7,802 matches
-
umoristic: O, trenișor de Crasna-Huși, Locomotiva ta e-un samovar, Iar tu, întreg, pari un tramcar, O jucărie de păpuși. Când dai semnal că pleci, zâmbim cu toții! Când intri-n gară, pufăind, zâmbim... Ades mă mir cum nu te fură hoții, Atât ești de infim! Te poate măsura un om cu cotul! Ba, mi se pare, Cât ești de tren, ai încăpea cu totul Într-un vagon mai mare... Ftizicul D. Iacobescu (1893-1913) colectează din simbolismul francez imaginile potrivite propriei nostalgii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
viața occidentală, având bibliotecă și lachei. Tot ce privește așezările primitive cu enigmatica lor constituție instinctuală este de o mare poezie sociologică. Convoiul de "lănțurași" intrând în satul siberian și cerșind în cor, osândirea la moarte de către mir a unui hoț sunt de o măreție cruntă. În evocarea priveliștii siberiene, C. Stere pune un patos extraordinar. Fără paletă bogată și vocabular afară din comun, el are o înfricoșare religioasă de geologicul gol. Cel puțin trei descripții, adevărate imnuri ale sublimității naturii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
expresia de mahala. E vorba de un dialectalism, asemănător aceluia napolitan al lui Salvatore di Giacomo sau acelui roman al lui Cesare Pascarella, în care cu cât expresia e mai grotesc tipică, cu atât vibrația autentică e mai surprinzătoare. Acești hoți, borfași, țigani au toată gama lirică a umanității și o execută pe instrumente ce produc o duioasă ilaritate, într-o limbă indecentă, argotică, cum e cazul în delicata explicație mitologică a frumuseții unui "fătălău": O fi fost mă-ta vioară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sunt "flăcări de mușcată, cerceluși și maghiran". N. D. Cocea zugrăvește lumea politică de după război (Fecior de slugă, Pentr-un petec de negreață, Nea Nae) cu o cruditate ostentativă, Vasile Savel, în romane documentare asupra epocii războiului (Miron Grindea, Vadul hoților), n-are spirit de observație, Ludovic Dauș a putut interesa puțin prin Asfințit de oameni, romanțare a cronicii civile botoșănene, D. V. Barnoschi a dat oarecare mișcare epică unui episod de carbonarism român, pentru ca apoi, sub pretext de purificare a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
chiar dacă o face la modul general, dar care se potrivește nespus de bine spiritului franciscan): 4. Nu îi vom numi săraci pe aceia care, deși ar putea trăi prin munca mâinilor lor, trăiesc precum cerșetorii. Aceștia sunt considerați mai degrabă hoți, nu săraci. Dacă aceștia cer pâine de la alții, nu li se cuvine pe bună măsură să primească răspunsul: «Dați-ne capacitățile voastre, așa da, ați putea munci pentru noi»? Apostolul, într-adevăr, nu voia să primească nimic de la corinteni, ca să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de oameni, ce se adunase ca la un spectacol, pentru a fi întrebați cine erau și de ce au venit pe insulă. Ei și-au expus intenția lor spirituală, dar una dintre personalitățile de vază a spus că erau spioni și hoți. Imediat, un frate, cu o față zâmbitoare, și-a întins funia și a spus: «Iată, dacă ne considerați astfel, funia este gata pentru a ne atârna de spânzurătoare». În acel moment, toți cetățenii, dându-și seama că greșiseră, au spus
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mereu prin cuvânt și faptă și-i purta pe frații săi spre iubirea celei mai mari sărăcii și reprima tot ce-i îndepărta de respectarea sa curată. Fraților le spunea adesea aceste cuvinte: „Fraților mei, eu nu am fost niciodată hoț, vreau să spun de pomeni, care sunt moștenirea săracilor; am acceptat întotdeauna mai puțin decât ceea ce mi se oferea, pentru a nu înrăutăți situația celorlalți săraci, fiindcă a face contrariul ar fi un furt”». De asemenea, Sfântul Francisc, pentru ca frații
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sugera mai direct identificarea Lupercilor și a Faunilor cu neamul Fabiani-Fabii, un episod simpatic în care Fabii, tovarăși ai lui Remus, reușesc să aducă înapoi cei dintâi boii ce le-au fost furați. În timp ce Romulus încă îi mai caută pe hoți, Fabii învingători fiind, mănâncă deja din cărnurile sfârâinde rămase în țăpușe. Fratele ghinionist a văzut, la întoarcerea sa, oasele goale, "a surâs, dar l-a durut că Fabii și Remus au ieșit victorioși și nu Quintilii lui" (v. 377-8). Risit
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
aceste „aspecturi fioroase”. Să nu-l credem, totuși, În Întregime. Oroarea are și o parte de plăcere. „Cruntul fior de gheață” nu-l Împiedică să construiască cu evidentă satisfacție un peisaj fantastic tenebros și un portret pe măsura lui: satanicul hoț Grui-SÎnger. Stăpîn peste Codrul-Fără-Viață - regat al crimei și al nopții - Grui este un monstru ieșit din unirea puterilor infernale: „Soția lui e groaza și noaptea-a lui complice! Ca tigru fără sațiu, sub un stejar la pîndă, El face zi
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de copila mîndră și-i provoacă o durere bucuroasă este repede și fără regrete Înlocuit. Numai În Crai-nou, străinul lasă În urma lui un mormînt. Răpirea și dispariția În codru constituie un motiv ce se repetă. La Alecsandri, motivul (dezvoltat În Hoțul și Domnița) n-are profunzimea metafizică pe care o aflăm În poezia lui Eminescu. E doar o invitație la o petrecere cu suspinuri și lacrimi. Omul Își Îndreaptă pașii către „desul stejăriș” (Lunca din Mircești), chemat de o vibrare tainică
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
au făcut decât să întărească regula. Or, sunt multe situații în istoria culturii - inclusiv în magie - când aceste principii logice sunt serios provocate sau chiar anulate. Hermes, de exemplu, este un zeu ambiguu, paradoxal. Este deopotrivă amfitrionul artelor și patronul hoților. Falusul zeului Shiva este organul sexual propriu-zis, dar și simbolul vieții și fecundității. Homo religiosus din Orient poate oricând să-l proslăvească, făcând abstracție de banala sa funcție biologică. Piatra de la Mecca sau icoana creștină sunt în același timp obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
În diferite poziții-cheie. Cu acte falsificate, colonei deblocați ca Mateica și Enescu, apucă serviciile personalului, tehnicieni incapabili și corupți ca Anghelescu, reușesc pentru un timp să suie până la comanda unui șantier. Un adevărat stat major de lichele și spioni, de hoți și birocrați Încearcă să se formeze. (Ă). Accentul principal cade cu justețe, la Început, pe lupta Îndârjită a clasei muncitoare, ca treaba să Înceapă, să meargă bine, să fie cum se spune „pusă pe roate”. (Ă). O astfel de construcție
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Karenina” -, Ioan Morțun, maestrul Nicolae Soreanu, Ion Manea, Maria Ciucurescu și Mircea Pella în celebra „O noapte furtunoasă” (20 noiembrie 1937), George Vraca, ce a revenit pe scena Palatului Mărăști de încă trei ori - pe 28 decembrie 1932, în spectacolul „Hoțul”, pe 4 ianuarie 1934, în comedia „Dușmanca” și în martie 1937, alături de Elvira Godeanu, în piesa „Omul și masca” -, Silly Vasiliu, Lulu Nicolau, Gh. Groner și C. Lungeanu în „grandioasa revistă a turneului Alhambra <<Expoziția Alhambra Palace>>” (28 martie 1938
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din vara anului 1928, atunci magaziile fabricilor de piele Perlbergher, Filderman, Lupu O. Klein au fost devaliazate, valoarea totală a daunelor atingând impresionanta cifră de un milion de lei; „marele furt” din casa doctorului Schapira, din vara anului 1933, atunci când hoții au sustras sume însemnate de bani (120.000 lei), ceasuri de aur și mai multe bonuri ale Băncii Naționale; „senzaționalul” furt de 200.000 lei de la magazinul „Luvru”, proprietatea lui S. Kaufman (1935) ș.a. Frecvența ridicată cu care aceste știri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de pildă, de faptul că, începând cu toamna anului 1927, băcăuanii au fost terorizați de o bandă de spărgători. Aceștia au activat pe raza orașului până la sfârșitul lunii februarie a anului următor, atunci când, grație raziilor întreprinse de angajații Poliției Bacău, „hoții au fost, în sfârșit, descoperiți și arestați”. Portretizările huliganilor, surprind un anumit tip de resemnare în fața acestei situații: „(...) apași ascunși de lumina zilei în bârloagele mahalalelor, începând a porni după pradă de îndată ce înserează și izbutind adesea, prin îndeletnicirea lor mizerabilă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ascunși de lumina zilei în bârloagele mahalalelor, începând a porni după pradă de îndată ce înserează și izbutind adesea, prin îndeletnicirea lor mizerabilă, să aducă actul la sfârșit favorabil, jefuind și sădind întristarea în sufletele celor năpăstuiți”. Paleta obiectelor ce suscitau atenția hoților era extrem de variată. Practic, se fura orice: bani, obiecte prețioase, instrumente muzicale - cazul unei viori, saci cu făină sau cu zahăr, obiecte de mobilier, păsări, porci, diferite lucruri casnice ș.a. Un tip inedit de pungășie era cel denumit „sistem grant
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
variată. Practic, se fura orice: bani, obiecte prețioase, instrumente muzicale - cazul unei viori, saci cu făină sau cu zahăr, obiecte de mobilier, păsări, porci, diferite lucruri casnice ș.a. Un tip inedit de pungășie era cel denumit „sistem grant”: unul din hoți „făcea cunoștință cu victima”; apoi cel de-al doilea apărea și „pretindea că a pierdut un portmoneu”; la momentul oportun, intra „în arenă cel de-al treilea - un comisar - care ordona percheziționarea, având în vedere să înlocuiască la timp bancnotele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la momentul oportun, intra „în arenă cel de-al treilea - un comisar - care ordona percheziționarea, având în vedere să înlocuiască la timp bancnotele sau monedele din portmoneul victimei cu monede de 10 bani”. În Bacău, ca peste tot, de altfel, hoții nu au avut reprezentanți numai în straturile de jos ale societății. Nici pe departe. Patima arghirofiliei a cuprins și elita, în special pe cea „crescută” în apropierea bugetelor diferitelor instituții ale statului. Spre exemplu, la începutul anului 1930, Bacăul s-
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Timp de aproape 150 de ani, Franța a cunoscut ravagiile războiului: cele ale cavalcadelor engleze și al războaielor civile, dar și cele ale oamenilor de arme care, fără treabă în timpul armistițiilor, se organizează în "mari companii" și în bande de "hoți la drumul mare" pentru a trăi din jaf și din răscumpărare. Dar acest cavaler al Apocalipsei războiul nu era singur. Un altul ciuma îl însoțea. Numeroase indicii arată că populația încetase să crească la începutul secolului al XIV-lea și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lumi. Tot ceea ce se putea cultiva în acele timpuri pe aceste meleaguri, era numai în jurul și în interiorul orașelor, piețelor sau castelelor, destul de aproape pentru ca, din vîrful turnului sau al gheretei de pe terasa castelului, ochiul pîndarului să-i poată zări pe hoții pe cale să sară pe ele. Atunci, la sunetul de clopot sau de trompetă sau de orice alt instrument, el dădea tuturor celor care munceau pe cîmpuri sau în vii semnalul să se adune în locul fortificat. Era ceva obișnuit și frecvent
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cuielor de aramă, își păstra încă, nealterată și nepîngărită de nici o pată, strălucirea din Quito. Cu toate că stătea în mijlocul unui echipaj barbar și cu toate că rămînea, noapte de noapte, învăluit într-o beznă grea, care-ar fi putut sluji drept paravan oricărui hoț - fiece răsărit de soare îl găsea în locul unde-l lăsase în ajun asfințitul, căci fusese pus de-o parte și sfințit în vederea unui țel înfricoșător, iar marinarii, oricît de ușuratici ar fi fost de felul lor, îl venerau, cu toții, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cum de-a ajuns gaura asta în capul meu, căci știe perfect. Ă Ba, nu știu deloc, exclamă căpitanul. Maică-sa știe, fiindcă l-a adus pe lume cu gaura asta-n cap. A, ticălos fățarnic! N-ai pereche de hoț ce ești, în toată lumea apelor! Cînd o să mori, Bunger, au să te pună în saramură, așa ar trebui, cîine ce ești, ca să te păstreze și să te arate generațiilor viitoare! Ă Ce s-a întîmplat cu Balena Albă? izbucni Ahab
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o operă arhitectonică mediocră. Iată unul. Nu, mie îmi trebuie un felinar! „Aha, vasăzică asta vrea!“... Ă Iată două felinare, domnule căpitan, mie îmi ajunge unul singur... Ă De ce-mi scoți ochii, omule, cu lampa asta bună de prins hoții? O lumină vîrîtă în ochi e mai rea decît un pistol. Ă Credeam că vorbiți cu dulgherul, domnule căpitan. Ă Cu dulgherul? A, nu... Adică... Faci o treabă foarte curată și, aș putea spune, extrem de nobilă, dulgherule. Sau te pomenești
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Articolul UNIC Anexă nr. 6 "Inventarul bunurilor care apar?în domeniului public al oră?ului Sulina" la Hoț?rărea Guvernului nr. 1.360/2001 privind atestarea domeniului public al jude?ului Tulcea, precum ?i al municipiului Tulcea, al oră?elor ?i comunelor din jude?ul Tulcea, publicat? în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 ?i nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164151_a_165480]
-
i al municipiului Tulcea, al oră?elor ?i comunelor din jude?ul Tulcea, publicat? în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 ?i nr. 497 bis din 10 iulie 2002, se modific? ?i se completeaz? conform anexei la prezența hoț?rare. PRIM-MINISTRU ADRIAN N?STASE Contrasemneaz?: --------------- p. Ministrul de stat, ministrul administra?iei ?i internelor, Mircea Alexandru, secretar de stat Ministrul delegat pentru administra?ia public?, Gheorghe Emacu Ministrul finan?elor publice, Mihai Nicolae Ț?n?sescu Bucure?ți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164151_a_165480]