9,114 matches
-
Berindei, Văcărescu, Olănescu, Mirescu, Hârdău, Cornescu, Băicoianu, Bozian, Grădișteanu, Porumbescu, Mîrzescu, Mănescu, Laurian. ["D. N. BASSARABESCU... "] 2264 D. N. Bassarabescu, după ce i-am spus categoric că minte pur și simplu, mai are naivitatea de a ne întreba în ce privire minte: în privirea originei sau a localității? D. N. Bassarabescu minte pur și simplu în amândouă privințe. Cititorii ne vor ierta tonul față cu asemenea indivizi cari, după ce primesc o lovitură de picior, mai au naivitatea de-a cere o a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Mîrzescu, Mănescu, Laurian. ["D. N. BASSARABESCU... "] 2264 D. N. Bassarabescu, după ce i-am spus categoric că minte pur și simplu, mai are naivitatea de a ne întreba în ce privire minte: în privirea originei sau a localității? D. N. Bassarabescu minte pur și simplu în amândouă privințe. Cititorii ne vor ierta tonul față cu asemenea indivizi cari, după ce primesc o lovitură de picior, mai au naivitatea de-a cere o a doua și cari nici nu sânt în stare a pricepe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
d. N. Bassarabescu are răbdarea lui Hristos. Când [î]i tragi o lovitură de picior mai cere ș-a doua. După ce i-am spus că "minte pur și simplu" în privire-ne mai cere să-i esplicăm în ce privire minte: în privirea originei ori a localității? Minte pur și simplu în amândouă privirile. Cerem iertare cititorilor noștri, dar față cu asemenea oameni nu ne rămâne alt ton de întrebuințat. SPORUL POPULAȚIUNII RURALE ÎN ANUL 1877 2270 [... ] {EminescuOpXII 501} [... ] [PE MALUL
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bolnavi vin călătorind cinci‑zece zile și sunt vindecați ?” El a răspuns : „Da, și eu m‑am dus și chiar acum mă Întorc de 220 Suferința și creșterea spirituală acolo, dar nu am primit nici cel mai mic ajutor. Oamenii mint când spun că doctorii fără de arginți sunt făcători de minuni. Uitați‑vă la mine. Nu m‑au putut vindeca”. Sfinții au spus : „Nu mai blasfemia, bătrâne, puterea lui Hristos și bunăvoința doctorilor fără de arginți. Acum ascultă‑ne pe noi. Întoarce
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Evident, vicepreședintele și-a văzut de treburi și nu l-a mai inoportunat niciodată. 4. Șeful lipsit de principii etice și morale Din cînd în cînd, dai peste cîte un șef care e pur și simplu alunecos. L-ai văzut mințindu-i de sute de ori pe clienți, colegi sau angajați; falsifică informațiile și trișează de căte ori are ocazia. Deviza lui este: „Ai greșit doar atunci cînd ai fost prins". Un astfel de șef implică o serie de probleme. în
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
abadona propriile principii, fără să ajungi la confruntări. Arată-i clar că, din punct de vedere al conduitei imorale, nu se poate baza pe tine. Cînd se ivește o situație care te-ar putea compromite, afirmații simple, precum „N-o să mint” sau „Nu voi încălca legea” te ajută să-ți definești clar poziția, fără să-i dai impresia că îl condamni sau că îl ameninți. Nu te obosi să-i arăți că greșește sau să-l determini să se îndrepte - nu
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
poartă vinovăția nenumăratelor războaie și acte teroriste de pe glob, ci echivocul libertății omului, în sensul că aceasta se poate manifesta după fire (cu fața spre Dumnezeu), sau după nefire (la chemarea diavolului). Echivocul vine de acolo că omul poate confunda, mințindu-se, cele două planuri. În fine, Vattimo recunoaște că postmodernismul este ateist și, bineînțeles, conform părții diavolului, se străduiește să convingă că ateismul nu înseamnă distrugerea general-umanului, cum se crede, cu toate că recunoaște o legătură între declararea morții lui Dumnezeu și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
visai că-n gându-mi eu fălcile-ți dezbrac De cărnurile albe și gingașe și sterpe, Că idolului mândru scot ochii blânzi de șerpe, Tu nici visai că-n gându-mi eu fața ta o tai, Că ce rămase-atunci naintea minți-mi, vai! Era doar începutul frumos al unui leș... (Gelozie, 1880) S-a văzut aici "baudelairianism" fără Baudelaire, dar și extraordinarul poet francez avea o năzuință similară către adevărul dezbrăcării de formă. Dacă adevărul e tăcere, ajungi la el dezbrăcând
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
este, fatalmente, valoarea "falsului", în sensul semiactualizării și semipotențializării, în acord cu logica lui Edmond Goblot și cu semiotica lui Umberto Eco. Într-adevăr, pentru Eco, "semiotica este în principiu disciplina care studiază tot ceea ce poate fi folosit pentru a minți", dat fiind că "dacă ceva nu poate fi folosit pentru a minți, atunci nu poate fi folosit nici pentru a spune adevărul"305. Iată de ce "logica dinamică a contradictoriului", își are dramatismul ei. Ștefan Lupașcu vorbește chiar de o tragedie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
logica lui Edmond Goblot și cu semiotica lui Umberto Eco. Într-adevăr, pentru Eco, "semiotica este în principiu disciplina care studiază tot ceea ce poate fi folosit pentru a minți", dat fiind că "dacă ceva nu poate fi folosit pentru a minți, atunci nu poate fi folosit nici pentru a spune adevărul"305. Iată de ce "logica dinamică a contradictoriului", își are dramatismul ei. Ștefan Lupașcu vorbește chiar de o tragedie a energiei.306 Psihismul este "sediul prin excelență al ambivalențelor, al tensiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
stocată sub diverse forme (în acumulatori de energie electrică sau sub formă de energie termică acumulată sub pământ, în apă sau pietre) și hidrogenul rezultat din hidroliza apei. Cei care vă spun că apocalipsa va fi provocată de Dumnezeu, vă mint, vă derută și vă lasă să continuați să distrugeți viața pe pământ, din neinformare, neștiință, ignoranță sau cu viclenie. Oameni, deveniți responsabili ai efectelor acțiunilor voastre! Mai sunt unele sisteme care exploatează filonul de aur din mina prostiei (ignoranței) omenești
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
u mai mare. În acest sens, nrmele care exprim] judec]ți deontologice (cum ar fi: „S] nu ucizi”) sunt considerate formul]ri absolute; ele nu afirm]: „Evit] minciună și alte lucruri asem]n]toare”, ci pur și simplu: „S] nu minți”. Atât. (Fried, 1978, pp. 7, 9) Mulți consider] c] un comportament moral sau corespunz]tor presupune acceptarea conștient] a unor constrângeri sau reguli specifice care limiteaz] atât urmărea propriilor interese, cât și c]utarea binelui colectiv. Deși acești oameni nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trei tr]s]turi mai importante ale constrângerilor deontologice. 1) În general, constrângerile deontologice sunt formul]ri negative sau interdicții („s] nu...”). Deși, din punct de vedere teoretic este posibil] transformarea interdicțiilor în formul]ri afirmative - de exemplu: „S] nu minți” în „spune adev]rul” sau: „S] nu asuprești pe cei nevinovați” în „ajut]-i pe cei neajutorați” -, deontologii sunt de p]rere c] formul]rile afirmative nu sunt echivalente sau dependente de cele negative. Deși este evident c] a minți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
minți” în „spune adev]rul” sau: „S] nu asuprești pe cei nevinovați” în „ajut]-i pe cei neajutorați” -, deontologii sunt de p]rere c] formul]rile afirmative nu sunt echivalente sau dependente de cele negative. Deși este evident c] a minți și a nu spune adev]rul sau a face r]u și a nu ajută pe ceilalți sunt acțiuni care produc aceleași consecințe și sunt generate de aceleași tipuri de motivații totuși ele nu sunt expresia acelorași categorii de acte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
anumite limite și ceea ce dep]șește aceste limite nu mai este interzis. Astfel, este greșit s] minți, dar s] ascunzi adev]rul spre binele cuiva poate fi un fapt admisibil; iar aceasta pentru c] a ascunde adev]rul și a minți nu înseamn] același lucru. 2) Constrângerile deontologice sunt formul]ri restrânse, limitate. Acest aspect este discutabil deoarece exist] mai multe moduri de a înțelege sfera constrângerilor deontologice și mai multe perspective asupra tipurilor de acțiuni, ceea ce determin] o abordare diferit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
identificarea unor comportamente negative permite depistarea acelor elemente care trebuie excluse din comportamentul propriu: Acțiunile proprii trebuie orientate, dac] este posibil acest lucru, spre eliminarea r]ului și nu spre menținerea lui. Aceasta este semnificația r]ului. Când alegem s] mințim, s] facem r]u celor nevinovați său s] inc]lc]m drepturile cuiva, este evident c] tindem spre ceva r]u și c], în acest fel, „înot]m împotriva curentului normativ” (dup] cum afirm] tot Nagel), chiar dac] alegerea noastr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evitare a minciunii, atâta timp cât toler]m înșel]ciunea sub forma ț]cerii sau a altor mijloace de a ascunde adev]rul? În plus, consecințele celor dou] variante pot fi de multe ori aceleași, la fel cum și motivația celui care minte și, respectiv, a celui care ascunde adev]rul pot fi identice (intenție bun] sau rea). Dac] minciună este un lucru greșit care neag] persoanei afectate „libertatea de alegere, gândirea rațional], eficacitatea și, mai ales, personalitatea moral]” (Fried, 1978, p. 29
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
între acțiunile permise care produc consecințe negative și acțiunile greșite, interzise. În caz contrar, teoriile deontologice devin suspecte de incoerent] cu privire la problema conflictului grav și iremediabil între obligații. Ca urmare a inc]lc]rii normei deontologice prin refuzul de a minți o singur] persoan] în scopul protej]rii altor cinci, rezult] c] orice acțiune realizat] este greșit] (iar rezultatul nu este în mod obligatoriu o consecinț] a unei acțiuni anterioare greșite - proprii sau aparținând altcuiva). Dac] normele deontologice sunt absolute (categorice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu este restrâns într-un fel sau altul, conflictele între obligații vor constitui regulă și nu excepția. Nici noțiunea de „greșeal]” nu poate fi privit] ca având o influent] absolut] sau categoric]; aflat în situația de a alege între a minți și a face r]u cuiva, individul trebuie s] aprecieze care dintre cele dou] alternative este mai greșit]. Având în vedere acest lucru, putem remarcă apropierea de consecvențialism decât de deontologie. 3) Deși, dup] cum s-a observat, este esențial
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în sine, la fel cum cei care au o viziune mai restrâns] asupra obligațiilor morale (că și deontologii) vor considera c] producerea r]ului poate fi permis]. Un adept al consecințialismului va fi de p]rere c] refuzul de a minți o persoan] în scopul protej]rii altora constituie un r]u condamnabil. Aceasta fiind situația, chiar atunci când oamenii depun eforturi pentru a respecta normele deontologice, ei le vor interpreta ca reprezentând sugestii diverse de acțiune și, prin urmare, vor acționa
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de bâz], prezentându-ne câteva argumente potrivit c]rora ar trebui s] accept]m acest principiu (deși aceast] etap] este de multe ori omis]), apoi ne arăt] cum s] obținem din acest principiu alte principii cum ar fi: „S] nu minți” sau „iubește-ți p]rinții” (un exemplu fâț] de care sunt din ce in ce mai atașat). De vreme ce teoria noastr] ofer] mai multe principii de bâz], ea trebuie s] demonstreze cum funcționeaz] acestea că un tot unitar. Aceast] demonstrație poate fi f]cut] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întârziere. Soția mea se arăt], gata pentru confruntare, întrebându-m] dac] este îmbr]cât] corespunz]tor ocaziei. Îmi este clar, imediat, c] nu a abordat o ținut] adecvat]. Ce aș putea s] îi spun? Am trei opțiuni. Prima este s] mint și s] sper c] ea nu își va da seama de adev]r atunci când vom intra în casa gazdelor noastre. A doua este s] îi spun adev]rul, astfel încât ea s] se îmbrace cu altceva (ceea ce ne-ar face s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] am deja posibilitatea de a distinge între trei tipuri de considerente care, în acest caz, sunt importante. Primul este acela c] e mai bine dac] nu întârziem. Al doilea se refer] la faptul c] este mai bine s] nu mint în privința rochiei. Al treilea spune c] este mai bine s] nu provoc]m nepl]ceri celor apropiați. Toate aceste considerente se reg]sesc în situația dat]; toate sunt importante, iar eu trebuie doar s] îl aleg pe cel mai semnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rui argumente au oarecum o interpretare diferit]. Machiavelienii moderni pornesc de la câteva considerații. Exist] un mesaj în majoritatea intervențiilor lor, dar, de obicei, ei nu aprofundeaz] lucrurile. Iat] câteva considerații adunate din scrierile lor. „Necesitatea” de a manipula, de a minți, de a tr]da, de a fura sau de a ucide poate ap]rea ocazional în viață privat], dar este mult mai frecvent] în politic]. Arena politic] implic] alegeri și consecințe mult mai importante decât cele din viața privat]. Actorii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții, care ne fac sclavii unor reguli generale foarte simple, isi rateaz] țintă din acest motiv. Pentru a folosi un exemplu care i-a creat probleme lui Kant: principiile mele morale nu trebuie s] fie atât de generale precum: „Nu minți niciodat]”; ele pot fi mai specifice, precum: „Nu minți niciodat], decât atunci când este necesar pentru a salva o viat] nevinovat], atunci când... atunci cand...” (Kant, 1797). La o persoan] format] în mod moral, excepțiile pot deveni prea complicate pentru a fi formulate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]