9,535 matches
-
Anglia, criticul John Elsom descoperă că Brecht era cunoscut în Londra anilor ‘20 în primul rând ca poet. Poemele lui erau cântate în berării, ceea ce-l face pe Elsom să vorbească despre Brecht ca despre un Bob Dylan al perioadei interbelice. Noi, germanii, ne mândrim mult cu seriozitatea noastră și avem impresia că opusul seriozității înseamnă frivolitate și că frivolitatea trebuie condamnată. Alte popoare, însă, au alte păreri. La noi umorul e reprezentat de clovni. Și toate acestea se întâmplă numai
Câți de Brecht? () [Corola-website/Science/295698_a_297027]
-
medierea relațiilor dintre locuitori și autorități, pe probleme punctuale, de la evacuări la lipsa actelor și obținerea ajutoarelor sociale. Cartierul Rahova-Uranus - context geografic, istoric, social Perimetrul Rahova-Uranus-Sabinelor este populat de clădiri vechi, majoritatea din secolul XIX, începutul secolului XX și perioada interbelică. Zona este situată în apropierea Casei Poporului (Palatul Parlamentului) și a centrului civic, într-o zonă cu potențial de dezvoltare important, mai ales la nivelul boom-ului imobiliar și de business din perioada 2005-2007. Majoritatea imobilelor din zonă au fost
Evacuați, artiști și agenți ai gentrificării: Proiectele din Rahova-Uranus / Interviu cu Cristina Eremia () [Corola-website/Science/295760_a_297089]
-
civic, într-o zonă cu potențial de dezvoltare important, mai ales la nivelul boom-ului imobiliar și de business din perioada 2005-2007. Majoritatea imobilelor din zonă au fost naționalizate în urmă decretelor din anii 1948-1951. În locul foștilor proprietari din perioada interbelică, descendenți ai familiilor boierești și membri ai burgheziei bogate (directori de spitale etc.), au fost mutate, în perioada socialistă, în regim de locuință cu chirie, numeroase familii sărace, multe din zonele rurale sau din comunități de romi. Dincolo de episoadele uneori
Evacuați, artiști și agenți ai gentrificării: Proiectele din Rahova-Uranus / Interviu cu Cristina Eremia () [Corola-website/Science/295760_a_297089]
-
adăpost este de mult o problemă a primăriei, ținută, însă, în culise. Dreptul fundamental la adăpost, poate cel mai puțin respectat dintre toate, a lipsit, însă, cu desăvârșire de pe agenda candidaților la alegerile locale de anul acesta. Spațiile verzi, clădirile interbelice sau șoselele ce ar fluidiza traficul sunt toate probleme mult mai importante decât viața, demnitatea și drepturile unor oameni. Situația se reflectă și în agendă „societății civile”, cu excepția unor ONG-uri că „Parada” sau „Samusocial”, iar problema lipsei de adăpost
Păzirea ruinelor - un articol în două episoade despre gentrificare și anti-squatting () [Corola-website/Science/295768_a_297097]
-
la așa ceva. Devenim ce suntem, nu? Eu deveneam un bărbat trecut de 50 de ani, probabil fumător, mizantrop și misogin, intransigent și complexat cultural, care își savura ratarea și o purta ca titlu de glorie sub numele „modestie” undeva în Interbelic. Totul prins în corpul și mintea unei tinere de liceu. Experiența prilejuită de vânzoleala prin teatrele de stat, menită să-mi hrănească pretențiile enciclopedice, a fost previzibilă, repetitivă și alienantă, pe cât mi-aș fi dorit eu să fie de înălțătoare
Nu-mi place () [Corola-website/Science/295782_a_297111]
-
am observat mai din timp iminența pericolului bolșevic-etatist gata-gata să zguduie „pacea socială” a unei Românii membră UE și NATO, membrii colectivului GAP vă invită să lecturați câteva fragmente dintr-o relatare de la „firul ierbii” despre procesul electoral din perioada interbelică. Filip Brunea-Fox a fost, alături de Geo Bogza și Tudor Teodorescu-Braniște, unul dintre jurnaliștii de reportaj cei mai sensibili la realitățile sociale din anii 1920-1930 și unul dintre cei mai acizi critici ai practicilor autorităților. „Câte cabine ai făcut?” De ieri-dimineață
Scene din campania electorală din București: Alegerile din 1927 văzute de Filip Brunea-Fox () [Corola-website/Science/295803_a_297132]
-
și cele de astăzi. - analiza structurilor și mișcărilor de rezistență antifascista ne poate oferi modele de înțelegere și de acțiune politică. - contextul actual al crizei capitalismului semi-periferic local da naștere la excluziuni, segregări, dinamici sociale similare cu cele din perioada interbelică. - rasismul și stigmatizarea unor grupuri etnice și sociale au atins în ultimii ani cote alarmante în discursul public și în practică autorităților - de la violență anti-romi, până la culpabilizarea unor întregi categorii, precum „săracii” sau „pensionarii”. Analiza acestor dinamici nu este și
Naționalism, fascism și Holocaust în istoria românească () [Corola-website/Science/295827_a_297156]
-
este proporția acțiunilor „improvizate” ale localnicilor. Chiar dacă ar fi să presupunem că provocatorii au cauzat, în general, acest comportament, un asemenea plan necesită un sol „fertil” pentru a reuși. Acest „teren” social a fost pregătit sistematic în Basarabia în perioada interbelică. Ideologia antisemita a penetrat, în mare măsură, societatea basarabeana. Impactul ideilor radicalismului de dreapta a devenit evident în alegerile generale din 1937, cănd mai multe județe din Basarabia au acordat voturi semnificative partidului antisemit al „Cuziștilor” și Gărzii de Fier
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
ale operei Ciclul Hallipilor este alcătuit din Fecioarele despletite (1926), <b>Concert din muzică de Bach</b><i> </i>(1927), <b>Drumul ascuns</b><i> </i>(1932) și <b>Rădăcini</b><i> </i>(1938), romane asociate adesea, conform gustului epocii interbelice, cu inovația proustiană. Cu apariția Străinei, ciclul întreg capătă alte proporții, pentru că sînt reluate nu doar personaje din romanele Hallipilor, ci și din Logodnicul, considerat pînă acum un roman nespecific, marginal, o paranteză în opera Hortensiei Papadat-Bengescu, apărut în 1935
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
de depozit de variante; Străina este așadar romanul imaginat de Gabriela Omăt din textele Hortensiei Papadat-Bengescu, precum și variantele rămase după acest travaliu imaginativ; [3] Nu atât hortensiană, tipul acesta de ambiguitate (mamă / iubită) a mai fost reprezentat în romanul românesc interbelic; dincolo de implicațiile mitologice, ale pământului-mamă, și în mintea lui Ion din romanul eponim al lui Rebreanu se produce o suprapunere asemănătoare. Începutul cap. II, Zvârcolirea, precizează rolul matern al pământului („Iubirea pământului l-a stăpânit de mic copil. Veșnic a
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
reformare a politicului? O concluzie care se poate desprinde citind articolele din primul număr al Gazetei - Capitalismul morților, de Mihaela Michailov (o punere în discuție a spectacolului Roșia Montană - pe linie fizică și pe linie politică), Revoluția suprarealistă în România interbelică, de Valentina Iancu, sau textul Lalei Panait despre ocuparea Teatro di Valle din Roma - este că arta poate funcționa ca formă de implicare politică activ-contestatară, nu doar ca exercițiu de admirație. Lupta împotriva sistemului înseamnă, uneori, revendicarea, dincolo de limita ”legalității
Art Up Against Political Systems () [Corola-website/Science/295617_a_296946]
-
articulat într-o cheie suprarealistă, aparent un haos greu de înțeles și construit intenționat în bătaie de joc. Mesajele politice, comuniste și antifasciste, propuneau o societate bazată pe egalitatea tuturor cetățenilor, denunțând nedreptățile politice și sociale (din ce în ce mai accentuate în perioada interbelică). Pe aceeași direcție radicală, grupul va scoate în octombrie 1931 revista Pulă. Revistă de pulă modernă. Organ universal, număr unic, tipărit în 13 exemplare nepuse în circulație. Revista, tipărită de patru elevi de liceu, Aureliu Baranga, Gherasim Luca, Paul Păun
Activism și scandal: revoluția suprarealistă în România interbelică () [Corola-website/Science/295615_a_296944]
-
fiind preocupat de ascensiunea extremismului de dreapta și, implicit, a discriminării. În februarie, grupul participă la grevele muncitorilor feroviari de la Uzinele Grivița, conștientizând sărăcia și exploatarea în care trăiau muncitorii (ca de altfel cea mai mare parte a populației României interbelice). În 1933, după reluarea apariției revistei Alge, hotărăsc să îi trimită lui Nicolae Iorga un exemplar din revista Pulă, cu dedicația “Tu ai? N-ai”. În urma acestui gest, deși toți minori, cei patru artiști sunt arestați în martie, sub acuzația
Activism și scandal: revoluția suprarealistă în România interbelică () [Corola-website/Science/295615_a_296944]
-
mai târziu, în 1936, Nicolae Iorga a răbufnit la debutul poetului Gellu Naum: “Pregătiți-vă borcanele cu spirt, a apărut un nou monstru. Numele lui este Gellu Naum”. “Monstrul” Naum este printre cei mai implicați creatori care au utilizat în interbelic activismul prin mijloace artistice. Implicat în mișcarea comunistă ilegală, Naum fusese reținut în septembrie 1934 de Prefectura Poliției Municipiului București împreună cu toți participanții unei ședințe a Comitetului Antifascist al Sectorului II Negru. Este momentul în care începe să fie urmărit
Activism și scandal: revoluția suprarealistă în România interbelică () [Corola-website/Science/295615_a_296944]
-
operele ideologiei socialiste. Creația artistică, agreată de noua guvernare, trebuia să fie “națională în formă și socială în conținut”. În acest nou context, în anul 1947, grupul a fost interzis chiar de mișcarea pe care a susținut-o în perioada interbelică.
Activism și scandal: revoluția suprarealistă în România interbelică () [Corola-website/Science/295615_a_296944]
-
de ELISABETH WEBER</i> Perioada interbelică, adeseori supranumită și „epoca de aur” a culturii române, a fost în același timp și epoca dezordinilor și violențelor universitare. Mai multe greve studențești și nenumărate conflicte violente între studenți „creștini” și evrei au marcat viața cotidiană universitară ai acestor
Cu carte și ciomag – Mișcarea studențească antisemită în perioada interbelică () [Corola-website/Science/295833_a_297162]
-
1900 ca fiind o avangardă națională, iar ca atare apărarea națiunii de ”pericolului evreiesc” reprezenta un act de onoare. Totuși, în pofida tuturor mărturiilor, manifestațiile studențești înainte de război n-au luat niciodată amploarea violenței antisemite generalizată la nivel național din perioada interbelică. [caption id="attachment 1868" align="aligncenter" width="463"] Broșură editată de organul studențimii naționaliste, ”Cuvântul Studențesc”, despre necesitatea introducerii unui „numerus clausus” în universități, București 1924.[/caption] Care au fost, deci, factorii care au dus la ascensiunea mișcării studențești după primul
Cu carte și ciomag – Mișcarea studențească antisemită în perioada interbelică () [Corola-website/Science/295833_a_297162]
-
La aceste alegeri, aproximativ 25% dintre votanți au optat pentru unul dintre cele două partide de extremă dreaptă. Cu alte cuvinte, agitațiile antisemite studențești, teroarea Gărzii de Fier și măsurile antisemite ale guvernului Goga-Cuza, au întreținut pe tot parcursul perioadei interbelice o atmosfera antisemită, pregătind în același timp terenul pentru excesele antisemite care urmau să se aibe loc sub regimul Ion Antonescu.[:en]By Elisabeth Weber</b> The interwar period, often dubbed “The Golden Age of Romanian Culture”, was also the
Cu carte și ciomag – Mișcarea studențească antisemită în perioada interbelică () [Corola-website/Science/295833_a_297162]
-
Mandea, unul dintre profesorii noștri de regie. Într-o facultate în care se cultivau compromisul, supunerea și conformismul, Mandea ne propunea revoltă, spiritul de fronda, revoluția. Într-o facultate în care anticomunismul de opereta făcea casă bună cu discursul nostalgic interbelic, condimentat cu rasisme de tot felul, Mandea își asumă un mesaj direct de stânga, ne recomandă autoare anarhiste, era un vajnic activist copy-left, care pirata muzică și cărți la greu, ne încuraja să lucrăm cu comunități sărace și segregate din
DISPARIŢIA LUI NICOLAE MANDEA? () [Corola-website/Science/295861_a_297190]
-
în istorie”, atât în planul subiectivității oamenilor, cât și în planul modernizării proceselor de producție, a propus și comunismul. Cel puțin în privința modernizării economice, acest proces a fost reușit - în perioada anilor 1950-1970, România a trecut de la capitalismul incipient din Interbelic, la producția industrială masivă, specifică modernității capitaliste. Este in-teresant că visul acesta al „racordării la Occident” a fost împlinit într-o măsură de socialism, desi acum suntem învățați că ar fi fost exact invers și că socialismul ar fi fost
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
o menționai, discursul diasporei și cel al Bisericii Ortodoxe Române. Varianta aparatului de putere este, printre altele, una radical etnocetrică - identitatea românească este centrală și, mai ales din perspectiva birocratica, romanizarea din anii ‘50-‘60 este o continuare a proiectului interbelic. În perioada Ceaușescu s-a revenit la o marginalizare clară pe criterii etnice D: De acord. Trebuie subliniat faptul că până la urmă statul socialist e cel care a îndeplinit „visul interbelic” al unei „Românii a românilor” - România a iesit din
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
din anii ‘50-‘60 este o continuare a proiectului interbelic. În perioada Ceaușescu s-a revenit la o marginalizare clară pe criterii etnice D: De acord. Trebuie subliniat faptul că până la urmă statul socialist e cel care a îndeplinit „visul interbelic” al unei „Românii a românilor” - România a iesit din sistemul socialist cu o populație de aproape 90% autoidentificați etnici români. Pe de altă parte, cred ca sunt importante diferențele între felul în care a avut loc procesul de romanizare în
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
minorităților respective. Dar, de cele mai multe ori, acest acces venea cu condiția „romanizării” (schimbării numelui, folosirii exclusive a limbii române în administrație etc.). Ast-fel că nu a existat în niciun caz ideea unui stat plurinațional (vehiculată de comuniști în perioada interbelică), ci cea a unui proces de romanizare, în care calitatea de „român” nu era dată de originea etnică, ci de „practică comportamentală”. În schimb, în perioada Ceaușescu s-a revenit la o marginalizare clară pe criterii etnice. V: Deci iată
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
Textul de față nu este o cercetare istorică, nici nu își propune o abordare exhaustiva, ci încearcă să traseze niște direcții, în primul rând pe baza istoriilor personale ale militanților politici progresiști, în legătură cu felul în care regimul politic din România interbelică și belică a tratat mișcările de stânga: de la marginalizare la scoatere în afara legii, de la urmărire la arestări arbitrare, la bătaie și tortură, culminând cu mitralierea sindicaliștilor în timpul grevelor și exterminarea fizică a comuniștilor evrei în perioada celui de-al doilea
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
Persecuta etnică/ rasială diferă fundamental prin faptul că persoanele respective, spre deosebire de persoanele persecutate politic, nu au ales să facă parte din etnia/ „rasă” respectivă, ci sunt înregimentate categorial astfel de către actorul opresiv, independent de voință lor. Însă, în cazul României interbelice, în special în timpul războiului, persecuțiile etnice și politice s-au intersectat și s-au suprapus de multe ori, după cum se va vedea în continu-are. Principalul organ de represiune împotriva militanților de stânga în perioada interbelică, alături de armată, au fost serviciile
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]