7,663 matches
-
regimul centrat pe „lege și ordine” ofereau un climat prielnic capitalului străin. La Început, junta avea chiar o susținere largă În regiunile rurale din care proveneau membrii ei, mai ales după ce În 1968 a prescris toate datoriile țăranilor 4. Dar instinctele autarhice ale coloneilor au favorizat Întoarcerea la vechile obiceiuri naționale de substituție generală a importurilor: producția inferioară a agenților economici locali ineficienți era protejată Împotriva competiției străine. Grecii din clasa de mijloc urbană, care inițial răsuflaseră ușurați când se Încheiase
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
retragerea armatei În Luanda, capitala Angolei - Întoarcerea În țară a 750.000 de europeni. Mulți dintre ei s-au stabilit În nordul conservator al țării, jucând În anii următori un rol politic semnificativ. Aceste transformări rapide Îl tulburau pe Spínola (instinctele lui conservatoare erau la antipodul proiectelor radicale ale colegilor lui mai tineri) - așa Încât, În septembrie 1974, a demisionat. În următoarele paisprezece luni, Portugalia a părut că se Îndreaptă spre o adevărată revoluție socială. Cu sprijinul entuziast al MFA și PCP
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și gerontocrat, a cărui prioritate decisivă era propria supraviețuire: În lumea În care crescuseră Brejnev, Andropov și Cernenko, să mori În patul tău era deja o mare realizare. Cei care i-au urmat În funcții erau oameni mai tineri, cu instincte la fel de autoritare, dar care au fost nevoiți să atace corupția, stagnarea și ineficiența care infestau sistemul sovietic de la un capăt la altul. Succesorul lui Cernenko, promovat În funcția de secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice pe 11 martie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o societate În care „capitalismul” fusese În mod oficial condamnat și detestat timp de decenii (Însuși Gorbaciov a evitat orice mențiune a economiei de piață până târziu, În 1987, chiar și după aceea referindu-se invariabil la o „piață socialistă”). Instinctul reformistului era să Încerce compromisuri, să experimenteze creând (prin decret) câteva Întreprinderi privilegiate, eliberate de povara birocratică și cărora avea să li se asigure o sursă stabilă de materii prime și mână de lucru calificată. Acestea, continua raționamentul, urmau să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a speria opoziția, incidentul a revelat amploarea sprijinului popular - legal sau nu - pentru Biserică și Solidaritate. La mijlocul anilor ’80, Polonia se apropia cu pași repezi de o confruntare decisivă Între o societate civilă recalcitrantă și un stat tot mai disperat. Instinctul conducerii de partid (la Varșovia, ca și la Moscova) era să propună „reforme”. Devenit președintele statului, Jaruzelski i-a eliberat din Închisoare În 1986 pe Adam Michnik și pe alți lideri ai Solidarității și, prin intermediul unui nou-Înființat Minister al Reformei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lor că, În cercurile de la vârf, președintele sovietic trecuse pe lista neagră. Astfel, dacă noua politică a republicilor baltice reflecta o renaștere națională autentică și populară, În multe alte republici tropismul „suveranității” era un amestec variabil de sentiment național și instinct de conservare al nomenclaturii. Exista și un element de frică: dacă securitatea și autoritatea se fărâmițau la vârf - sau, mai rău, dacă ar fi fost restabilite forțat și unilateral de dușmanii lui Gorbaciov -, atunci era mai prudent ca pârghiile puterii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Dar - și acesta este al doilea aspect al explicației - statul sovietic nu a dispărut. URSS s-a dezmembrat, mai degrabă, Într-o puzderie de mici state succesoare, cele mai multe conduse de autocrați comuniști experimentați, ce au reprodus și au impus din instinct sistemele și autoritatea pe care o deținuseră anterior ca ștabi sovietici. În cele mai multe dintre republicile succesoare nu a existat o „tranziție spre democrație”; tranziția a venit - dacă a venit - ceva mai târziu. Puterea autocrată de stat, singurul tip de putere
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
métaphysique "764. Basil Munteano trouve que la poésie de son peuple a atteint la hauteur de la dimension métaphysique même și " l'esprit roumain s'exprime par la voie la plus courte, qui est celle de l'intuition et de l'instinct "765. Leș ballades populaires en șont la preuve la plus véridique. Comment autrement interpréter le sacrifice du maître bâtisseur Manole, qui met la création artistique au plus haut niveau axiologique, en se sacrifiant soi-même pour l'achever ? Comment analyser le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
compréhension plus profonde de l'existence humaine dans le cosmos et de l'harmonie qui vainc le chaos ?766 L'intuition a porté leș poètes roumains, tels qu'Eminescu, vers leș questions philosophiques fondamentales de l'être, tandis que l'instinct et la passion se șont concrétisés dans la poésie la plus tumultueuse du vingtième siècle, celle de Blaga, qualifiée d'" expressionniste "767. Leș thèmes abordés par la poésie roumaine moderne șont leș thèmes de la littérature et de la philosophie de tous
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
d'être religieuse, mais îl veut fuir leș combats et la mort qui pourrait l'attendre au sein de l'armée austro-hongroise, une armée qui n'est pas celle de șa nation. Le déclenchement du combat réveille en lui l'" instinct de conservation ", le désir de sortir " sain et sauf " de cette guerre.814 Après avoir obtenu să licence en théologie en 1917, Blaga part à Vienne où, en 1920, îl obtient le titre de docteur en philosophie. La découverte de la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Leș débuts de la poésie de Blaga se trouvent sous le signe de la soif de connaissance. La première impulsion qui entraîne l'esprit du poète et le pousse à franchir le seuil du silence est ce que Mariana Sora appelle " l'instinct métaphysique "859, identifiable par exemple dans le poème Autoportrait, où le poète parle de son âme qui " est en quête,/quête muette et séculaire,/depuis toujours,/jusqu'à l'ultime frontière "860. C'est donc le désir d'apercevoir le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
riches et des plus harmonieuses que l'on puisse imaginer. [...] Bon artisan et encore meilleur architecte, Blaga construit să demeure spirituelle comme une abeille să ruche, sans nervosité, sans hâte, ne laissant rien au hasard, conduit par une sorte d'instinct géométrique, semblable à celui d'une abeille, et qui étonne en même temps qu'il rassure l'explorateur de son féerique royaume.870 Notre présentation monographique a relevé le fait que l'œuvre du poète est construite en même temps
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
53. 858 Jean Poncet, " Une parole de silence pour dire leș signes de l'indicible ", în La poétique du signe chez Lucian Blaga et dans la poésie française, op. cît., p. 52. C'est nous qui soulignons. 859 Texte source : " instinctul metafizic ", în Mariana Sora, Cunoaștere poetica și mit în opera lui Lucian Blaga, op. cît., p. 2. 860 Lucian Blaga, Autoportret (Autoportrait), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 160. (Texte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Stănescu " Une vision des sentiments ", op. cît., p. 38. 879 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 192. C'est nous qui soulignons. 880 Mircea Vaida voit dans leș écrits philosophiques de Blaga l'expression d'un " instinct patriotique ", considérant qu'entre să métaphysique et să poésie îl y a une différence de degré. V. Mircea Vaida, Lucian Blaga. Afinități și izvoare, op. cît., p. 22-24 et 28 : " În genere, toți cei care s-au apropiat de creația
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1912). În opinia lui Rodolphe Rapetti, Böcklin "privilegiază aspectele violente ale fabulei, la care adaugă ceea ce-i inspiră o vis comica unică în timpul său"71. Pentru Hans Henrik Brummer în "The Böcklin Case Revisited", evidențierea elementarului în natură, a emergenței instinctelor, a elanurilor dionisiace ca manifestări violente, incontrolabile, a unei vitalități primordiale, se integrează unei dimensiuni "existențialiste". Un tablou precum Bătălia Centaurilor (1873) pune în scenă dezlănțuirea forțelor naturii într-un mod haotic. Dacă schițele făcute pentru acest tablou situează conflictul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dispariția zeiței Atena contituie analogon-ul simbolic al întoarcerii refulatului. Prin aceasta, Klimt întoarce pe dos tema care trebuia să constituie liantul celor patru facultăți, "Victoria luminii asupra întunericului". Nu Adevărul, Dreptatea și Legea guvernează lumea, ci manifestarea oarbă a instinctelor, proiectul aulic al unui imperiu guvernat sub egida primatului rațiunii lasă loc unui tumult al forțelor anarhice care animă lumea politică și care vestește dezagregarea imperiului. Klimt realizează o deplasare a atenției "de la ethosul public la pathosul personal"103. Medicina
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tufișuri, prin urmărirea minunțioasă a detaliului, descoperă în forma unei frunze, în mlădierea unui vrej, nervul liniei decorative, care prin stilizare se transformă într-un caracteristic element de ornamentație, și a cărui valoare artistică reușește s-o potențeze printr-un instinct decorativ în stare de a face un tablou din simpla alăturare cumpănită și confruntare, a golului hârtiei (ce devine astfel motiv), c-un pămătuf de frunze, sau cu vrejul unei plante neexistente"184. III.3. Arta bizantină și simbolismul În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Păstoriță (idilă), Ion Duican (Al.Bogdan-Pitești) îl elogiază pe pictor pentru o astfel de compoziție care are toate caracteristicile genului: tinerii, copii de țăran aflați la vârsta inocenței, își țes povestea de dragoste înflorită și parfumată într-un cadru bucolic. Instinctul îi dirijează mutual către o unire paradisiacă sub semnul purității sufletești și a anotimpului alegorizat, Flora, Primăvara. Dragostea împărtășită nu face loc spasmului dionisiac al instinctelor dezlănțuite, iar prezența lor solitară în mijlocul câmpului cu flori sugerează beatitudinea inocentă a cuplului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vârsta inocenței, își țes povestea de dragoste înflorită și parfumată într-un cadru bucolic. Instinctul îi dirijează mutual către o unire paradisiacă sub semnul purității sufletești și a anotimpului alegorizat, Flora, Primăvara. Dragostea împărtășită nu face loc spasmului dionisiac al instinctelor dezlănțuite, iar prezența lor solitară în mijlocul câmpului cu flori sugerează beatitudinea inocentă a cuplului adamic de dinainte de păcat. Nu există aici loc pentru ispită, pentru brutalitatea instinctelor. În Idilă, izolarea deplină a celor prinși în magia erotică este esențială. Idila
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a anotimpului alegorizat, Flora, Primăvara. Dragostea împărtășită nu face loc spasmului dionisiac al instinctelor dezlănțuite, iar prezența lor solitară în mijlocul câmpului cu flori sugerează beatitudinea inocentă a cuplului adamic de dinainte de păcat. Nu există aici loc pentru ispită, pentru brutalitatea instinctelor. În Idilă, izolarea deplină a celor prinși în magia erotică este esențială. Idila se destramă cu repeziciune atunci când apare un intrus, de aceea locul ei predilect de desfășurare îl constituie lumea basmului, atemporală, ideală. Idila este menită să ilustreze de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este una pasivă, retrasă. Nu sentimentul plenitudinii vieții se impune pe acest traseu destinal, ci, mai degrabă, finalul ei tragic. Pe filiera acestui joc al tensiunilor admirabil condus de-a lungul firului ținut de Ursitoare se află și dualismul vitalității instinctelor umane și al speranței care renaște și ruinarea acestei voințe în perspectiva morții și a destinului, antinomia dintre bucurie și durere, dintre extaz și disperare. Moartea este prezentă încă din timpul vieții și este cea care se află la capătul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tăcere și solitudine. Această privire nu mai este ambiguizată sexual, ci deschide o cale inițiatică către un univers ideatic vast. Privirea sfinxului "înăuntru se deșteaptă", expresie a unei pure și indicibile interiorități. Sfinxul paciurian este intens spiritualizat, separat de forțele instinctului, atras de o forță ipsatorie. Petre Oprea sugera destul de riscat chiar o apropiere de David al lui Michelangelo, sesizând la rândul său semnificația simbolică a mâinii transformată în ghiară. Este evidentă asemănarea între figura și expresia sfinxului și cea a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin a se abadona disperării"354. Munch a deconstruit modelul printr-o malefică inversiune decadentă. Madona, simbol al unei maternități în care sexualitatea a fost sublimată în cel mai înalt grad, a devenit o femeie abandonată propriilor sale simțuri, în detrimentul instinctului matern. Rodul pântecului, darul maternității, al vieții, este împins la periferia tabloului sub forma repugnantă, derizorie a unui fetus, rezultat rezidual al unui posibil avort. De o femelitate fornicatorie, Madona lui Munch se află în transa unui extaz sexual. În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în compoziția tabloului. Judith este aici mai puțin eroina care și-a salvat poporul decapitându-l pe generalul cartaginez Holofern, o figură justițiară transformându-și sexualitatea într-o armă redutabilă, cât o ipostază a unei feminități devorante, dirijate de propriile instincte și nu de comandamente patriotice. Contextul istoric se îndepărtează tot mai mult în fundal, constituind doar pretextul, scena unei alte confruntări dramatice, un război al sexelor. Holofern apare acum în ipostaza de victimă, ca și în Jurisprudența aceluiași Klimt, și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictură în concepția pictorului. Chiar dacă respinge artificialitatea, pictorul nu este partizanul transcrierii naturii în tablou, ci filtrării ei printr-o "état d'âme". Theodor Enescu face un portret al artistului la tinerețe prezentându-l ca funciar antiteoretic, urmându-și propriile instincte: "eu fac ce simt și mă căznesc să înțeleg", "pictura nu se face cu idei, se face cu emoție". Estetica și practica picturală la Luchian întrețin, în opinia criticului, o relație aproape simbiotică, de unde și riscul ca opera sa să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]