7,783 matches
-
anii următori, au fost executate amenajări suplimentare care au creat lacul de acumulare Mărăcineni. Paul Solacolu a avut contribuții esențiale și pentru lucrările de amenajare a cursului Argeșului, în aval de municipiul Pitești. Deși nu a mai coordonat proiectarea lucrărilor hidrotehnice, el a avut în continuare responsabilitatea părții de gospodărire a apelor a tututor amenajărilor din zonă definindu-le atât funcțiunile cât și parametri funcționali și regulamentele de exploatare în scopuri multiple. Dintre aceste amenajări trebuie menționate în special: Ansamblul acestor
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
stația de tratare Roșu și din subteran) și alimentarea cu apă industrială a consumatorilor din sudul capitalei (din Lacul Cernica, de pe valea Colentina, cu apă adusă din râul Argeș)având ca șef de proiect pe Paul Solacolu, comportând ca lucrări hidrotehnice: Astfel, din aducțiunea Ogrezeni - Roșu a fost derivat un canal care trece valea Dâmboviței în rambleu printr-un pod canal, în apropiere de Dragomirești-Deal și care debușează în Lacul Străulești asigurând debitele necesare pentru realizarea unei scurgeri salubre prin salba
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
după excavarea a 12,3 km de aducțiune, au fost sistate în 1992. Noi studii elaborate de Paul Solacolu asupra efectului acestor derivații asupra folosințelor de pe versantul nordic. în județele Brașov și Sibiu au arătat viabilitatea soluției preconizate. Pe lângă aspectele hidrotehnice și de influentă asupra mediului înconjurător noile studii au mai demonstrat corectitudinea viziunii de gospodărire a apelor a lui Paul Solacolu, schema de amenajare pe care o concepuse în 1960-1961 rămănând o soluție viabilă cu peste 4 decenii mai târziu
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
cum era de exemplu râul Colentina, existau zone mlăștinoase și condiții de scurgere insalubre. Aceste probleme deveniseră evidente cu peste două secole în urmă, și în decursul timpului se executaseră diferite lucrări care încercaseră să rezolve, măcar în parte, problemele hidrotehnice ale zonei. Având responsabilitatea schemei de gospodărire a apelor din zonă, Paul Solacolu era confruntat cu o problemă deosebit de complexă nu doar din cauza condițiilor naturale dar și din cauza constrângerilor create, pe de o parte de lucrările existente, iar pe de
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
era confruntat cu o problemă deosebit de complexă nu doar din cauza condițiilor naturale dar și din cauza constrângerilor create, pe de o parte de lucrările existente, iar pe de altă parte de dezvoltarea zonei care lăsa puțin spațiu pentru executarea unor construcții hidrotehnice. Meritul lui Paul Solacolu este cel de a fi conceput un ansamblu de lucrări care constituie un ansamblu armonios, în care fiecare dintre ele are un rol bine determinat pentru realizarea efectului de ansamblu și care permit o elasticitate în
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
valea râului Ciorogârla, iar pe de altă parte de a tranzita pe albia Dâmboviței canalizate debitele necesare pentru captarea de la Arcuda și pentru scurgerea salubră pe Dâmbovița în București. Derivația Dâmbovița - Argeș a intrat în funcțiune în 1984. În afară de nodurile hidrotehnice și diferitele lucrări de derivație, pentru combaterea inundațiilor pe Dâmbovița, în aval de lacul de acumulare Văcărești au fost executate lucrări de îndiguire a Dâmboviței până la Conțești, adică până în zona controlată de lucrările de derivație din zona Brezoaiele. Schema de
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
prin valea Mostiștei, corelat cu canalul magistral de irigare a Bărăganului. Rentabilitatea unui asemenea canal devenea însă din ce în ce mai discutabilă, nu numai în condițiile din România dar și la nivel mondial, costul transportului naval devenind prohibitiv din investițiile importante ale lucrărilor hidrotehnice în comparație cu costul altor modalități de transport. Totuși în anii 1980 și, în special după darea în funcțiune a canalului Dunăre - Marea Neagră în 1984, Nicolae Ceaușescu a reluat ideea unei legături navigabile, legată de amenajarea Dâmboviței în București. Cu toată opoziția
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
calității apelor multora din lacurile de acumulare, cum sunt Lacul Morii dar mai ales unele din lacurile de pe valea Colentinei lasă foarte mult de dorit în special datorită deversării apelor uzate, insuficient epurate la Buftea. Faptul că întreținerea diferitelor lucrări hidrotehnice este descentralizată și revine unui număr mare de întreprinderi, care în cea mai mare parte a lor nu sunt conștiente de rolul fiecăreia din aceste lucrări în schema de ansamblu creează riscul unei exploatări necorespunzătoare a lucrărilor și implicit cel
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
Rămâne astfel de văzut dacă generațiile viitoare vor ști să valorifice moștenirea pe care le-a lăsat-o Paul Solacolu. Oricât de importante ar fi realizările sale din bazinul Argeșului, Paul Solacolu și-a lăsat amprenta și asupra unor lucrări hidrotehnice din alte părți ale țării. În perioada 1961 - 1962 el a coordonat, în calitate de șef de proiect, planul de amenajare al bazinului Crișurilor. Specificul bazinului Crișurilor era mult diferit de cel al Argeșului. Cu excepția municipiului Oradea bazinul nu avea mari aglomerații
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
a putut să continue o activitate de consultanță care i-ar fi cerut deplasări în țări cu condiții climatice extreme. Deși a avut responsabilitatea coordonării unor proiecte importante, care au fost realizate și care lasă o amprentă personală asupra dezvoltării hidrotehnice în România, activitatea lui Paul Solacolu nu trebuie limitată la aceste lucrări. În calitatea sa de consilier și de membru al comisiilor de avizare a proiectelor de lucrări de gospodărire a apelor, Paul Solacolu a îndrumat generații întregi de ingineri
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
a realizat sau la care a contribuit au reprezentat pentru el etape în îndeplinerea acestei rol. Filozofia sa profesională coincide cu cea descrisă de Goethe, care ilustrează încununarea unei vieți împlinite a eroului său principal, Faust, prin realizarea de lucrări hidrotehnice, simbol al unei activității utile, cu efecte durabile, de stăpânire a naturii în folosul omenirii. În momentul în care Paul Solacolu se retrage din activitatea profesională, el este îndreptățit, asemenea Profesorului Faust, să găsească fericirea în realizările sale, rostind și
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
Andrei Șaguna din Brașov și apoi, în 1944, al Universității Politehnice din București cu "magna cum laude", a fost atât un teoretician cât și un practician de excepție. Ca profesor universitar de exceptie a creat numeroase generații de specialiști în hidrotehnică, printre studenții săi numărându-se, printre alții, și politicienii de mai târziu Ion Iliescu, Petre Roman și Călin Popescu Tăriceanu. De numele lui Radu Prișcu se leagă toate marile construcții hidrotehnice care au dat României independența energetică. A lucrat la
Radu Prișcu () [Corola-website/Science/311601_a_312930]
-
de exceptie a creat numeroase generații de specialiști în hidrotehnică, printre studenții săi numărându-se, printre alții, și politicienii de mai târziu Ion Iliescu, Petre Roman și Călin Popescu Tăriceanu. De numele lui Radu Prișcu se leagă toate marile construcții hidrotehnice care au dat României independența energetică. A lucrat la Bicaz, Vidraru, Siriu, dar a proiectat și coordonat construirea unor mari baraje și în Iran sau Liban. „După ce în primăvară Consiliul Local i-a conferit lui Radu Prișcu titlul de Cetățean
Radu Prișcu () [Corola-website/Science/311601_a_312930]
-
Primăriei să analizeze și schimbarea numelui străzii Băilor, care desparte casa în care s-a născut Radu Prișcu de Colegiul Național A.Șaguna, în strada Radu Prișcu, ceea ce ar însemna recunoașterea definitivă a valorii acestui mare savant, creator al școlii hidrotehnice românești“, a declarat scriitorul Mircea Brenciu, președintele Societății Ziariștilor „Cincinat Pavelescu,“ la inaugurarea unei plăci comemorative plasate pe casa unde s-a născut și alocuit marele om al Brașovului.
Radu Prișcu () [Corola-website/Science/311601_a_312930]
-
tencuială sau ca adaos plastifiant la mortarele de ciment. Ipsosul de construcție este unul dintre cei mai răspândiți lianți aerieni. Cimentul se folosește în cele mai diverse domenii ale construcțiilor. Se deosebesc: "Bitumul" se întrebuințează la construirea șoselelor, la construcțiile hidrotehnice, la executarea izolației hidrofuge, învelitorilor ș.a. "Gudroanele" se folosesc la fabricarea materialelor izolante, plăcilor pentru pardoseli, masticurilor fierbinți și reci. "Agregatele" pot fi naturale și artificiale. Din cele naturale fac parte calcarul, nisipul, piatra Ponce, pietrișul, tuful, azbestul ș.a. Agregatele
Materiale de construcție () [Corola-website/Science/311341_a_312670]
-
pentru hidrocarburi și pentru minereuri; În schelele de foraj, în firmele de explorare și exploatare a gazelor naturale și a substanțelor radioactive; Pe platformele de foraj marin; • În institutele și firmele care se ocupă de protecția mediului de lucrări geotehnice, hidrotehnice și de construcții. Pentru mai multe detalii privind oferta educațională a Facultății de Geologie și Geofizica puteți accesa pagina web a acesteia de pe site-ul nostru: http://www.unibuc.ro/facultăți/geologie-geofizica/
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
din dreptul coastelor întinse are loc fenomenul numit „deferlare"; dacă deferlarea se produce deasupra unui banc aflat la distanță de coastă, valurile de acest gen se numesc „brizanți". În cazul coastelor abrupte și cu adâncimi mari, precum și în cazul construcțiilor hidrotehnice, valurile se lovesc de peretele vertical al acestora și apoi se reflectă și, combinându-se cu valurile incidente dau naștere unor valuri cu amplitudine mare, a căror forță de izbire este considerabilă și a căror creastă se ridică la înălțimi
Val () [Corola-website/Science/310511_a_311840]
-
om politic român, deputat PNL în legislatura 1996-2000, care a îndeplinit funcția de director al Serviciului Român de Informații între anii 1997 - 2000. s-a născut la data de 22 februarie 1942, în municipiul Craiova. A absolvit Facultatea de Construcții Hidrotehnice din cadrul Institutului de Construcții București (1967). După absolvirea facultății, a lucrat ca inginer, șef de șantier, șef grup de șantiere, director tehnic proiectare și director de trust de construcții. A îndeplinit apoi funcția de director de dezvoltare la Societatea “R
Costin Georgescu () [Corola-website/Science/304817_a_306146]
-
1958, București) este un inginer și jurnalist român, care a îndeplinit funcția de director al Serviciului de Informații Externe în perioada 1997-2001. s-a născut la data de 1 aprilie 1958, în municipiul București. A absolvit cursurile Facultății de Construcții Hidrotehnice din cadrul Institutului de Construcții București, iar ulterior și pe cele ale Colegiului Național de Apărare (promoția 1997). După absolvirea facultății, a lucrat ca inginer constructor la SC "Energoconstrucția". După revoluție, în iunie 1990, el s-a reprofilat, devenind ziarist de
Cătălin Harnagea () [Corola-website/Science/304819_a_306148]
-
deținut mandatul de ministru al Educației Naționale (12 decembrie 1996 - 5 decembrie 1997), în guvernul Victor Ciorbea. s-a născut în Ploiești, la 26 august 1942. A urmat liceul „I. L. Caragiale” din Ploiești și apoi a absolvit cursurile Facultății de Hidrotehnică din cadrul Universității Tehnice de Construcții din București (ca șef de promoție). A lucrat în proiectare, cercetare și, din 1970, în învățământul superior. A devenit doctor inginer în anul 1981, susținând teza „"Despre mișcarea fluidelor stratificate și unele probleme de poluare
Virgil Petrescu () [Corola-website/Science/305496_a_306825]
-
Primele încercări de concepere a unor lucrări hidrotehnice de ansamblu au fost proiecte întocmite cu mijloace proprii de diferiți ingineri români. Dintre acestea se pot menționa studiile pentru îndiguirea luncii Dunării ale Prof. Anghel Saligny și studiile unui canal magistral din Siret pentru irigarea Bărăganului al Prof. Alexandru
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
hidrografice, prin mărimea teritoriilor studiate și prin complexitatea problemelor abordate ele depășeau cadrul unor proiecte având ca obiect rezolvarea unor probleme locale. Privite din prisma unei viziuni moderne, aceste studii dovedeau o mare măiestrie al acestor pionieri în domeniul construcțiilor hidrotehnice. Pe de altă parte însă, studiile scot în evidență și lipsa unei adânciri a problemelor de gospodărire a apelor, care în mare parte erau fie ignorate, fie tratate fără o adâncire suficientă, accentul lor principal fiind rezolvarea problemelor hidrotehnice. În
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
construcțiilor hidrotehnice. Pe de altă parte însă, studiile scot în evidență și lipsa unei adânciri a problemelor de gospodărire a apelor, care în mare parte erau fie ignorate, fie tratate fără o adâncire suficientă, accentul lor principal fiind rezolvarea problemelor hidrotehnice. În 1934 Prof. Dorin Pavel publică lucrarea “Plan général d’aménagement des forces hydrauliques de Roumanie” (“Plan general de amenajare a forțelor hidraulice ale României”), prima lucrare de ansamblu, privind amenajarea apelor pe întreg teritoriul țării. Lucrarea se ocupa exclusiv
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
acestui plan au fost hidrocentrala Moroeni pe râul Ialomița (începută înainte de aprobarea Planului de Electrificare), hidrocentrala Sadu V pe râul Sadu, lângă Sibiu și hidrocentrala Bicaz de pe râul Bistrița. Programul era primul program de mare anvergură pentru executarea unor lucrări hidrotehnice în România. Totuși, programul era prea ambițios pentru posibilitățile tehnice și economice ale României din 1950. De aceea, administrația a fost nevoită să recunoască lipsa unor capacități de execuțiue suficiente, și să revizuiască prevederile planului. În 1954 au fost întrerupte
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
a fost reorganizat, dându-i-se sarcini mai mari decât înainte, atât în domeniul planificării cât și în domeniul execuției. Printre măsurile organizatorice luate, a fost și cea de a se trece în subordinea comitetului Institutul de Proiectări pentru Construcții Hidrotehnice (fosta unitate de proiectate a Direcției Generale a Canalului Dunăre-Marea Neagră] care a fost numit Institutul pentru Planuri de Amenajare și Construcții Hidrotehnice (IPACH). Pentru activitatea de planuri de amenajare au fost create două sectoare noi ale institutului, la care
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]