11,301 matches
-
din 2009, dl Mircea Geoană a răsturnat (pentru foarte scurt timp) avantajul retoric în favoarea social democraților, declarîndu-l pe Patriarhul Daniel modelul de om pentru societatea noastră. Ba a mai și citit, de pe bilețelul furnizat la moment de consilierul său, un pasaj din Sfîntul Ioan Gură de Aur, răzbunînd astfel încurcătura în care fusese pus, cu treisprezece ani în urmă, fondatorul partidului său, dl Ion Iliescu, cînd nu putuse răspunde satisfăcător la întrebarea : Credeți în Dumnezeu? Din păcate, icoanele pe care le-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
orizontalizeze. Apocalipsa începe să fie concepută potrivit temporalității și istoriei, definită în raport cu ele : devine capătul lor, iar nu în primul rînd Zenitul care, în orice clipă, le transfigurează. Un exemplu: în primul mileniu creștin, grosso modo, moartea era concepută ca pasaj spre învierea omului total (trup și suflet), părea o poartă prin care lumina ultimă se lăsa deja întrevăzută. începînd cu secolul al XIV-lea, se înmulțesc în schimb imaginile și discursurile privind nu atît învierea, cît judecarea fiecărui suflet: o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și orice demonstrație nu poate regăsi decît numai ceea ce a presupus la start. în capitolul Lupta lui Iacob cu îngerul din volumul Despre îngeri, Andrei Pleșu face o trecere în revistă a lecturilor de tip reductiv care au fost date pasajului din Facerea (32, 22-32), cu gama lor de laborioase inadecvări și de inventive dislocări ale sensului. E spectacolul modurilor de a rata întîlnirea cu textul, de a te înstăpîni asupra lui, impunîndu-i un înțeles care trebuie să fie neapărat străin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
natură, nici la sinteza lor, obținută de rațiune. Eficace în această conjuncție este tocmai distanța, ruptura calitativă dintre termeni (finit și infinit, relativ și absolut, unu și multiplu, creat și increat). Ea deschide înțelegerii un șir nesfîrșit de porți și pasaje spre Ultim, care rămîne de neatins, dar intens atrăgător, căci stă dincolo de zidul conjuncției opuselor. Dat fiind că se bazează pe paradoxul conjuncției-în distanță, metoda cusană se poate declara în mod legitim un mod incomprehensibil de a cuprinde incomprehensibilul. Ea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
punct constituie, simbolic, istmul de legătură cu rădăcina transcendentă. Un adagiu monahal răsăritean declară : monahul este fire întoarsă. Monahul are ca program să răstoarne răsturnarea ființei căzute, să-și pună ființa în ordine dreaptă, în conformitate cu perspectiva cerească. Coomaraswamy citează un pasaj spectaculos din Faptele lui Petru, unde se vorbește despre răsturnarea petrecută la origini și despre necesitatea unei noi răsturnări, recuperatoare. cele 10 sefirot : Toate puterile divine formează o succesiune de planuri și sînt ca un arbore. Rădăcina lui este En-Sof
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
sau moderniste ale Bisericii. înseamnă a gîndi și a practica în mod apofatic credința, a pune public în operă stilul ei paradoxal, eliberator. Modernitatea tîrzie ca spectacol : retragerea divinului în notațiile ei, Simone Weil revine de cîteva ori la același pasaj din Tucidide pentru a face din exercitarea forței un criteriu de deosebire a naturalului de supranatural. Relatînd episodul distrugerii micii cetăți Melos, Tucidide dezgolește mecanismul istoric al forței. Agresorii atenieni ca și melienii fideli spartanilor, cei puternici ca și cei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cele două fețe ale doctrinei religioase : formulare irigată de adevărul revelat, dar și limită, încercuire pusă unei realități incircumscriptibile. El semnalează undeva condiția Textului sacru ca cugetător credincios, introducere la Nikolai Berdiaev. Sens care o poartă, o străbate, o depășește. Pasajul din crezul creștin care proclamă că Christos a înviat a treia zi după Scripturi ne dă spre meditație spune André Scrima Logosul ieșind, înviind din Carte, atrăgîndu-ne spre Sursa de nenumit a limbajului. Logosul însuși critică formularea în măsura în care aceasta e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
sursa puterii și are dreptul să-și aleagă forma de guvernare, iar parlamentul se confundă cu statul însuși. Regalistul Dudley Digges a atacat scrierea lui Parker, în Answer to a printed book (1642), întorcând argumentul contractualist împotriva parlamentului, cu ajutorul unor pasaje copiate din scrierea lui Hobbes, Elements of Law. Apoi, în 1643, a scris The Unlawefulnesse of Subjects taking up Armes against their Soveraigne în care amestecă doctrina lui Hobbes cu doctrina regalismului constituțional, respingând monarhia mixtă, dar prezentând-o în
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
puterii magistratului, "prin urmare puterea în toate lucrurile indiferente este de aceeași amploare ca atunci când nu ar fi nici o religie, pentru că autoritatea magistratului este negată în multe lucruri indiferente numai sub pretextul unei legi creștine de acest tip"16. Acest pasaj at fi fost suficient pentru a-i aduce acuzația de hobbism. Căci, pentru contemporanii lui Hobbes, a presupune că "nu ar fi nici o religie" este echivalent cu a presupune că nu ar fi Dumnezeu sau că, în cel mai bun
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
au primit direct prin comandă divină dreptul de a guverna, începând cu Adam, primul dintre patriarhi. Strategia adoptată de Locke este de a respinge teoria patriarhalistă cu propriile ei argumente, bazându-se așadar pe exegeza biblică, în special pe interpretarea pasajului din Facerea 1.28. În Al doilea tratat, respingerea teoriei lui Filmer se face cu argumentele dreptului natural. Locke dezvoltă aici o teorie proprie, folosind argumente științifice; de aceea, Filmer este vizat în mod explicit numai în câteva pasaje. Prin
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
interpretarea pasajului din Facerea 1.28. În Al doilea tratat, respingerea teoriei lui Filmer se face cu argumentele dreptului natural. Locke dezvoltă aici o teorie proprie, folosind argumente științifice; de aceea, Filmer este vizat în mod explicit numai în câteva pasaje. Prin folosirea ambelor versiuni ale teoriei politice din vremea sa, prima bazată pe teologie și a doua pe teoria dreptului natural, reformate amândouă cu ajutorul metodei științifice dezvoltate în Eseu asupra intelectului, Locke își lua astfel măsuri de precauție împotriva adversarilor
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
fi avut"70. Filmer începe într-un sens, vorbind despre posesiunea lui Adam și despre domeniul său prin donație, și termină în alt sens, spunând că titlul său provine din paternitate. În opoziție cu Filmer, Locke dovedește pe baza exegezei pasajului de la Facerea 1.28 că Dumnezeu nu a i-a dat lui Adam putere directă nici asupra oamenilor, nici asupra copiilor și, prin urmare, că nu a fost făcut monarh. Totodată, nu a existat nici domnia exclusivă a lui Adam
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
primele capitole din cartea Facerii dau prioritate unei ordini politice care este artificială sau construită, mai degrabă decât naturală"72. A doua problemă a lui Filmer rezultă din confuzia între diferite tipuri de putere, așa cum apare în interpretarea sa a pasajului din Facerea 3.1673. Locke introduce în analiză conceptul de autoritate și arată că există mai multe tipuri de autoritate între care nu există nici identitate, nici analogie. Filmer se bazează pe lectura de suprafață a textului pentru a susține
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Facerea 3.1673. Locke introduce în analiză conceptul de autoritate și arată că există mai multe tipuri de autoritate între care nu există nici identitate, nici analogie. Filmer se bazează pe lectura de suprafață a textului pentru a susține că pasajul îi autorizează pe bărbați să-și supună femeile și copiii și că autoritatea masculină și paternă este absolută. Răspunsul lui Locke se bazează pe o lectură morală care pleacă de la observația că omul căzut în păcat împreună cu femeia nu poate
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
persoanei până la stadiul în care omul nu mai este proprietar de sine, spune Macpherson. El se bazează pe lectura paragrafului 50 din Al doilea tratat, unde Locke vorbește despre inegalitatea proprietăților din starea naturală, după inventarea banilor. Corelând lectura acestui pasaj cu lectura paragrafului 4, unde egalitatea perfectă înseamnă că "puterea și jurisdicția sunt reciproce", Macpherson deduce posibilitatea pierderii autonomiei o dată cu pierderea proprietății 78. John Rawls a respins această teză bazată pe ideea că drepturile politice inegale își fac apariția pentru că
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ce demonstrează că puterea aparține înainte de toate poporului, prin dreptul natural. În vocabularul folosit de Locke întâlnim uneori o ușoară confuzie, în sensul că el atribuie comunității prerogative care în mod normal ar trebui să aparțină poporului. Astfel, în unele pasaje 21 comunității i se atribuie rolul de a conferi putere legislativului și de a stabili scopul cârmuirii, acela de a guverna după legi stabilite în vederea binelui general. Dar, în același timp, guvernanții nu sunt deținătorii puterii supreme decât în virtutea investirii
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
încredințează această putere comunității și "aici se află originea puterii legislative și a celei executive din societatea civilă, pentru care trebuie să judece în funcție de legi stabile în ce măsură trebuie pedepsite încălcările atunci când ele au fost comise înăuntrul comunității"51. În același pasaj, Locke vorbește despre rolul puterii legislative de a decide pacea sau războiul "prin intermediul unei justiții ocazionale [...] pentru a proteja membrii comunității și a repara prejudiciile ce au fost aduse din afară". Spre deosebire de puterea executivă, cea federativă poate fi ghidată în
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
investit încrederea în el)?"110. Trebuie să menționăm că Locke nu are aici în vedere nesupunerea civică despre care au vorbit o serie de autori contemporani care s-au sprijinit pe acest tip de interpretare a teoriei lockeene. În acest pasaj, Locke încearcă să arate cum poate fi rezolvat un conflict de interpretare a legii pozitive care ar trebui să fie în acord cu legea naturală. "Corpul oamenilor" este aici chiar adunarea reprezentativă care i-a acordat prințului autoritatea; pasajul amintit
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
acest pasaj, Locke încearcă să arate cum poate fi rezolvat un conflict de interpretare a legii pozitive care ar trebui să fie în acord cu legea naturală. "Corpul oamenilor" este aici chiar adunarea reprezentativă care i-a acordat prințului autoritatea; pasajul amintit vorbește despre un conflict ordinar între corpul legislativ constituant și puterea executivă, prioritatea revenind legislativului. Dacă acest conflict nu poate fi rezolvat, în sensul că "prințul sau oricine ar fi în administrație neagă această decizie", atunci "apelul nu stă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
a încetat de a mai fi liberal și a devenit tiranic 112. Situația din urmă îi pune în stare de război, și tocmai acest lucru este vizat de Locke atunci când spune că "apelul nu stă decât în ceruri". Iată continuarea pasajului: "Forța între persoane care nu au un superior cunoscut pe pământ, sau care nu permit nici un apel la un judecător de pe pământ, este chiar starea de război, în care apelul stă doar în ceruri, și în acea stare partea vătămată
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și A. Repanovici (eds.), WSEAS Press, 2011, p. 298. 115 Macpherson, The Political Theory of Possessive Individualism, p. 254. 116 Ibidem, p. 235. 117 În acest sens este de remarcat faptul că F. A. Hayek ilustrează principiul regulii formale cu un pasaj din Al doilea tratat, unde Locke vorbește despre faptul că libertatea oamenilor aflați sub o cârmuire presupune existența unei "reguli stabile după care să trăiască, regulă comună tuturor membrilor societății" (a standing ruleto live by, common to everyone of that
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
fost treptat stopate. Granița de pe Prut a devenit una de netrecut. A avut loc și interzicerea folosirii unor cuvinte nemoldovenești, a unor forme ortografice „românești”, eliminarea din operele clasicilor a etnonimului „român”, a glotonimului „limba română”, interzicerea unor lucrări sau pasaje folclorice ce păreau de sorginte muntenească. Cu toate acestea, constituirea unei națiuni moldovenești indubitabile nu a reușit. Eugen Coșeriu găsea câteva cauze ale eșecului încercării creării unei limbi moldovenești culte pe baza limbajului popular local basarabean sau transnistrean: încercarea de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
discută despre acestea după o definiție, rămânem dezamăgiți. Tot ce vom găsi vor fi niște exemple. Iată ce ne spun Burgess și Rosen despre această situație: "introducerea distincției dintre abstract și concret ... tinde astfel să fie neglijată ... Citind astfel de pasaje ca cele citate, cu lista lor scurtă de exemple, urmată de "și așa mai departe", cineva se poate gândi că autorii presupun că cititorii lor au nevoie doar să li se amintească de o distincție cu care ei sunt deja
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
o stare apropiată sărăciei extreme și suferind din această cauză, Hitler începe să studieze teoriile politice, în încercarea de a da expresie propriei sensibilități vizavi de suferința pe care Burke o califică drept "autentică"373. Astfel, criticul citează un lung pasaj confesiv al lui Hitler, în încercarea de a dovedi că, dacă "citim printre rânduri", vom observa modalitatea în care "disconfortul" mental creat de "dialecticienii luptei de clasă" (Karl Marx, în speță) l-a împins, pesemne, pe Hitler, într-o poziție
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
la Mein Kampf, pentru a identifica acele atribute ale "evreului" pe temeiul cărora Hitler s-a considerat îndreptățit să se lase în voia propriului sentiment de ură, urmând ca, ulterior, să îl "raționalizeze", făcându-l "disponibil" unei națiuni întregi. Iată pasajul la care mă refer: "Cu cât discutam mai mult cu ei (cu evreii - nota mea.), cu atât mai mult mă familarizam cu dialectica lor. În primul rând, ei (evreii - nota mea.) se bazau pe ignoranța adversarului; dacă nu exista cale
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]