8,512 matches
-
timp ciudată, denumită funcția H sau entropia statistică. El a definit-o ca valoarea medie a logaritmului densității de probabilitate (repartiție, distribuție) asociată moleculelor unui gaz a căror mișcare era aleatoare și a precizat că aceasta reprezintă cantitatea medie de incertitudine pe care o conține sistemul statistic al moleculelor de gaz considerat. Din păcate, ca și în multe alte situații ale evoluției științei, nici Boltzmann nu a fost înțeles atunci pentru ideile sale și a murit supărat fără să aibă satisfacția
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Claude E. Shannon (1916-2001) a definit în anul 1948 o mărime discretă, printr-o frumoasă analogie cu entropia Boltzmann din cazul continuu, căreia i-a demonstrat proprietățile și pe care a considerat-o ca o măsură generală a cantității de incertitudine pe care o conține un experiment probabilist cu un număr finit de rezultate posibile. Ulterior, s-a demonstrat că dacă unele dintre proprietățile intuitive ale acestei mărimi sunt luate ca axiome, atunci, abstracție făcând de o constantă multiplicativă pozitivă, o
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
o activitate remarcabilă, la York University din Toronto). Ca o generalizare a entropiei Shannon (1948), Silviu Guiașu a introdus în anul 1968 conceptul remarcabil de entropie ponderată, asociind fiecărui rezultat al unui experiment și implicit cantității de informație sau de incertitudine pe care acesta o conține, o anumită pondere cu semnificații diverse. Observație. Din relațiile (5.61)-(5.62) constatăm că, redundanța și incertitudinea variază în sens invers, ceea ce înseamnă că, dacă incertitudinea crește, atunci redundanța scade și, dacă redundanța crește
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
remarcabil de entropie ponderată, asociind fiecărui rezultat al unui experiment și implicit cantității de informație sau de incertitudine pe care acesta o conține, o anumită pondere cu semnificații diverse. Observație. Din relațiile (5.61)-(5.62) constatăm că, redundanța și incertitudinea variază în sens invers, ceea ce înseamnă că, dacă incertitudinea crește, atunci redundanța scade și, dacă redundanța crește, atunci incertitudinea scade. Ca urmare, dacă incertitudinea este maximă, lucru care corespunde distribuției uniforme a rezultatelor, atunci redundanța este nulă, iar dacă avem
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
experiment și implicit cantității de informație sau de incertitudine pe care acesta o conține, o anumită pondere cu semnificații diverse. Observație. Din relațiile (5.61)-(5.62) constatăm că, redundanța și incertitudinea variază în sens invers, ceea ce înseamnă că, dacă incertitudinea crește, atunci redundanța scade și, dacă redundanța crește, atunci incertitudinea scade. Ca urmare, dacă incertitudinea este maximă, lucru care corespunde distribuției uniforme a rezultatelor, atunci redundanța este nulă, iar dacă avem redundanța maximă, lucru care corespunde experimentului cu un singur
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
care acesta o conține, o anumită pondere cu semnificații diverse. Observație. Din relațiile (5.61)-(5.62) constatăm că, redundanța și incertitudinea variază în sens invers, ceea ce înseamnă că, dacă incertitudinea crește, atunci redundanța scade și, dacă redundanța crește, atunci incertitudinea scade. Ca urmare, dacă incertitudinea este maximă, lucru care corespunde distribuției uniforme a rezultatelor, atunci redundanța este nulă, iar dacă avem redundanța maximă, lucru care corespunde experimentului cu un singur rezultat atunci incertitudinea este nulă. Situațiile extreme sunt intuitive. Observații
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
anumită pondere cu semnificații diverse. Observație. Din relațiile (5.61)-(5.62) constatăm că, redundanța și incertitudinea variază în sens invers, ceea ce înseamnă că, dacă incertitudinea crește, atunci redundanța scade și, dacă redundanța crește, atunci incertitudinea scade. Ca urmare, dacă incertitudinea este maximă, lucru care corespunde distribuției uniforme a rezultatelor, atunci redundanța este nulă, iar dacă avem redundanța maximă, lucru care corespunde experimentului cu un singur rezultat atunci incertitudinea este nulă. Situațiile extreme sunt intuitive. Observații. Pentru a nu se crea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
redundanța scade și, dacă redundanța crește, atunci incertitudinea scade. Ca urmare, dacă incertitudinea este maximă, lucru care corespunde distribuției uniforme a rezultatelor, atunci redundanța este nulă, iar dacă avem redundanța maximă, lucru care corespunde experimentului cu un singur rezultat atunci incertitudinea este nulă. Situațiile extreme sunt intuitive. Observații. Pentru a nu se crea confuzii cu privire la notațiile sau la simbolurile folosite, vom preciza că sunt numărate numai tipurile de specii, nu și exemplarele fiecărei specii [acest număr se referă la abundența speciei
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
080] Onicescu, O. (1966). Energia informațională. Studii și Cercetări Matematice, 18, 1419-1421 [081] Onicescu, O. (1969). Principiile teoriei probabilităților. Editura Academiei, București [082] Onicescu, O. (1981). Pe drumurile vieții. Editura Științifică și Enciclopedică, București [083] Onicescu, O., Botez,M.(1985). Incertitudine și modelare economică. Editura Științifică și Enciclopedică, București [084] Onicescu, O., Mihoc, G. (1958). Lecții de statistică matematică. Editura Tehnică București [085] Pauwels, M.C. (2004). Le Diversity Management. Revue Française d’études Américaines 101, 107-122 [086] Peet, R.K. (1974). The
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
nivel de rezoluție limitat. Tipajul bazat pe analiza ADN de mai mică rezoluție (generic sau serologic) realizează un rezultat care aparent este similar tipajului serologic, așa cum rezultă din tabelul 12.1. Nivelul intermediar de rezoluție bazat pe analiza ADN îngustează incertitudinea prin indicarea mai exactă a unor alele ce ar putea fi purtate de individul testat (vezi în tabel DRB1*0402 sau DRB1*0414). Nivelul cel mai înalt de rezoluție este cel în care este determinată alela purtată de individ în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mai mare atenție este acordată interacțiunilor sociale, antropologiei cuvântului și altor fapte de comunicare. Se știe, într-adevăr, că orice enunț este relativ la un context, că este contingent cu personalitatea anchetatorului și a informatorilor, subiect al unor variante, supus numeroaselor incertitudini. În prezent, autorul textelor de antropologie are de dat socoteală mai mult ca niciodată; i se contestă dreptul divin de a exercita o putere fără impact asupra povestirii sale. Noi nu mai credem că un individ "își reprezintă" integral cultura
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
vor continua să hrănească dezbaterea filosofică. Un răspuns cu adevărat științific va fi dat poate într-o zi de științele cognitive. Așteptându-l, antropologia își va valida metodele cu tot atâtea anchete de teren și descrieri. Cu toate acestea, principiul incertitudinii fiind mai degrabă în creștere, relatările lineare și continue vor ceda, fără îndoială, în fața efectelor montajului. Noi scriituri vor apărea, care vor acorda mai mult loc dialogului între autor și "subiecți" și între autor și cititori. Prea mulți antropologi continuă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
este format mai ales din salariați, funcționari, din orașele mici și mijlocii, cu venitul suficient doar pentru strictul necesar, și cu o atitudine mai îngăduitoare față de cea a celorlalte două grupuri în ce privește activitatea guvernului. Grupul de tranziție se caracterizează prin incertitudinea opiniei față de economia de piață și prin ideea că proprietatea privată este un "rău necesar". La aceste trei grupuri se adaugă grupul celor ce nu au nici o opinie față de această problemă, acesta fiind alcătuit preponderent din persoane vârstnice, de etnie
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care nu s-au realizat până în 2002-2004, astfel: * Baza documentară a proprietății eliberarea întârziată a titlurilor de proprietate, indispensabile închirierii contractelor de arendă și reglarea notarială a succesiunilor în familii. * Exploatarea agricolă abuzivă Mai ales în primii ani după 1989, incertitudinile legale privind proprietatea au permis exploatări agricole abuzive, fără consecințe legale. Dezagregarea IAS-urilor și CAP-urilor au lăsat milioane de hectare neprelucrate (în pârloagă), iar pentru a combate neexploatarea, legea a fost permisivă față de exploatarea abuzivă. * Conflictul de interese
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1. Influența incertitudinii asupra competiției politice Rezumat. În cadrul acestui capitol îmi propun să discut problematica prezenței la vot și să determin o serie de factori care pot influența comă portamentul electoral al cetățenilor. În prima parte a capitolului voi analiza probabilitatea prezenței la
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
vot. Partidele devin astfel interesate să reducă setul de votanți doar la cei radicali sau la cei accesibili, care pot fi atrași prin stimulente selective, în măsură să asigure participarea și să echilibreze raportul costăbeneficiu. O a doua sursă a incertitudinii este determinată de o serie de factori instituționali care afec tează atât competiția din exteriorul partidelor, cât și pe cea din interior. Influențele exterioare țin de sistemul electoral, de organizarea sistemului de partide, de formarea executivelor și de lipsa legăturii
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
executivelor și de lipsa legăturii directe între rezultatul alegerilor și formarea guvernului. Astfel, participarea la vot se rezumă la alegerea unui set de politici potențiale care pot fi alterate în cadrul procesului de negociere pentru formarea guvernelor. O primă sursă de incertitudine derivă din complexitatea sistemului de determinare a preferințelor actorilor. Atunci când analizăm raționalitatea comportamentului actorilor presupunem că există o serie de scopuri clar determinate, pentru a căror realizare se vor utiliza cele mai eficiente mijloace. Există un grad ridicat de incertitudine
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
incertitudine derivă din complexitatea sistemului de determinare a preferințelor actorilor. Atunci când analizăm raționalitatea comportamentului actorilor presupunem că există o serie de scopuri clar determinate, pentru a căror realizare se vor utiliza cele mai eficiente mijloace. Există un grad ridicat de incertitudine în privința scopurilor celor care se implică în competiția politică. Conform lui Downs (2009), politicienii se implică în com petiția politică cu scopul de a câștiga alegerile și de a culege beneficiile decurgând din guvernare 1. Dar este acesta un scop
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
beneficii și ocuparea unor funcții vor implementa politici pentru că acestea le vor asigura credibilitatea necesară pentru a obține voturi. Totuși, există multe alte strategii pe care partidele le folosesc pentru a estompa responsabilitatea, nemaifiind esențial să respecte ceea ce au promis. Incertitudinea împiedică guvernul să analizeze măsura în care votul individual reprezintă o pedeapsă sau o recompensă pentru adoptarea influența incertitudinii asupra competiției politice 23 sau ignorarea unui anumit tip de politici publice. Pentru a face o astfel de evaluare, politicienii ar
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
Totuși, există multe alte strategii pe care partidele le folosesc pentru a estompa responsabilitatea, nemaifiind esențial să respecte ceea ce au promis. Incertitudinea împiedică guvernul să analizeze măsura în care votul individual reprezintă o pedeapsă sau o recompensă pentru adoptarea influența incertitudinii asupra competiției politice 23 sau ignorarea unui anumit tip de politici publice. Pentru a face o astfel de evaluare, politicienii ar trebui să poată analiza intensitatea preferințelor fiecărui votant și să poată raporta această intensitate la modul în care a
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
prin câștigarea alegerilor viitoare. Atingerea scopului presupune obținerea unui anumit număr de voturi în urma participării la alegeri și persuadarea alegătorilor să-și exprime opțiunile în favoarea partidului. O problemă pe care trebuie să o rezolve partidele este cea cauzată de apariția incertitudinii și a ignoranței raționale. Lipsa informațiilor relevante despre oferta și activitatea partidelor crește nivelul de incertitudine în ceea ce privește viitoarele acțiuni ale acestora. Incertitudinea este reciprocă: pe de o parte partidele nu știu ce vor alegătorii, iar pe de altă parte aceștia au dificultăți
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
alegeri și persuadarea alegătorilor să-și exprime opțiunile în favoarea partidului. O problemă pe care trebuie să o rezolve partidele este cea cauzată de apariția incertitudinii și a ignoranței raționale. Lipsa informațiilor relevante despre oferta și activitatea partidelor crește nivelul de incertitudine în ceea ce privește viitoarele acțiuni ale acestora. Incertitudinea este reciprocă: pe de o parte partidele nu știu ce vor alegătorii, iar pe de altă parte aceștia au dificultăți în identificarea politicilor sau propunerilor alternative oferite de partide. Prin urmare, politicienii vor identifica diferite scurtături
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
exprime opțiunile în favoarea partidului. O problemă pe care trebuie să o rezolve partidele este cea cauzată de apariția incertitudinii și a ignoranței raționale. Lipsa informațiilor relevante despre oferta și activitatea partidelor crește nivelul de incertitudine în ceea ce privește viitoarele acțiuni ale acestora. Incertitudinea este reciprocă: pe de o parte partidele nu știu ce vor alegătorii, iar pe de altă parte aceștia au dificultăți în identificarea politicilor sau propunerilor alternative oferite de partide. Prin urmare, politicienii vor identifica diferite scurtături informaționale prin care să-și transmită
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
dintre potențialele chestiuni aflate în discuție. Utilizarea scurtăturilor poate fi un mijloc extrem de eficient de transmitere a informațiilor către electorat. Totuși, există riscul de a apărea asimetria informațională, politicienii transmițând doar acele informații care-i pun într-o lumina favorabilă. Incertitudinea în cea mai simplă formă a ei se manifestă sub forma imposibilității de a identifica diferențele dintre potențialele beneficii alternative pe care le oferă partidele politice. În condiții de incertitudine, votantul nu are acces la o cantitate suficientă de informație
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
doar acele informații care-i pun într-o lumina favorabilă. Incertitudinea în cea mai simplă formă a ei se manifestă sub forma imposibilității de a identifica diferențele dintre potențialele beneficii alternative pe care le oferă partidele politice. În condiții de incertitudine, votantul nu are acces la o cantitate suficientă de informație necesară pentru a adopta un comportament de vot care să-i aducă beneficii sporite. De influența incertitudinii asupra competiției politice 25 multe ori este dificil să determini ce tip de
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]