențial constituțional care este cel mai mare dintre toate, acela al Statelor Unite. Președintele poate avea mai multă libertate de acțiune în alegerea membrilor cabinetului, dar
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sunt uneori în strânsă legătură cu oficialii departamentelor de care sunt responsabili. Ca rezultat, ei obțin o anumită putere autonomă, iar șeful guvernului poate avea oarecare dificultăți în controlarea lor. Astfel de executive naționale sunt mai mult atomizate decât ierarhice. Executivul federal american Situația afectează în special executivul prezidențial constituțional care este cel mai mare dintre toate, acela al Statelor Unite. Președintele poate avea mai multă libertate de acțiune în alegerea membrilor cabinetului, dar există mult mai puține posibilități de a controla
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
departamentelor de care sunt responsabili. Ca rezultat, ei obțin o anumită putere autonomă, iar șeful guvernului poate avea oarecare dificultăți în controlarea lor. Astfel de executive naționale sunt mai mult atomizate decât ierarhice. Executivul federal american Situația afectează în special executivul prezidențial constituțional care este cel mai mare dintre toate, acela al Statelor Unite. Președintele poate avea mai multă libertate de acțiune în alegerea membrilor cabinetului, dar există mult mai puține posibilități de a controla membrii cabinetului în departamentele specifice ale acestora
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dintre cei mai importanți miniștri și prin prim-ministru (în mod normal, o persoană diferită de prim-secretarul partidului) care face parte în același timp din Biroul Politic, de prezidiu și, bineînțeles, din consiliul de miniștri (Holmes, 1986: 126-30, 156-8). Executive similare pe mai multe niveluri s-au dezvoltat în unele sisteme necomuniste cu un singur partid și într-un număr de regimuri militare. Consiliile Militare Supreme sau Comitetele Salvării Naționale au fost astfel create pentru a se asigura de faptul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cu adevărat un impact profund asupra țărilor pe care le conduc. Impactul guvernelor Este dificil să evaluăm sau măcar să ne facem o impresie despre realizările guvernelor. Există un contrast puternic între comentariile prea cuprinzătoare făcute adesea cu privire la potențialele realizări ale executivelor și progresul lent al analizelor sistematice întreprinse în scopul de a determina ce pot face și ce realizează în fapt guvernele. Aceasta pentru că în evaluarea lor există probleme majore pe mai multe niveluri. Trebuie făcută o distincție între evoluțiile care
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]