9,375 matches
-
tineri, s au înscris cu demnitate în fluxul neîntrerupt al istoriei, aducându-și contribuția prin forță brațelor, prin lumină minții și căldura sufletului la tot ce s-a înfăptuit și se înfăptuiește aici ori în alte colțuri ale patriei, spre gloria ei nemuritoare. Spunând acestea ne gândim la nume ilustre de voievozi, precum cel al lui Dimitrie Cantemir, la revoluționarii de la 1848, la făuritorii Unirii (Alexandru Ioan Cuza în primul rând), la vitejii dorobanți ai Regimentului 12 ce s-au acoperit
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
nemuritoare. Spunând acestea ne gândim la nume ilustre de voievozi, precum cel al lui Dimitrie Cantemir, la revoluționarii de la 1848, la făuritorii Unirii (Alexandru Ioan Cuza în primul rând), la vitejii dorobanți ai Regimentului 12 ce s-au acoperit de glorie pe câmpurile de bătălie de la Vidin și Smârdan în timpul Războiului de Independență, ale celui de întregire a neamului, ori în ultima mare conflagrație ce s-a încheiat în urmă cu peste 60 de ani. Ne aducem, de asemenea, aminte cu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
M.Ionuț Berbecaru E.Livioara Bogatu C.Ovidiu Carabinieru I.Andra Cogălniceanu E.Ștefan Covaliu I.Nadejda Dănilă C.Măd Doru I.Gianina Frentz D.Raluca Florentina Hâj F.Mihaela Hristia Șt.Andrei Manssour G.Silvia - Nivin Miron I.Suzana Gloria Oancea F.Monica Obreja P.Diana Oniche N.Constantin Radu Paruschi A.RamonaCristina Purice I.Ramona Rotaru S.Roxana Ruja S.Oana Sardaru D.Laura Sibișanu M.MarinCristian Silitra V.AncaMădălina Toader I.Daniela Tolontan C.Andrei Toșu M.AlinaDaniela
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
conversație asupra Mangaliei în fr[anceză], la 6¼ Piti Curti cu 2 găini, 2 kg. zahăr, cornuri cu marmeladă și un cozonac - hrana copiilor pentru câtă vreme? Îl opresc la masă, întin zând masa cu seturi ca în vremurile de glorie, cu vin de Slatina, ca o revanșe a invitațiilor lor la Mangalia. După 20 de minute am reluat lecția cu Maria, care a plecat la 7½; la 8 fără un sfert masa, și apoi așteptarea pachetului plin cu... decepții. Și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
când fetița mea își va sărbători ziua ei, fără ca eu, fiind în viață, să fiu alături de ea, fără happy birthday to you, fără buchețelul modest pe care ochii tăi se deschideau umezi și strălucitori. Ți-aduci aminte de zilele de glorie cu 21 de sticle de șampanie și petrecerea până la 8 dimineața? Să-ți dea Dumnezeu noroc și să-mi dai telegrama în curând, chiar dacă ar fi concepută așa: „În ziua de... m’am căsătorit la capela românească din Jean de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și unicul meu trezorier. Așa că am încredere în tine. Iubește-mă mult: fii cinstită și puternică și fă să te respecte toți, fiindcă ești ultima verigă a unei familii pe care ai cunoscut-o întru câtva și tu, la apusul gloriei ei. Și iată: și pentru asta te iubesc. Miercuri, 17 decembrie [1947] [...] Foarte adesea strig peste depărtări: „O să ne mai revedem vreodată?“ Într-atât mi se pare că toate astea sunt de durată și fără ieșire. Și uite, Mouette, se
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
sâmbătă [...] Scumpa mea, ajung la un capitol foarte emoționant: ziua ta. Peste aproape o lună. Draga mea, dulcea mea, comoara mea, tu care dai valoare întregii mele vieți trecute și prezente, tu care îmi justifici existența, te binecuvântez. Tu ești gloria mea dragă - căci oricine pe lumea asta trebuie să și-o aibă pe a sa, pe măsura idealului său. [...] Să-ți dăruiesc flori de ziua ta, nici măcar atât nu mi se permite, azi, când aș fi în stare. Un cadou
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pământ, a ouă clocite, a grăsime râncedă, a pește sărat, a piele nedubită, a brânză iute, a curechi murat..., nu mirosea a nimic din toate acestea, dar mirosea a toate acestea la un loc... Trebuie să recunosc nasului meu Însă gloria de a fi Înfruntat cu un adevărat eroism această duhoare ciumată, fără ca totuși să se strâmbe câtuși de puțin” <endnote id="(439, p. 82)"/>. În 1910, Henri Stahl Îl invocă pe primarul ultraantisemit al Vienei, Karl Lueger (1897-1910), fiind, chipurile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar face vor fi mereu considerați ca străini: „am încercat peste tot să ne integrăm în comunitățile naționale care ne înconjură și să ne păstrăm doar credința. Nu ni se îngăduie să facem acest lucru. Degeaba ne străduim să sporim gloria patriei noastre prin realizări în artă și în știință, iar bogățiile lor prin contribuțiile noastre la comerț. Cele mai evidente idei sioniste le găsim exprimate de Benjamin Disraeli, primul ministru al Marii Britanii. Disraeli, în romanul „Alroy”, descrie încercarea eroului de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
zilei. Acum se vede că în adevăr D-ta ne sprijineai, fiindcă de cînd ai plecat D-ta materiale le noastre zac pînă ce nu mai au nici o actualitate. Ne-au uitat toți cei care ne mai cunoșteau. Sic transit gloria mundi. Distinse salutări domnului Cantemir cu care m-am întîlnit la Buc[urești] la o ședință a S.S.F. încă o dată: La mulți ani! I. Lăudat </citation> (8) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Iași]" data =”16.II.1969”> Dragă domnule Călin
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nimic. Am înțeles cum stau lucrurile și m-am resemnat. Generațiile se înmormîntează una pe alta fără pompă. A D-tale pe a noastră, cea care se ridică acum pe a D-tale. Ai să vezi ce se alege din gloria și posibilitățile D-tale de azi peste 10 ani, cînd alții vor dispune de puterile generației D-tale. 2. Să nu-ți faci vreo problemă din reflexiile cuprinse în ultimile 7 rînduri. Recitindu-le, mi se par că te-ar
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a soldelor. Lista poate continua dar, rămânând la spațiul nostru de interes, iată ce găsise cenzorul E. Agrigoroaiei În șpaltul ziarului „Vremea nouă” din 16 ianuarie 1970: „În pagina a doua, la rubrica sportivă, sub titlul <<Nume noi În lotul Gloriei>> urma să apară o știre care anunța plecarea fotbaliștilor bîrlădeni, pentru perioada 15 ianuarie - 2 februarie a.c. la Vatra Dornei, iar pentru perioada următoare (2 februarie - Începutul lunii martie) la Făgăraș unde Își vor desfășura programul de pregătire În vederea reluării
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
următoare (2 februarie - Începutul lunii martie) la Făgăraș unde Își vor desfășura programul de pregătire În vederea reluării campionatului”. Ce nu „cadrase” cu apriga etică și echitate socialistă fuseseră tocmai aceste cantonamente care demonstrau, fără putință de tăgadă, că atât fotbaliștii Gloriei cât și ceilalți oficiali, habar n-aveau de locurile de muncă pentru care Își Încasau salariile. Tocmai datorită acestor aspecte care ar fi provocat rumoare (ce-i drept, surdă) printre adevărații truditori ai forjelor, strungurilor, frezelor, etc., Agrigoroaiei punctase astfel
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
astfel conținutul acestei noțiuni sacre: <<Deșert Învăluit de vîlvătăi stelare/ Ce Împletești frînghii de inimi rătăcite/ Ninsoare aprigă de focuri otrăvite/ Pe bolta fumegîndă Titu Maiorescu (1840-1917) de amintiri strivite>>”. Iată cum sărmanul Ion Patriche nu a putut Îmbrăca mantia gloriei din cauza unui individ extrem de suspicios care făcea legea În presa locală „..conform dispozițiilor”. c.g. Român În armata lui Hitler?! Mare vâlvă va fi stârnit și găsirea În aceeași publicație uzinală bârlădeană a unui adevărat sacrilegiu comis asupra Întregului popor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din Iași. Decesul profesorului universitar dr. Petru P. Andrei a survenit cu doar câteva luni înainte de a-și vedea visul cu ochii: acreditarea definitivă a Universității Petre Andrei. REFERIRI EXTRASE: -PETRIȘOR, DIANA, Confesiuni. Petru P.Andrei, Ed. Ankarom, Iași 1997LĂCĂTUȘU, GLORIA, Casa glasurilor noastre : Radio Iași, 55 de ani, Ed. Cronica Iași - 1996, p.13-15. -OSTAP, CONSTANTIN, Parfum de Iași, Ed. Tehnopress, Iași, 2002, p.99-100 -ILISEI, GRIGORE, Țărâna ușoară, Evenimentul (IS) nr. 3241, 16 martie 2002, p.6 -CONDURACHE, VAL
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
2002, Victor Leahu a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -BUSUIOC, NICOLAE, Scriitori ieșeni contemporani, Editura Junimea Iași, 1997, p. 230-231 -BUSUIOC, NICOLAE, Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar, Ed. Vasiliana ’98, Iași, 2002, p. 254 -LĂCĂTUȘU, GLORIA, Casa glasurilor noastre. Radio Iași - 55 de ani, Ed. Cronica Iași 1996, p.134 ARTICOLE: -DINCĂ, MILICĂ, Victor Leahu - in memoriam (2 septembrie 194012 aprilie 2002), „Dacia literară”, nr. 45 (2/2002), p.53 LEIBOVICI, MAX (1919-2000) MEDIC Distins pedagog
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
semn de recunoaștere. Sigur, pot să mă apăr, să spun că o hipersensibilitate la valorile Hollywood-ului din anii 30-40 nu-i un semn de slăbiciune și cu atît mai puțin unul de boală ; chiar a fost o epocă de glorie din istoria filmului și nostalgia e sentimentul mai mult sau mai puțin inevitabil al oricărui cinefil dotat cu gust și confruntat cu filmele prea puțin glorioase ale Hollywood-ului de azi. Dar această nostalgie, care ar fi trebuit să se formeze
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
spune totul : tarta în cap e ideea unui neofit despre pîinea cea de toate zilele a maeștrilor comediei mute. (în realitate, Buster Keaton, de exemplu, n-a aruncat și n-a încasat o singură tartă în toată perioada lui de glorie.) Cît despre caricaturile de gangsteri americani, singurul argument care poate fi adus în favoarea lor este că nici portretele hollywodiene de est-europeni nu se caracterizează, în marea lor majoritate, prin finețea tușei. La care răspunsul este : dar nici chiar așa. Nici
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
să-și rostogolească ochii dintr-o parte într-alta pentru a semnala paranoia) și, sub privirea afectat clinică a camerei de filmare, ticurile lor devin mai degrabă grotești decît amuzante aproape nici unul dintre membrii superbei distribuții nu se acoperă de glorie în acest film. Dilema Veche, noiembrie 2008 A da clasă Ducesa/The Duchess (Marea Britanie, 2008), de Saul Dibb Există un motiv excelent de a vedea Ducesa, iar acesta este ducele. Mai exact, Ralph Fiennes în rolul lui William Cavendish, cel
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Nu chestionez performanța jurnalistică a lui Frost, ci capacitatea lui de a presta, ca erou hollywoodian, la înălțimea masajului aplicat de regizor. Oricum, asta nu strică frumusețea finalului, care constă tocmai în faptul că, deși Frost se impune ca erou, gloria lui e eclipsată de ceva mai mare, și anume de tragedia lui Nixon, expus în toată corupția sa morală, în toată ciuda sa pe sine, în toată ruina proiectului său de a fi un mare om de stat. Singurul moment
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
suflet, atunci când treci prin acele locuri și retrăiești înlăuntrul tău momentele de neuitat ale nașterii unei biserici profetice, despre care mai înainte am citit în cărți. De aceea mulțumesc din toată inima lui Dumnezeu. A Lui să fie slava și gloria pentru tot ce a făcut El pentru mine și familia mea! CAPITOLUL 27 Alte momente frumoase... Au fost foarte multe reacții, care mai de care mai interesante și mai surprinzătoare, referitoare la acel eveniment deosebit din viața familiei noastre, și
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
va fi glorificare într-o clipire de ochi. De aceea, singurul motiv pentru care Slava lui Dumnezeu încă mai zăbovește în pragul Bisericii Sale este pentru că Domnul Își strigă și Își strânge laolaltă toți biruitorii. În curând, singura frântură de glorie ce va fi rămas înaintea judecății se va afla doar în inimile celor biruitori. Toți ceilalți vor fi abdicat de mult. Fecioarele neînțelepte nu vor mai avea ulei pentru candele și vor fi lăsate afară. Cu părere de rău vă
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
să le legăm rănile. Așa să ne ajute Dumnezeu! Ascultând cum predică cineva, pot spune întotdeauna dacă predicatorul respectiv trăiește adevărul, dacă a murit față de păcat sau a înviat la o viața nouă. Pe malul victorios la Iordanului există atâta glorie, o pace uimitoare și o odihnă atât de extraordinară încât le poți identifica dacă acestea există în viața unui om. Ellen G. White spune în frumoasa carte “Evanghelism” (pag. 695): “Necredința, iubirea de lume, lipsa de consacrare și certurile între
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
poezia «Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie». Vreți s-ascultați prima strofă? întrebă el iar toți cei de față au fost de acord. Gheorghiță își drese glasul și începu: «Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie/ țara mea de glorii, țara mea de dor?/ Brațele nervoase, armă de tărie/ La trecutu-ți mare, mare viitor!/ Fiarbă vinuncupe, spumege pocalul,/ Dacă fiii-ți mândri aste le nutresc/ Căci rămâne stânca, deși moare valul,/ Dulce Românie, asta ți-o doresc.» Aceste versuri
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
continuat un timp în anii de început ai lui Ceaușescu, dar încetul cu încetul la noi se înrăutățește și mai mult situația, libertățile noastre, oarecum aparente, dispar, lumea suportă tot mai greu tirania comunistă! Ceaușescu a avut un moment de glorie, de apogeu în relațiile lui cu poporul! În momentul invadării Cehoslovaciei, la 22 august 1968 de către trupele „Tratatului de la Varșovia”, când, spre lauda lui Ceaușescu și a României, el a înfierat această invazie și atunci a atins culmea gloriei lui
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]