9,030 matches
-
din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 , cu modificările și completările ulterioare, se acordă plăți în cadrul schemei de sprijin pentru orez din zonele defavorizate, altele decât zona montană, producătorilor agricoli care îndeplinesc următoarele condiții de eligibilitate: a) exploatațiile trebuie să fie localizate în unitățile administrativ-teritoriale (UAT) defavorizate, conform anexei 4 A din PNDR; ... b) sprijinul specific se acordă tuturor exploatațiilor orizicole eligibile, sub formă de plată anuală suplimentară pe hectar, care îndeplinesc criteriile Schemei de plăți unice pe suprafață. ... ----------- Art. 11^1
ORDIN nr. 246 din 23 aprilie 2008 (*actualizat*) privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249388_a_250717]
-
astfel încât din "crono" derivă "Corona", iar din "brad" - "Bra(d)șov". Alți cercetători derivă numele de la cetatea Brașovia de pe Tâmpa, ideea fiind propusă în 1874 de F. Philippi și reluată în 1928 de G. Treiber și E. Jekelius. Astfel, ei localizează Brașovul inițial în cetatea de pe Tâmpa, de unde s-ar fi transmis mai apoi așezării din vale. Etimologic, ei considerau numele "Barasu" ca provenind din slavonul "baras", însemnând „cetate” sau „adevăr”. Totuși, G. Kisch încearcă în 1929 o nouă derivare a
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
al județului Maramureș, Transilvania, România, format din localitățile componente (reședința), Blidari, Firiza și Valea Neagră. Orașul este situat în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al râului Săsar, la poalele Munților Gutâi. Cele mai importante centre miniere ale județului Maramureș sunt localizate în teritoriile ce înconjoară orașul Baia Mare. Regiunea este cunoscută nu doar pentru bogățiile subterane, ci și pentru împrejurimile care conferă o frumusețe aparte locului. Plasat în mijlocul cursului râului Săsar, într-o arie a unei depresiuni la înălțimea medie de 194
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
al județului Vrancea, la limita între regiunile istorice Moldova și Muntenia, România, format din localitățile componente (reședința), Mândrești-Moldova și Mândrești-Munteni. Are o populație de locuitori. O așezare a existat în acest loc încă din secolul al XIII-lea, aici fiind localizată "Civitas Milcoviae", reședința Episcopiei de Milcov, catolică. În secolul al XV-lea a fost ridicată pe un deal învecinat "Cetatea Crăciuna", pe care Ștefan cel Mare a fortificat-o în anul 1482 drept avanpost în calea expansiunii otomane. La începutul
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
este un municipiu în județul Vaslui, Moldova, România. este localizat în estul țării, în regiunea Moldova. La recensământul din 2011 avea o populație de de locuitori, fiind cel mai mare oraș al județului. Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Tutova. În anii 1950, Bârladul devine reședința
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
Țării de Jos a Moldovei. Tot aici a funcționat temporar și cancelaria domnească de unde Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei, emite unele documente. În urma bătăliei din anul 1475 de la Vaslui, Ștefan cel Mare hotărăște construirea unei fortificații de pământ la Bârlad, localizată în lunca râului Bârlad având rolul strategic de a opri armatele turcești în drumul lor spre centrul Moldovei. Fiind așezat în mijlocul Țârii de Jos a Moldovei, pe axul invaziei tătarilor, a fost prădat și ars de aceștia în anii 1440
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
din 5 iunie 2016, noul primar al municipiului Gherla este Neselean Ioan(PSD). Pe vatra actuală a localității au fost descoperite urmele castrului roman în care a staționat "Ala II Gallorum et Pannoniorum", parte din cele opt unități militare romane localizate în Dacia Porolissensis. Ulterior, așezarea apare menționată ca "Novum Castrum" (sec. IX - XI) în "Chronicom pictum". Pe teritoriul orașului Gherla s-au descoperit însă și urme de viață socială și activitate economică din timpuri mai vechi, predacice. În decursul vremurilor
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
este un municipiu în județul Argeș, Muntenia, România, format din localitățile componente (reședința) și Noapteș. Orașul Curtea de Argeș este localizat în partea de nord a județului Argeș, în depresiunea intracolinară a bazinului superior al râului Argeș, la o altitudine de 450 m deasupra nivelului mării, și este înconjurat de dealurile și muscelele sudice ale Munților Făgăraș. Suprafața orașului este de
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
romani purtate împotriva dacilor, în 101-102 și 105-106, va cunoaște influența civilizației romane, devenind dependentă, probabil, de castrul roman învecinat de la Barboși, ca și în multe alte cazuri întâlnite în provincia romană Dacia. Noua așezare daco-romană formată în vadul Dunării, localizată în secolul III d. Hr. undeva la sud de locul actualei Biserici Precista, dar care a fost, în timp, nimicită de apele fluviului care străbat malul stâng. Descoperirile făcute în ultimii ani dovedesc continuitatea așezării din Vadul Dunării în secolele
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
pe linia ferată secundară Dolhasca - Fălticeni, de 24 km lungime. Lucrările la această linie au început la 25 aprilie 1885 și s-au terminat la 28 mai 1887. Municipiul Fălticeni administrează două sate: Șoldănești și Țarna Mare. Municipiul Fălticeni este localizat într-o zonă deluroasă din Podișul Sucevei, în apropierea sa găsindu-se întinse plantații pomicole și iazuri piscicole. Din Fălticeni se văd culmile Munților Stânișoarei (altitudinea maximă: 1531 metri, în Vârful Bivolul); în față este un orizont de înălțimi subcarpatice
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
se găsește la intersecția drumurilor europene E85 și E58, la distanțele de 432 km pe șosea și 450 km pe calea ferată de capitala țării, București. Luând Cetatea de Scaun a Sucevei ca punct de reper, zona Sucevei poate fi localizată după coordonatele 47°39′5″ latitudine N și 26°15′20″ longitudine E. Municipiul Suceava este reședința și totodată cel mai mare centru urban al județului cu același nume, fiind localizat în partea central-estică a sa. Localitatea a fost declarată
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Sucevei ca punct de reper, zona Sucevei poate fi localizată după coordonatele 47°39′5″ latitudine N și 26°15′20″ longitudine E. Municipiul Suceava este reședința și totodată cel mai mare centru urban al județului cu același nume, fiind localizat în partea central-estică a sa. Localitatea a fost declarată municipiu în anul 1968, fiind cel mai vechi municipiu dintre cele cinci care se găsesc pe teritoriul județului Suceava: Suceava (1968), Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc (1995) și Vatra Dornei (2000). De
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
vechiul oraș Suceava de cartierele suburbane Burdujeni și Ițcani și a determinat în timp configurația neobișnuită a reliefului urban al Sucevei, care include zone de deal (cu platouri și versanți), zone de luncă și două crânguri: Zamca și Șipote (ambele localizate în granițele orașului). Teritoriul municipiului Suceava are o suprafață de aproximativ și se învecinează cu următoarele localități: Reședințele celorlalte județe, apropiate de județul Suceava, sunt situate la distanțe variabile de municipiul Suceava, astfel: Față de celelalte municipii din județul Suceava, Suceava
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
1977 a fost amplasat un monument emblematic pentru Suceava: Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, așezată pe un soclu masiv. Monumentul are 23 de metri înălțime, reprezentând cea mai mare lucrare de acest gen din țară. În apropiere sunt localizate Cetatea de Scaun a Sucevei, Muzeul Satului Bucovinean (organizat în aer liber) și Cimitirul Pacea. Cartierul Hărbărie este poziționat pe versantul nord-estic al dealului Zamca, către râul Suceava. Este un cartier cu case în majoritate vechi și reprezintă o prelungire
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
muncitoresc”. Cartierul Cuza Vodă a fost construit în trei etape, în deceniile al optulea și al nouălea din secolul trecut. În funcție de dispunere și de perioada în care au fost construite blocurile de locuințe, se împarte în: Burdujeni-Sat este un cartier localizat în partea de nord-est a municipiului Suceava. Reprezintă zona veche a fostei localități Burdujeni și se întinde pe o zonă deluroasă, la nord de cartierul Cuza Vodă III, între fostul Cinematograf „Burdujeni” și pădurea de la Adâncata. Este un cartier în
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
practic nucleul în jurul căruia a luat naștere muzeul. De-a lungul timpului, acesta și-a îmbogățit colecțiile, și-a amplificat și diversificat în permanență activitatea. În prezent, Muzeul Bucovinei include și administrează mai multe obiective medievale, muzee și case memoriale, localizate pe teritoriul orașului Suceava și în alte localități ale județului. Acestea constituie expozițiile permanente: În afară de aceste edificii istorice reprezentative pentru Suceava, mai există câteva clădiri vechi, localizate în Burdujeni și Ițcani, construite pe vremea când aceste două cartiere erau localități
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Muzeul Bucovinei include și administrează mai multe obiective medievale, muzee și case memoriale, localizate pe teritoriul orașului Suceava și în alte localități ale județului. Acestea constituie expozițiile permanente: În afară de aceste edificii istorice reprezentative pentru Suceava, mai există câteva clădiri vechi, localizate în Burdujeni și Ițcani, construite pe vremea când aceste două cartiere erau localități cu administrație separată de cea a orașului Suceava: În municipiul Suceava există mai multe case vechi, datând din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, care
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
orașului Suceava: În municipiul Suceava există mai multe case vechi, datând din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, care au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2010. Majoritatea sunt locuințe private și sunt localizate în vechea zonă armenească a orașului: Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava este singura instituție de învățământ superior a orașului. S-a înființat în anul 1963, inițial ca Institut Pedagogic de 3 ani. În 1976 s-a transformat în Institutul
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Observatorul Astronomic din Suceava este administrat de Catedra de Geografie a Facultății de Istorie și Geografie din cadrul universității. În municipiul Suceava funcționează Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou”, cea mai mare unitate medicală a județului. Ansamblul spitalicesc este localizat în partea de sud-vest a orașului, în zona cartierelor George Enescu și Areni. Clădirea nouă a spitalului a fost dată în folosință în anul 1964, fiind construită vizavi de pavilioanele Spitalului Vechi, care datează din perioada 1891-1903 și au valoare
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
de Divizia A jucate de echipa de fotbal NC Foresta Suceava, timp de trei sezoane (1997-98, 1998-99, 2000-01). În prezent, aici au loc meciurile echipei locale de fotbal ACS Foresta Suceava. Mai există două stadioane, de dimensiuni mai mici, unul localizat în cartierul Ițcani, celălalt în apropiere de pasajul rutier ce face legătura între centrul orașului și Burdujeni, unde se desfășoară meciurile de rugby ale echipei locale CSM Bucovina Suceava. Alte construcții cu destinație sportivă din Suceava sunt patinoarul artificial și
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
este un municipiu în județul Vâlcea, Oltenia, România, format din localitățile componente (reședința), Valea Caselor, Zărneni și Zlătărei. Este localizat la limita de sud a județului, pe terasele de pe partea dreaptă a râului Olt, la 53 km de Râmnicu Vâlcea. Șoseaua DN64 leagă Drăgășani direct de municiipiile Caracal și Sibiu și prin derivație de Slatina și Craiova. De asemenea, prin
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
dispuse paralel cu, cutele subcarpatice, situate în depozite neogene. (Oncescu,1965) Întâlnim patru zone geologice, o zonă de pietrișuri și nisipuri, ce se extinde de-a lungul râului Olteț si a pârâurilor tributare acestuia. Un depozit de loessoide și lehmuri, localizat în sud-vestul arealului studiat. Un depozit loessoidal ce aparține terasei inferioare, localizat în sud-estul orașului. Și o zonă de marne, argile și nisipuri diatomite, în partea vestică a suprafeței studiate. Relieful orașului Balș este de mică altitudine, 132 m, orașul
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
patru zone geologice, o zonă de pietrișuri și nisipuri, ce se extinde de-a lungul râului Olteț si a pârâurilor tributare acestuia. Un depozit de loessoide și lehmuri, localizat în sud-vestul arealului studiat. Un depozit loessoidal ce aparține terasei inferioare, localizat în sud-estul orașului. Și o zonă de marne, argile și nisipuri diatomite, în partea vestică a suprafeței studiate. Relieful orașului Balș este de mică altitudine, 132 m, orașul aflându-se la intersecția celor două mari unități de relief, Podișul Getic
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
nuanțe de roșu, albastru, gri, puțin verde și galben. Predomină încadraturile și brâiele cu linii negre și roșu închis. În ceea ce privește serviciile de recreere, acestea sunt acoperite de către baza de agrement Saru, situată în afara orașului, în pădurea cu același nume, fiind localizată în cadrul comunei Bobicești. Aceasta dispune de o terasă, de un restaurant și de spații de cazare la nivelul de 3 margarete, cu un număr de 60 de locuri de cazare. În perioada comunistă a fost construit în centrul orașului Hotel
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
-lea i se va spune simplu Slobozia. În zonă și pe actuala vatră a orașului au mai existat și alte așezari: Cuiburile, Cetățele (distrus de tătari), Slăvica, Bora și Doicești. Cel mai vechi sat din vatra Sloboziei a fost Cetățelele, localizat în partea de Sud-Vest a actualului municipiu. Este menționat în documente la 16 iulie 1538, când era întărit de voievodul Radu Paisie, împreună cu mai multe sate, spătarului Drăghici, vistierului Udriște și comisului Vintilă, care primeau în această zona mai multe
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]