9,565 matches
-
deosebire în "Ateneu" încearcă, în Eminescu Dialectica stilului, o sinteză, de mare ambiție, a tuturor substructurilor operei. Conjugare de metode stilistică, tematism, comparatistică desfășurând o scriitură multiplană, demersul lui Theodor Codreanu este animat de o neobișnuită fervoare asociativă. De aici farmecul și de aici, totodată, riscurile cărții. Premisele teoretice sunt două: romantismul eminescian este "romantismul fundamental", sintagmă ce trece în plan secund referințele la linia Hugo-Musset-Lamartine ș.a., promovând relația Baudelaire-Eminescu-Rimbaud, de unde modernitatea spiritului eminescian: "caz unic, probabil, în întreaga istorie a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
evident, erudiție interdisciplinară (fizica modernă nu este deloc neglijată în concertul demonstrației) și ceea ce este deosebit de important în contextul actual al analfabetismului valoric cu dragoste față de poet și față de cultură în genere concepută ca șansă existențială supremă. În ce constă farmecul acestui Poem al Ființei scris eminescian, și nu platonician, kantian sau heideggerian, de Eminescu ? Autorul Luceafărului îl rostește, știind totul despre ea, adică inclusiv faptul că ea, arătându-se omului, se ascunde, că în eul nostru stau pitite mai multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lume contaminată de misterioasa "varvarianită", descoperită și redată cu har de vizionarul Th. Codreanu. Unul din "simptomele" fenomenului varvarian este descris de autor într-o formă incifrată, de parabolă, și anume acest procedeu specific de altfel întregii cărți, conferă scriiturii farmec și savoare, amplificându-i valoarea literară incontestabilă. Oricât de bine și-ar păzi căruțașul Săsărman bunurile, din propria sa gospodărie dispar într-un mod enigmatic diverse lucruri ba un sac de știuleți, ba niște găini și chiar un butoi de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ne vor arăta cu degetul ca nemernici orfani ai vieții și nu vor vedea decât spasm și împreunare, minciună și fărădelege. Trezește-te, iubito!" Și încă un exemplu, imposibil de ocolit: Părea un abur de cuvinte care șopteau, părea un farmec nespus, părea un dor după mii de ani de așteptare, părea că nici nu eram, așa de mult eram. Ce fericiți suntem, Doamne, ce fericiți suntem!" grăiam negrăind". Apoi încă unul: Ce ochi au adunat atâta rouă și atâta verde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care, de fapt, se fac vizibile peste tot, conferind întregului coeziune prin diversitate. Aceste idei se bazează pe principiul coordonator al cercetării obiective asupra fenomenului Eminescu în cultura română, dar și cu destule accente de natura temperamentală care dau un farmec dinamic lecturii. Iau ca sprijin al acestor constatări chiar primul articol, pe care autorul îl recuperează, cu un anumit orgoliu, din anii studenției: Portrete eminesciene. Preluarea lui este argumentată printr-un fel de prioritate personală asupra unor imagini fetișizate de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sine 72 de poeți", pe Nichita Stănescu sfărâmând substantive și încă multe-multe alte personalități și fenomene spirituale. Zice în volum Theodor Codreanu: "Firește, putem divaga mai departe...". Și nu se sfiește s-o facă. Dar aceste divagații dau cărții atâta farmec și atâta împlinire! Desigur, autorul nu uită de "Cenușăreasă". Și revine în permanență la Bacovia, descifrându-i poezia, făcând paralele, arătându-i pe premergătorii și urmașii poetului de la Bacău. Tobă de carte, Codreanu te uimește atât prin vastele și profundele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un fenomen autohton extrem de populist în cadrul destul de larg creat de istorie în timp. Dacă Sadoveanu nu este proustian întru totul, este proustian prin aceeași metodă a uitării, "formă originală de cunoaștere narcisică. Un astfel de Narcis este la Sadoveanu pescarul. Farmecul pescuitului este "în despărțirea desăvârșită de lume și în repaosul complet în care intri. Grijile, preocupările, supărările și durerile adorm". Astfel începe căutarea timpului pierdut sadovenian, care constituie izvorul infinit al operei". Obsesie a dublului, a alterității, oglinda se întoarce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
românesc Theodor Codreanu este o prezență vie, dinamizatoare în contextul culturii române de azi aflată sub semnul incertitudinilor tranziției. În asemenea condiții ce pot deruta spiritul sau cel puțin îl pot lipsi de punctele de sprijin, el își păstrează întreg farmecul personalității prin verticalitate și cultul ferm al valorilor. E foarte deschis la noile idei, receptându-le și asimilându-le în orizontul de așteptare, cu demnitate și cu un nealterat sentiment al identității culturale românești. Este un critic de frontieră, căci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui Edgar Papu, una dintre cele mai denaturate de contorsiunile gândirii adversarilor naționalității. Sunt, propriu-zis, cele două fețe ale lui Ianus, care dau și titlul uneia dintre importantele cărți ale savantului". (În această ordine, însă, deja Mihail Diaconescu scria, în Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001), acestea: "Suntem însetați de realizările culturale de valoare din lumea întreagă, așa cum alții sunt însetați de propriile noastre realizări. Suntem în permanent și în egală măsură receptori și difuzori de cultură". Mihail Diaconescu și-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acum îl descopăr cu adevărat pe Bacovia. Posedă o uimitoare putere, tristețea lui are densitatea melancoliei eminesciene fără nimic mimetic. Semnul artei mari: tristețea devine la Bacovia chemare sfâșietoare a vieții, o sete enormă de fericire care îndreaptă spre acel farmec depărtat și așteptat toată viața" (1783). Numere în labirint reprezintă, pentru cititorul contemporan, o lectură din multe puncte de vedere instructivă, chiar fiind, așa cum o descrie autorul ei, "antisistemică prin formă"; ea "s-ar putea să cuprindă un întreg sistem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o grea și severă cântărire, traseul muncit cu o voință sintetizatoare și firească, al scriitorului Theodor Codreanu. Într-un sens major, mi-i dat să văd în el, la grad cutremurător, un împătimit al Ideilor, precum Césare Pavese, pentru care farmecul și dorința irepresibilă de a gândi sunt mai delicioase și mai eliberatoare decât însuși actul sexual. Călugărirea de sine, această "meserie de a trăi", să ducă la ideea eliberatoare a tuturor neliniștilor și întrebărilor pe care le viețuim? Cred că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și s-ascund/ Și-n zdrumicări se desfată/ Ai, pietrele, pietrele urlă și plâng." (Pietre, 1953). Expresionism nobil, înalt! Dar nici nu se cade să-l eliminam din sfera poeticului, pentru că, în ultimă instanță, rămâne un poet de idei cu farmecul brumei timpurii căzute pe tâmple. Meditația labirintică este echivalentă cu suferința eului personal în raport cu nedescifratele căi torsionate ale vieții: Piedicile și eșecurile au menirea fericită de a ne aminti că nu suntem singuri și pe un drum drept." Semnificațiile imaginii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Sfântă, Parcă un vis frumos mi s-au părut clipele pe care le-am petrecut în ultimul timp în mijlocul celor ce m-au înconjurat cu atâta dragoste și încredere, dar mai ales aceste clipe au fost un vis cu un farmec deosebit căci tu dulce, blândă, scumpă și iubită Cosânziană ai fost lângă mine, că am putut să mă îmbăt cu vraja sufletului tău. Am putut să gust clipe mai presus de mine, clipe pe care cred că le meritam și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cu începutul nostru idilic plin de naturalețe și simplitate. Alții în locul nostru ar fi cheltuit sume mari pentru logodnă, în timp ce noi am făcut-o atât de simplu având martor numai pe Bunul Dumnezeu, și poate acea simplitate a avut un farmec deosebit. Am urmat exemplul mamei noastre Natura ! Nu înseamnă că trebuie să ne ruinăm într-o ocazie ca aceasta, mai ales că banul îl iei greu și se duce așa de ușor... Meritați toată lauda și cele mai frumoase complimente
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
De-ar ști ei că sunt « eroii » acestor pagini pentru a ne înveseli?! Ce mai faceți? Unde ați petrecut Paștele?... Mi-e atât de dor de Bârlad și-am suferit mult la gândul că a pierdut și el ceva din farmecul de odinioară... Bine că i-au rămas oamenii... Adunarea din 4 septembrie 1977 Profesorul Alexandru Mânăstireanu își reamintește în legătură cu aceasta: „...Mobilizarea a fost mai ușoară, cu mai puține griji în calitatea mea de organizator, fiindcă adresele erau cunoscute și acceptul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
uriașe, așezate în camere tip magazie sau beci care-ți produc o senzație de răceală și frică, distanțându-te... Călătoria a fost într-adevăr interesantă peste tot, cu toate că înghesuiala de trafic ne-a impus o încetineală care a furat din farmecul deplasării făcute adesea cu nervi... Drumul pe malul lacului Comoo, pe poala muntelui abrupt părea pe alocuri când suspendat deasupra lacului, când te băga prin tunel, iar apoi deasupra de-ți produce nu doar amețeală, ci fiori de adevărată frică
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
eu, ca să rămânem în singurătatea noastră liniștită, așa cum ne-a sorocit soarta. Trebuie însă să ne întărim sufletește, să fim atenți cu sănătatea și să ne organizăm astfel munca, încât tot timpul să fim ocupați. Aici este secretul și tot farmecul vieții. Mijloace sunt destule și le folosim după dorință și împrejurări: pe primul plan stă lectura (un prieten de-al meu îmi spunea - când stau și citesc în “Sfânta bibliotecă” - mi se luminează cerul și mintea), radio, televizor, plimbări zilnice
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
am dus. Doream să cunosc meleagurile Transilvaniei, în care vedeam vatra formării poporului nostru. Acolo am îndrăgit acele locuri și pe oamenii de acolo. Era ceva cu totul nou pentru mine. Am cunoscut oameni deosebiți, locuri de un pitoresc și farmec nemaiîntâlnit până acum, obiceiuri altfel decât la noi în Moldova, costume românești ce veneau de la străbunii noștri și o primire ce miau făcut gazdele mele și chiar satul întreg, cu totul aparte, ca unui oaspete ! Ce se întâmplase? Băiețelul acela
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
afirmându-se prin program, structură și calitatea materialelor ca o veritabilă școală a scrisului românesc din Bucovina vremii. Din textele publicate, reținem aici câteva, ilustrative din multe puncte de vedere: „Mult mister ascunde apa în adâncul ei de unde, / Când cu farmece de aur luna-ntr-însele pătrunde... // [...] // S[g]omotoase unde repezi saltă tremurând pe prund / Și în fundul plin de taină mândru farmec ele-ascund, / Codrii vechi de veacuri multe, fața lor pururea verde / Oglindesc în undă lină; și-a lor freamăt li se
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
publicate, reținem aici câteva, ilustrative din multe puncte de vedere: „Mult mister ascunde apa în adâncul ei de unde, / Când cu farmece de aur luna-ntr-însele pătrunde... // [...] // S[g]omotoase unde repezi saltă tremurând pe prund / Și în fundul plin de taină mândru farmec ele-ascund, / Codrii vechi de veacuri multe, fața lor pururea verde / Oglindesc în undă lină; și-a lor freamăt li se pierde, / Tremurând pe-aripi de vânturi, și ducând o doină sfântă / Cer și valuri și pădure, toate plâng și toate
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
ducând o doină sfântă / Cer și valuri și pădure, toate plâng și toate cântă!... Numai eu tăcut și palid rătăcesc pe mal de ape / Și uitândumă în unde las privirea ca să-mi scape / Pe întinderi necuprinse, unde lin se oglindește / Farmecul de cer cu stele! Tremurând luna lucește / Și lăsându-și fața mândră, blânda lumilor fecioară / Apele aprinde-n valuri și în ele se coboară!... Mult mister ascunde apa în adâncul ei de unde / Când cu farmece de aur luna-ntr-însele pătrunde!...” (T.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
necuprinse, unde lin se oglindește / Farmecul de cer cu stele! Tremurând luna lucește / Și lăsându-și fața mândră, blânda lumilor fecioară / Apele aprinde-n valuri și în ele se coboară!... Mult mister ascunde apa în adâncul ei de unde / Când cu farmece de aur luna-ntr-însele pătrunde!...” (T. Dragoș [Mihai Horodnic], Mult mister ascunde apa..., I, 1-2, 1924, p. 4; text care, prin presentimentul morții, îl așază pe elevul-poet rădăuțean într-o familie tragică, alături de Nicolae Labiș ori Ilie Motrescu, poetul-martir de la Crasna
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
-n parcul solitar Mi-l dăruiai cu-n ris, c-o șoaptă... Mi-e dor de glasul tău iubit Ce parcă și acuma îmi sună În sufletu-mi de el vrăjit Deși nu suntem împreună Mi-e dor de acel farmec rar Ce ascund privirile-ti senine, Mi-e dor de visul tău ștrengar Mi-e dor, mi-e dor de tine...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Octavian Loghin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93308]
-
cuvîntul locurilor tunel, brazi, pale de pădure, tunel, cetina dincolo de brad, în paleografia reprezentării incerte, trei tunele, umbra albă zăpada, al patrulea tunel cetină, conuri deslușite mii, mii, să cîștige trunchiuri cetina! tunel-despicare de masă lemnoasă în croaziera marină, în vreme ce farmecul este altul, lunecat pe arheologia feroviară, cum s-a fixat traseul căii cîndva, tunel cele curente, întîlnirile alb-verde, de moliciunea primăverii peste tot estemele se întremau unde fără curgeri, traiectorie în final, gestul ancestral al aterizării, șoim mișcat în vînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
biciclistul fără mîini pe ghidon, manifestare principală, la boala om, este să te manifești, casele de margine mai lasă din pretenții, "Benzinăria Ion-Diana drum bun!" cum vînează haitele, acum cu privirea în ochii partenerilor de vînătoare, ajung povești de turism, farmecul peisajului, altele asemenea, zonă agroturistică în ceata săracă, linii vag țigănești, lipsă veșmintele etniei, "Combinatul de Prelucrare a Lemnului" autobuzul din sens opus, curtea bujor înflorit, Cîmpulung la Tisa "Căminul Cultural" bilingv, maghiară, stricăciunile comunismului atenuate de rîu, turla de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]