8,306 matches
-
și Masson 1874: 117) Alți oameni care l-au cunoscut pe Chatterton au afirmat despre el că era "viril" și "atît de mult el însuși", însă era "bun din fire", "plăcut", "îndatoritor", și totuși un "amărît de libertin", "groaznic de mîndru și semeț" și "grozav de înamorat de femei" și "obrăznicuț" (Croft 1780: 191). Nu mînca niciodată carne și bea numai apă, părînd "să trăiască din aer" ori "dintr-un pic de pîine sau o tartă și ceva apă"; "nimic nu
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
locuit în primele șase săptămîni) "era acoperită cu bucățele de hîrtie nici cît niște monezi de șase peni, rămase după ce făcea ferfeniță ce scrisese înainte să meargă la culcare" (Croft 1780: 193; cf. și Masson 1874: 118-119); avea un "spirit mîndru și semeț" și doamnele Wolfe și Angell aveau impresia că "el parcă fusese născut pentru ceva măreț" (Croft 1780: 194; Masson 1874: 207), însă la Londra, în ultimele trei luni de viață, a ajuns să trăiască "mai ales cu pîine
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ocolim martirajul. El ne apropie de Dumnezeu, lumină veșnică. „Toți tinerii din țara aceasta să știe că urmând calea credinței martirilor, vor birui și vor învia cu neamul lor împotriva tuturor asupritorilor, uneltirilor și loviturilor. Credința legionară va înflori mai mândră și mai biruitoare cu fiecare strop de sânge mai mult pe care-l vom da senini și cu sufletul plin de bucurie, până când neamul biruitor prin Legiune va învia și va condamna pentru veșnicie pe toți călăii noștri. Așadar, sângele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
o stare de angoasă, acuzare de sine, autopersecuții. Idealizat, acest complex se leagă de puritatea morală, de umilință, de concepția că prin comportamentul personal, prin altruism, păcatul poate fi răscumpărat. În forma supracompensată, persoana nici nu bănuiește existența complexului, este mândră de sine, nu încearcă nici o vinovăție și justifică corectitudinea faptelor sale. Mulțumirea de sine și de acțiunile sale este însoțită de agresivitate. Este gata oricând să pedepsească fără milă viciul și eroarea celorlalți. Ca părinte, el este cel care va
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Prin urmare, nevropatul va face totul pentru a împiedica ceea ce, în ochii lui, pare a fi o slăbiciune. De exemplu: * refuză cu înverșunare să accepte un sfat; * are un spirit de contradicție adesea feroce și prompt, ca un tic; * refuză „mândru” chiar și cel mai mic ajutor care i se propune; * vrea să trăiască „fără a cere nimănui nimic încât să nu fie dator cuiva”; * refuză ideea că nu ar putea să aibă dreptate; * nu suportă nici cea mai slabă urmă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Deși nu are un pronunțat caracter literar, revista găzduiește în fiecare număr versuri de Cincinat Pavelescu (Cântecele străzii), Elena Văcărescu (Lângă stână), Corneliu Moldovanu (Ovidiu la Tomis, Târziu), Ion I. Pavelescu, Leon Feraru, George Gregorian, B. Nemțeanu, D. Nanu, A. Mândru ș.a. Proza, de obicei memorialistică sau de influență folclorică, e reprezentată de Ion G. Ionescu-Quintus, Victor Eftimiu (În umbra dafinilor), Ion Dragoslav (Volintirii, La iaz, Împăratul Rogojină, Codreanu), Em. Grigorovitza (Dezertorul). D. Anghel figurează în sumar cu poemele în proză
ŢARA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290070_a_291399]
-
desfășurării acțiunii: „La poalele codrului, / În mijlocul câmpului”. Freamătul codrului însoțește însingurarea eroului, care ospătează dorind tovărășia cuiva. El închină plosca, pe rând, calului, armelor și codrului. Doar pădurea vibrează la vorbele voinicului. Atmosfera în care se desfășoară dialogul dintre haiducul mândru - „Nalt la stat, / Mare la sfat / Și viteaz cum n-a mai stat” - și natură este preponderent lirică. Acțiunea se precipită dramatic odată cu apariția lui „Manea, slutul și urâtul, / Manea, grosul și-arțăgosul”, pornit pe cruntă răfuială cu străinul care
TOMA ALIMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
morale ale lui Nechifor se conturează și din relatările celor care-l cunoscuseră ca pe un om generos, "nu se uita la parale, numai să aibă toate după gustul lui", prietenos și sociabil, era "meșter la vorbă", oier cinstit și mândru, " om vrednic și fudul". Harnic și priceput, Nechifor își rânduise bine stânele, ciobanii îi ascultau întocmai poruncile, fiind un stăpân autoritar, dar corect și prompt în plata simbriilor. în toate locurile pe unde a întrebat de el, oamenii vorbeau cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
crescendo)... la viitorul ei! (plâns cu hohot. Aplauze zguduitoare.) Ionescu, Popescu, Toți: (foarte mișcați) Bravo! Cațavencu: (ștergându-se repede la ochi și remițându-se dodată; cu tonul brusc, vioi și lătrător) Fraților, mi s-a făcut o imputare și sunt mândru de aceasta!... O primesc! Mă onorez a zice că o merit!... (foarte volubil.) Mi s-a făcut imputarea că sunt foarte, că sunt prea, că sunt ultra-progresist... că sunt liber-schimbist... că voi progresul cu orice preț. (scurt și foarte retezat
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
când a bate, Prin ele-a răzbate Ș-oile s-or strânge, Pe mine m-or plânge Cu lacrimi de sânge! Iar tu de omor Să nu le spui lor. Să le spui curat Că m-am însurat Cu-o mândră crăiasă, A lumii mireasă; Că la nunta mea A căzut o stea; Soarele și luna Mi-au ținut cununa. Brazi și paltinași I-am avut nuntași, Preoți, munții mari, Paseri, lăutari, Păserele mii, Și stele făclii! Iar dacă-i zări
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Paseri, lăutari, Păserele mii, Și stele făclii! Iar dacă-i zări, Dacă-i întâlni Măicuță bătrână, Cu brâul de lână, Din ochi lăcrimând, Pe câmpi alergând, Pe toți întrebând Și la toți zicând: “Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel, Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui; Mustețioara lui, Spicul grâului; Perișorul lui, Peana corbului; Ochișorii lui, Mura câmpului?” Tu, mioara mea, Să te-nduri de ea Și-i spune curat Că m-am însurat Cu-o fată
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și cornute ∕ Și cai învățați ∕ Și câini mai bărbați”. Totul este narat repede, expeditiv și obiectiv, participarea sufletească a naratorului fiind remarcată doar prin dativul etic „vor să mil omoare”, iar câteva enumerații cu termeni urmați de epitete adjectivale: „oi mândre”, „cai învățați”, „câni mai bărbați”, evidențiază motivele care stau la baza complotului. Atmosfera liniștită din prima parte este ușor tulburată, ideea fiind sugerată de versul „Pe lapus de soare”, unde apusul de soare devine simbolul posibilei morți a ciobanului moldovean
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu moartea, a cărei culme se găsește în metafora "lacrimi de sânge". In a doua parte a sa (tot o parte lirică), testamentul conține rugămintea ciobanului de a ascunde oilor moartea sa, înfățișând-o ca pe o nuntă "Cu o mândră crăiasă/ A lumii mireasă." Moartea este prezentată alegoric, ca o nuntă de proporții impresionante, cosmice, cu participarea masivă a tuturor elementelor naturii și aștrilor: "Soarele și luna/ Mi-au ținut cununa,/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași,/ Preoți, munții
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nelipsite din ceremonialul nunții (mireasa, preoții, lăutarii, nuntașii), ca și obiectele folosite în mod tradițional (cununa, lumânările), devin elemente concrete ale cadrului natural românesc (brazi, păltinași, munți, păsări) și ale celui cosmic (soarele, luna, stelele): Că mam însurat/ Cu-o mândră crăiasă,/ A lumii mireasă,/ Că la nunta mea/ A căzut o stea;/ Soarele și luna/ Mi-au ținut cununa,/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași./ Preoți, munții mari,/ Paseri, lăutari,/ Păsărele mii/ Și stele făclii". După cum se observă, întreaga
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Pana corbului,/ Ochișorii lui,/ Mura câmpului". Descrierea portretistică de mare artă este realizată cu ajutorul unor expresii comparativ-metaforice ai căror termeni denumesc elemente ce aparțin fie mediului natural, fie celui țărănesc sau îndeletnicirii eroului. La aceste procedee artistice se adaugă epitetul "mândru", folosit în inversiune și cele cinci diminutive ("ciobănel 1', "fețișoara", "mustăcioara", "perișorul", "ochișorii") care sporesc gingășia și frumusețea acestei minuni vii și dau profunzime dragostei materne. Baciul apare asemenea unui Făt-Frumos al basmelor noastre, însușirile sale fizice fiind prezentate direct
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
auzindu-le, se vor strânge și "îl vor plânge" pe păstor "cu lacrimi de sânge". Mai presus de toate acestea se află însă alegoria morții prezentată ca o nuntă de proporții cosmice, fantastice. Ca și în basme, mireasa este "o mândră crăiasă", iar nunii sunt soarele și luna. Natura întreagă apare personificată, iar elementele ei devin întrupări omenești ("preoți", "nuntași", "lăutari") sau obiecte de ceremonial religios ("făclii"). Toate aceste elemente scot acțiunea din real și o plasează, în plin fantastic, atenuându
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
valoare a "Mioriței" nu constă numai în simplitatea subiectului, în profunzimea meditației, în frumusețea portretelor sau în simbolul alegoriei nuntămoarte,ci ea strălucește și prin măreția și solemnitatea exprimăriiizvorâtedinsimplitatea mijloacelor artistice folosite.Este utilizat frecvent și cu deosebită măiestrie epitetul ("mândră crăiasă", "mândruciobănel", "negru zăvoi", un câine "cel mai bărbătesc și cel mai frățesc", "cai învățați", "câni mai bărbați", "zice cu drag, . . . cu foc" etc.), iar comparațiile metaforice din portretul ciobanului moldovean sunt și ele de o rară frumusețe("spicul grâului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ciobanului moldovean sunt și ele de o rară frumusețe("spicul grâului","pana corbului", "spuma laptelui","mura câmpului"). Metaforele au o forță puternică de sugestie și fac din baladă ocreație de excepție: "picior de plai", "gură de rai","lacrimi de sânge", "mândră crăiasă, a lumii mireasă", iar personificarea este prezentă în umanizarea mioarei, a oilor,în cântecul fluierelor sau în inegalabila alegorie a morții. Folosirea din abundență a diminutivelor, multe dintre ele la cazul vocativ. "oiță bârsană", "mioriță", "bolnăvioară", "drăguță". "drăguțule bace
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ca întreaga națiune să considere șederea Maiestății-voastre între noi ca o probă de bunăvoință [cu totul] specială [în împrejurările] de față, ca o puternică garanție pentru viitor. Devenit numai de ieri Capitala unui stat pe deplin independinte, orașul București e mândru d-a deschide astăzi porțile sale liberatorului popoarelor din Oriente. El m-a însărcinat a rădica vocea în numele său pentru a saluta cu cel mai profund respect pe marele monarh care, prin vizita sa, a binevoit a face îndoit memorabilă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Carol I cele mai cumplite ofense, mai ales fiindcă era neamț, el care scrisese versurile, repetate la vremuri din gură-n gură: Ia-ți lădița și cheița Neamțule etc... acum a scris O dedicațiune Domnitorului, care sfârșea cu strofa: Tricolorul mândru zboară Peste fiii de eroi! Domnul țării-l desfășoară Cu el fiți, căci e cu voi! E viteaz! Inimă are! Și-și iubește-al său popor! E din Frederic cel Mare! Și va fi învingător! Sai, române, și ia arma
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dată n-aș fi crezut să văd atâta bravură la o trupă care până acum n-a cunoscut focul. Astăzi am ferma convingere că armata română merită a fi pusă lângă orice altă armată a Europei și oricine poate fi mândru de soldații și ofițerii ei care au dat probe atât de strălucite de vitejie. Nu mai menționez artileria, căci valoarea ei este destul de cunoscută.“118 În adevăr, artileria română era atât de superioară artileriei rusești și ca material, și ca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
involuntare” și despre „respectul absolut”, care adesea limitează înțelegerea operei sale. De asemenea, am fost trimis să fac o „expunere” despre literatura contemporană (titlul dat de organizatori sună destul de complicat), la unitatea de artilerie. Sublocotenentul care sînt s-a simțit mîndru că-l salută maiori și colonei. Din fericire, împieptoșarea asta a durat doar cîteva minute, la sosire și la plecare. Pe stradă, bănănăindu-mi „geanta de funcționar”, m-am simțit integral al „mulțimii anonime”, neînsemnat și cu un început de dezgust
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
După ce s-a mai adunat, mi a relatat „surpriza” pe care a avut-o la 60 de ani, el, om care nu fusese niciodată, sub nici o formă, sancționat, de a fi inculpat pe baza unor motive inventate. „La proces - rememorează mîndru -, eu n-am plîns: au plîns însă martorii. Președintele completului de judecată mirosise că treaba nu-i în regulă, și le-a spus: «Ați dat două declarații - una la Securitate și alta la Tribunal - diferite. Vă atrag atenția că orice
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
literare, sportive. În asemenea ocazii nu se cruța, se atașa de oaspeții veniți la Bacău nu numai pentru schimburi de idei, ci și (în treacăt fie spus) pentru a petrece. De fiecare dată după o noapte de băutură, el raporta, mîndru, că „a rămas ultimul pe baricade”. Nu știu dacă era cel mai rezistent dintre noi, știu însă că era cel mai plin de vivacitate, un colpotor desăvîrșit (dar și un creator) de glume. Succesul unui banc îl încînta aproape la fel de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
intru în altar și să pun mîna pe cele sfinte? Iar sîngele meu - a adăugat, nu fără rost - n-a fost sînge slab de pustnic: nu m am hrănit rău, am mai cinstit un pahar de vin pe la oameni. Sînt mîndru, dle profesor, că am putut să mă păstrez curat!” V.P. are ochii mici, dantură și veșminte de om care se neglijează, poartă o pălărie cu boruri largi, mai neagră decît sutana și o geantă veche, burdușită cu pîine și cărți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]