7,707 matches
-
pătrunderea informației din afară era penalizată și controlată. Ziarele prezentau doar documentele și discursurile oficiale, televiziunea transmitea câteva ore seara, din care majoritatea timpului ecranul îl aducea în casele românilor pe Ceaușescu. Literatura, muzica, teatrul, cinematografia erau prinse în hora nebună a mistificării, a adulării figurii lui Ceaușescu, dar și a mesajului dublu, destinat bieților români care se simțeau superiori descifrând aceste mesaje ascunse în textele controlate și îngăduite de cenzură. între 1979 și 1981, au fost revizuiți și reduși toți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
afectat peste 8000 de persoane și a făcut peste 750 de victime în China, Hong Kong, Singapore, Taiwan și Canada 13; epidemia a fost răspândită prin transportul aerian în peste 20 de țări. Alte boli, precum gripa aviară sau boala vacii nebune, periclitează de regulă indirect sănătatea oamenilor afectând securitatea alimentară la nivel global. Nu demult (în 2006), și România s-a confruntat cu o criză generată de gripa aviară. În ceea ce privește mediul, credem că cel puțin două riscuri sunt percepute ca amenințătoare
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
malurile Bahluiului socialist, nici de, o! o!, epopeea traco-dacico-voievodalo-socialistă semnată, în Sala Pașilor Pierduți, de artistul poporului. Sălașa. Ce vremuri! Ce vremuri! Vorba ălor doi octogenari de Dorohoi. Zice unul: ce bine era în vremea lui Stalin! Celălalt: măi, ești nebun? cum era bine? lagăre, prigoană, morți, foamete! Zice iar primul: da, dar ce orga(sm) aveam eu atunci! Un caz din păcate reflectînd, în dramatismul lui dureros și nedemn, acea parte a artiștilor de după război, care a plătit cu destulă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Domnuleee... Și tace îmbufnat. Sînt convins că e Mircea Crișan, numai Mircea Crișan ar putea da spectacolul ăsta hipervivant pe stradă. Îi întind mîna, mă recomand, spun că-s din Iași și fac pași alături de omul care mă crede, sigur, nebun. Îi spun că azi, chiar azi, am scris ceva despre domnia sa în Monitorul și sînt extrem de fericit să-i anunț acum asta. Domnuleee...! face el din cînd în cînd. După vreo douăzeci de metri, fața lui prosperă îmi acordă primul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scaunul de director al Teatrului Național, pentru a lua conducerea operațiilor tehnice de apărare antiaeriană, fiind convins că singur el poate salva țara de la dezastru. Sebastian îl ascultă, nu știe ce să facă: să izbucnească în rîs, să-l creadă nebun pe temerarul plănuitor sau să-l ia, de ce nu, în serios. La rîndu-mi și păstrînd proporțiile, îl ascultam, cîndva, pe mult regretatul bădia Aurică Leon, explicîndu-mi cum, pe front, în mașină deschisă, îi arăta mareșalului Antonescu, în timp ce-l ținea protector
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vechi, bunele, hi-ha, hi-ha, beee. Unde să-i duc? Unde să-i invit, să-i cinstesc pe acești bastarzi ai bicisnicului meu creion? Unde? La Bolta Rece? La Traian? La Trei Sarmale? Nu. Pe străzi. De mînă, într-un cîrd nebun. Pe străzile acestui Iași dulce-otrăvitor, hi-ha, hi-ha, beee... 1998 Pastel cu pubele 10 mai Găsesc în ușa atelierului o invitație la două momente marcînd ziua de 10 Mai, ziua națională a României pînă la invazia tancurilor și nepusă nici azi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ar fi corectat, poate, ceva din carura de halebardier, zămislită acolo, sub Cetatea Neamțului, l-ar fi creionat un pic mai finuț, mai lunecos, mai lipicios, în rest, l-ar fi lăsat așa. Avea, amicul ăsta al nostru, o priză nebună la dame. Dacă se ivea o trăpașă pe mozaicul voievodal din Piața Unirii una pe tiparul lui ne părăsea fulgerător. Stingîndu-și precipitat țigara, cum altfel!, se repezea la standul cu flori și, cu garoafa sîngerie între degete, fremătîndu-și nările de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru mîncare (are o burticică plină cît o ghindă grasă) cît pentru tandrețe. Îl iau în brațe, așezîndu-l poponeț într-o palmă. Nu mai scîncește. Geme alintat. De plăcere. Ziua, în spatele mustăriei, pe un butoi dezafectat, două pisicuțe, în zbenguială nebună, supravegheate îmbufnat-matur de pisoaica-mamă. Le pisicesc de la vreo zece metri: încremenesc și mă privesc țintă. Poză de revistă. La poarta Peleșului, ursul Max, negru precum coteiul de la Cumpătu, dar de vreo cincizeci de ori mai voluminos, servește de... decor. Pentru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
colegilor săi de epolet, la înfloriturile dubioase ale invitatului radiofonic Florescu, se întinde partitura unei orchestre care, cu cît cîntă mai fals, cu atît gîdilă mai dulce timpanele unei populații cu vocația manelei. 9 august Mai ceva decît boala vacii nebune, decît epidemia de Andrele și Cristi, decît inevitabilul deci, e sclifoseala numelor terminate în iu. De-ar fi doar sclifoseală... Intru în expoziția junelui Piticariu și, dîndu-i mîna crudului debutant, îl rog (ca o severă "domnișoară Cucu") să-și pronunțe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
călătoriilor auto totul supunîndu-se, în final, unor puternice prese mecanice. Încît produsul ultim ("artisticul" produs) e un coșcogea calup, numai bun să ajungă rapid în... Bienala de la Veneția. Unde și ajunge multiplicat conferind imensei săli César un aer de lume nebună. Nu neapărat de legat în cearșafuri albe, ba, dimpotrivă, asumîndu-și chiar amuzată noua-i condiție. Volubilitatea gestuală a sculptorului în momentul celui mai simandicos vernisaj al lumii moderne are în ea ceva din comportamentul dubios-distractiv al proaspătului internat. Ăsta pare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
băbuță cu minte rătăcită, alături de nu mai puțin celebrul ei soț, John Bayley, condamnat, prin dragoste, să-și plimbe pisicuța prin coridoarele sordide ale unui Alzheimer devastator. Încă un Bartender's, da? Da. Filmul. Contrapunct dramatic al clipelor tinere și nebune, cu momentele de tristă demență ale de-acum bătrînilor. Aici excelența scenariului, regiei: cu un leitmotiv obsesiv: apa. Amîndoi soții se dedau cînd logodnici, cînd ramoliți plăcerilor apei. Apa, nu-i așa? ca baie amniotică primordială, în stare să-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la Farul. La 18,30, sînt iar pe plajă. Soare mare și roșu. Paznicul tînăr, urcat pe baracă, jos, cîinele care latră la o scroafă slabă, cu purcel după ea. Întoarcere. Lumină agonică. Cimitirul și mai straniu. Celălalt paznic, cam nebun și cam beat, cu cîinele lui ud. Soldatul care prinde pește într-o baltă. Micuțul catîr fugind bezmetic, căutîndu-și mama. Raza orbitoare a farului vechi. Promenada înserării pe faleză. În ușă, la discoteca Albatros, o fată despletită cîntă la muzicuță
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
farmacomagistrul Costel Mungiu, culmea!, fără pălăria din Șeriful oalelor, pînza mea din Observatorul astrologic al lui Stere, acum casa eclatantului clan Mungiu. - Carmen și Niky Vericeanu la fel de arhitectural frumoși. - o clipă, Irina Stratulat și Romeo Cosma îmi par făcînd pași nebuni pe o nebună claviatură de jazz, doar o clipă. - nu-mi pot da seama dacă Emil Brumaru cu oața șăpcuță de baseball e venit aici pentru lansare sau pentru scormonitul rafturilor; bine că e. - Liviu nu poate ocoli nici acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
culmea!, fără pălăria din Șeriful oalelor, pînza mea din Observatorul astrologic al lui Stere, acum casa eclatantului clan Mungiu. - Carmen și Niky Vericeanu la fel de arhitectural frumoși. - o clipă, Irina Stratulat și Romeo Cosma îmi par făcînd pași nebuni pe o nebună claviatură de jazz, doar o clipă. - nu-mi pot da seama dacă Emil Brumaru cu oața șăpcuță de baseball e venit aici pentru lansare sau pentru scormonitul rafturilor; bine că e. - Liviu nu poate ocoli nici acum, în colorata lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cineva plimbându-se singur Înafara zidurilor orașului sau pe un drum de țară. Istoricul Georges Duby ne spune că „În epoca medievală, hoinăritul solitar era un simptom al nebuniei. Nimeni nu ar fi riscat așa ceva dacă nu era deviant sau nebun”2. Viața era trăită În spații restrânse, lucru de Înțeles, deoarece dincolo de ziduri, de câmpuri și de pășuni erau păduri dese și impenetrabile, animale salbatice În căutare de pradă și briganzi. A trăi grupat era o strategie de supraviețuire, a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
terapeutice sunt încă nesatisfăcătoare, empirismul este greu de combătut, iar strategia acestei acțiuni insuficient de justificată. Circulă însă unele superstiții legate de teama de a nu naște copii anormali sau oligofreni. Gravida nu trebuie să lucreze de Sf. Trif cel Nebun și de Sf. Vasile 20 (februarie) pentru a nu naște "copii nătângi și schilozi", obicei întâlnit și în Bulgaria 21. În ziua de Sf. Ignat se recomandă aceeași pauză în muncă pentru aceleași motive, obicei astăzi totalmente pierdut, menținându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Moldova. El are o utilizare foarte veche. În cronica lui Neculce are un înțeles precis: "nefiindu el în fire, ce nebun". Pravilistul, în secolul al XVII-lea, îl definește astfel: Când nu-i omul în toată mintea, eșit din fire, nebun, ce va fi den afară den minte"38. Termenii cu înțeles similar buiac și, mai ales, bolund au avut circulație mai restrânsă în Moldova. Nebunia însă este deseori definită în textele vechi totdeauna cu același înțeles. Dimitrie Cantemir observă că
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de mult timp. Dimitrie Cantemir vorbește de prodromele alienării: "În 1705 a fost numit Corburli Ali Pașa în postul de mare vizir; într-o zi, după ce i s-a prezentat ambasadorul Franței, Feriol, vizirul a spus: Acest infidel sau este nebun sau să știți că în scurt timp își va pierde mințile. Și aceasta adause el o deduc din frecvența mișcării ochilor săi, din agitația corpului său, din ușurința gesticulațiunilor sale și din suspinarea sa continuă. Și acest prognostic s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fost așa de furios, încât a trebuit să-l țină legat în fiare"40 (cf. Pompei Samarian). Nebunia intermitentă, așa-zisa psihoză periodică, este cunoscută. Pravilistul menționează unele criterii medico-legale legate de această situație: "Cela ce-i când și când nebun, iar nu în toate zilele, cum s-ar zice, patru luni ieste nebun, iar cinci, șase luni ieste înțelept"41, știindu-se că evoluția remitentă este foarte frecventă în bolile psihice. N. Mavrocordat afirmă: "ca și bolile trupești, așa și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
40 (cf. Pompei Samarian). Nebunia intermitentă, așa-zisa psihoză periodică, este cunoscută. Pravilistul menționează unele criterii medico-legale legate de această situație: "Cela ce-i când și când nebun, iar nu în toate zilele, cum s-ar zice, patru luni ieste nebun, iar cinci, șase luni ieste înțelept"41, știindu-se că evoluția remitentă este foarte frecventă în bolile psihice. N. Mavrocordat afirmă: "ca și bolile trupești, așa și cele sufletești se întorc de obicei"42, iar pravilistul corelează această periodicitate de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
numit portativ îngreuia mișcările... Butucul de pedeapsă era mai mare, mai greu și făcea imposibilă orice mișcare, obligând omul să stea jos, adică trântit pe pământul gol. Mai exista și un al treilea butuc, butucul stătător, pentru condamnații bolnavi și nebuni. Acest butuc, alcătuit tot din două bucăți de lemn cu scobituri, diferea însă de ceilalți prin dimensiunile sale mult mai mari, fiind făcut din grinzi groase și trebuind să servească pentru mai mulți inși; capetele butucului erau prinse cu câte
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
incomodă) Octav, totuși, de ce ții tu să stai aici... Toți cred că stai aici ca să fii mai aproape de... Octav: Ce tîmpenie?! Nu-i chip să spui ceva... să faci ceva care sparge "superba" și anonima normalitate, că devii bizar, straniu... nebun! Nu cumva ai stat și tu de vorbă cu psihiatrul? Mona: Dar eu nu cred asta. Octav: Dar ce crezi? Mona: Octav, sunt obosită... Dacă m-ar întreba cineva ce e între noi, nu știu dacă i-aș putea spune
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
să se Învălmășească. Cei din urmă, văzându-se Împinși spre pod, o iau la fugă. Sinan se repede să-i Întoarcă. El răcnește, blestemă și bate În mișei cu ghioaga-i de fier. Dar strigătul morții răsună mai tare. Mulțimea, nebună de groază, Își caută scăpare În fugă. Fricoșii târăsc pe eroi. La pod se Înghesuiesc să treacă deodată cai, oameni și tunuri. Se face o larmă și-un vălmășag de nu mai știu Încotro să se miște. Sinan, Îmbrâncit, cade
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
zice către noi: Privegheați dar, că nu știți ceasul în care vine Domnul vostru (Mc. 13, 35). Dar ne învață ceea ce s-a spus și în parabola despre fecioare. Căci zice că cinci sunt 73 cele înțelepte și cinci, cele nebune. Dar, întârziind Mirele, au ațipit și au dormit toate. Însă la mijlocul nopții s-a făcut strigare: Iată Mirele, ieșiți întru întâmpinarea Lui (Mt. 25, 1 ș.u.). Vezi cum ni se vestește Mirele la mijlocul nopții? Iar ce este strigarea și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
toate celelalte. Dar ca să nu spună cei osândiți: Nu aveam cu ce face milostenie, Hristos îi osândește, punându-le în față pe ceilalți oameni care au fost în aceeași stare ca și ei; așa precum le osândește pe fecioarele cele nebune, punându-le în față pe fecioarele cele înțelepte, cum osândește pe sluga care se îmbăta și se îmbuiba, punându-i în față sluga cea credincioasă, cum osândește pe cel ce a ascuns talantul în pământ, punându-i în față pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]