15,863 matches
-
culturii române într-o istorie a presei bârlădene -1870-2008, Ediția a II a revăzută și a dăugită. Editura PIM Iași, 471 p. * Bucovina în presa vremii (Cernăuți: 1811-2008), ediția a II-a aniversară (90 de ani de la revenirea Bucovinei la patria mamă România în 1918), Iași, Editura PIM, 552 p. cu o postfață de pr of.u niv.dr.ing. Mandache Leucov. * Bucovina pământ românesc, II, ediția a II a ani versară, Editura PIM Iași, 2008, 257 pagini, cu o postfață de prof . Pe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
iar cartea mea tocmai despre viața bucovineni lor se ocupă. Lecturațio, vă rog! (Din volumul „Cu capul pe umărul meu”, Editura TipoMoldova Iași, 2005, 319 pagini). Hotarnica dintre Rusia și Moldova Când se împlinesc 90 de ani de la revenirea la patria mumă a teritoriului străbun de dincolo de Prut, numit Basarabia, ce aș putea scrie despre oamenii, literatura, poate ziaristica din România reîntregită, ca semn al sărbătoririi aniversării evenimentului? Dat fiind contextu l is toric în care ne scăldăm dar și a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Bucovinean se va înmâna de către o delegație Majestății Sale Regelui Ferdinand I al României și se va aduce la cunoștință reprezentanților puterilor aliate.” Așa își spunea Bucovina cuvântul liber și neîncătușat al dorinței sale de reîntrupare a trunchiului sfârtecat al Patriei Mame, cu 15 zile mai devreme. Către Cetatea Alba Iulia, punct de întâlnire pentru a doua oară a românismului integrat la 1599 sub Miha i Vo dă Viteazul, și la 1918 sub Ferdinand cel loial, întregitorul de Țară, se îndreptau
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu-i discret. Și-apoi, discreți dacă ar fi, La ce le-ar mai folosi? Așteaptă cu-ngrijorare Acel ordin de chemare... (Din „Glasul Buciumului” nr.12/2006 a Parohiei „Pogorârea Sfântului Duh” - Bucium, Iași). Un mănunchi de cugetări Pentru patria-mi iubită În istorii zăbovesc Cu dorința neîmplinită Din versuri mă-mpărtășesc. Tot ce-ai adunat cu trudă Chibzuiește să-ți ajungă, Să te-ntinzi după zicală, Cât ți-i plapuma de lungă. Luptă din toată puterea Să nu pierzi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fără de suflet, știindu te rămas băiat orfan încă din copilărie, luat sub protecția unui unchi cu suflet mare, ca întreaga lui familie, de altfel, promovează Ș coal a Normală ca să devină dascăl, după care, încorporat și mobilizat să-și apere patria, ia parte la luptele cu jertfe de sânge la Radna-Păuliș, acolo unde absolvenții de școală normală au c ăzut cu sutele în luptele cu cotropitorii, după care „promovând ” ac est examen al vieții, o ia de la capăt cu învățătura iar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Codrescu și Stroe Belloescu, de la 1870, când în județele din jur nu existau asemenea preocupări, rod al înființatei Societăți culturale „Unirea” și a tipografiei locale, „având drept scop să insufle populației conștiința drepturilor sale de cetățean și datoriile sale către patria sa”, făcute prin „învățătura și biserica națională”, își declara clar ideologia: „întărirea claselor sociale din țară”, astfel ca țăranul și comerciantul să poată realiza „păstrarea singurelor metereze spirituale: biserica, școala, limba și români smul.” În cei șase ani cât a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu le întunecă non valorile rotativei politice de la Centru. Subliniind acum, ceea ce i spusese G. Tutoveanu a tunci, amfitrionul și conducătorul de azi (1931) al ziar ului „Curentulʺ, Pamfil Șeicaru, încheia: „Războiul a creat o credință nouă, o dumnezeire nouă: patria. Și mâine când va fi nevo ie, eu care am fost atacat ca nimeni altul, voi porni mâine poate la datorie, tăcut și poate cu o tristețe în suflet că țara nu a fost pregătită, așa cum n-a fost pregătită
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
am fost atacat ca nimeni altul, voi porni mâine poate la datorie, tăcut și poate cu o tristețe în suflet că țara nu a fost pregătită, așa cum n-a fost pregătită alt cândva, și voi lupta pentru dumnezeirea cea nouă: patria!ʺ Schimbul de amabilități dintre Pamfil Șeicaru, gazda evenimentului, și G. Tutoveanu, personalitate participantă, nu era o întâmplare. Istoria presei românești re ține că „Freamătulʺ, revistă literară care apărea la l ianuarie 19 11 l a Tecuci, scoasă de Constantin
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nr.72/2007.) În cei șase ani cât a apărut „Semănătorul” la Bârlad (1870 1876) n-a fost deloc doar un ziar de „interior”, ci unul care tot timpul a insuflat populației conștiința drepturilor de cetățean și datoria ei către patrie. Mărturie stau și cele ce urmează: La 21 iulie 1861 o circulară otomană semnată Aali Pașa - către Sublima Poartă, adresa ambasadorului de acolo „copia unui raport al prințului Cuza” care explica starea administrativă a Principatelor, reformele pe care intenționa să le
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și completa studiile, a mur it iar ea a rămas fără mângâiere. La Bruxelles, între exilații francezi republicani se afla și Edgar Quinet, renumitul scriitor cu care Ermiona a făcut cunoștință, după care s-au căsătorit. Însuflețit de sentimente și patria română Edgar Quinet a scris multe opere referitoare la români, de unde a primit și numele de filo-român. În numeroase articole și în lucrarea „Româniiʺ (1857), Edgar Quinet (1803-1875) - istoric, scriitor și filolog, a apărat drepturile și libertățile naționale ale românilor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
se deșteaptă adu cere a aminte a clipelor - când, student, făurea planurile de viitor. În sufletul lui se aprinde o pasiune imensă, se revarsă un potop care-i clocotea de atâta vreme: dorința de a contribui cu ceva la îndreptarea patriei.; dorința de a face tot binele pe car e pu tea să-l facă țării acesteia, de a entuziasma și înnobila suflete le d in jurul său, de a le turna o parte din focul sfânt care-l mistuia pe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
naționale, dorința de a întinde pe tot pământul românesc o singură lege, era o poruncă divină. Hamangiu tremură la gândul că dup ă atâția ani de la unire suntem încă despărțiți prin lege; el voia să adune cât mai aproape de sufletul patriei pe toți fiii acestui neam și să-i înfășoare pe toți în aceeași lege, pentru a fi mai strânși uniți, mai pregătiți sufletește, mai gata la nevoie. Numai cine cunoaște dragostea nemăsurată de țară pe care o avea Hamangiu, numai
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
o necesitate care se desprindea di n întreaga lui făp tură, să contribuie și dânsul cu ceva la această minunată întruchipare a neamului nostru. Pentru el faptul întinderii aceleiași legi, peste toți Românii, îi apărea ași șderea unui gest al patriei mume, care-și desfăcea larg brațele ca să strângă la piept, cât mai aproape, pe toți fii ei. Voința sufletului lui se înarmase la flăcările acestui ideal. El a rid icat steagul, cu curaj și înflăcărare, cu un nestăpânit avânt. Căci
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sale iubite; că deasupra intereselor și a pasiunilor, există un lucru sfânt, cu minunați codri, cu adânci văi răcoritoare, cu dealuri și c âmpii, și pășuni, cu livezi și vii, și roditoare lanuri, unde adie glas și cântec românesc: este patria, căreia toți trebuie să-i consacrăm partea cea mai bună a sufletului nostru. Cu suferințe nemăsurate, cu lupte în care au pierit cei mai buni ai acestui neam, am înjghebat comoara de gânduri și simțiri a nea mulu i nostru
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Codrescu (p.106-107): „Nestatornica politică și arbitrariul, la care erau supuse dregerile din lăuntru ale Moldovei, de când puterea Domniei încăpuse în mâni străine, au desnaturat caracterul național al locuitorilor, și au părăginit titlurile i acturile, pe carele se rezemau drepturile Patriei. Aseminea soartă avu și Marca Țării, înc ât de la bourul, ce odinioară pășcea între flamurile legioanel or, rămasă de paza coloniilor romane în Dacia, astă Marcă ajunsă a fi reprezentată, prin un cap de bou dumesnic. Nu vom vorbi despre
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lei pe lună. Păi unde este echitatea aici? Ar trebui să i se mărească salariul doamnei ministru, ca să aibă sărăcuța și ea un ban în plus, pentru măștile ei cu aur și argint, că doar pentru propășirea turismului și dezvoltarea patriei, combate ea la greu și din toate pozițiile, împreună cu iubitul ei conducător și mentor, Traian Băsescu. Și totuși, eu zic, așa ca un perfecționist notoriu că, totuși, doamna cea iubitoare de măști de aur și argint, n-a găsit încă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mare scofală, azi ești, mâine nu te mai alegi, ba te mai pot unii trimite și la pușcărie după ce ieși de la Cotroceni, pe motiv de flotă furată. Sunt sigur că o să mă întrebați, de ce și eu, ca om serios, devotat patriei și țuicii de Cursești, ținând din toată inima la cei care au ajuns muritori de foame, mă uit la cum se dau regii cu trăsura pe ulița mare de pe malul Tamisei? Păi, să vedeți că m-a luat și pe
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
maldărele de moloz și schelărie ale structurilor șubrede, rămase după prăduiala marilor hoți. Ba s-a întâmplat ca uneori aceștia să ajungă la pușcărie pentru furt de fier vechi. Sute de amărâți din localitățile menționate și multe altele, de pe cuprinsul patriei, au făcut din asta o meserie, în timp ce pentru alții, fierul vechi a devenit pur și simplu, o sursă de titluri „nobiliare". Așa s-au născut „regii" și „împărații" României celei noi, cam tuciurii ei dar cu coroană veritabilă, din aur
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
bine căpătuiți, trec la cele veșnice, atunci să te ții ce de pomeni, colive, și danii se fac popilor ca dusul să fie împăcat cu casele, conturile, mașinile, copiii, căsătoriile lăsate-n urmă. Se vede clar, că în mioritica noastră patrie, popa e în vârful bucatelor. Și înaintașii, ce se ocupau cu treburi din acestea bisericești au luat măsuri ca popa ca să nu trăiască după cheful oamenilor, și au inventat calendarul bisericesc, un obiect lumesc totuși, care arată sărbători, slujbe, praznice
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Sport, iar cei care nu-l iau, să fie înecați la malul apei precum pisoii, fiindcă țara nu are nevoie de ei. Cum ai putea scoate din aceștia, indiferent cât de deștepți ar fi ei, niște tinichigii de nădejde al patriei băsiste. Măcar Adolf Hitler are o scuză, el preconiza aceasta pentru a crea un stat, ca nici altul sub soare, care să fie în măsură de a fi primul în toate pe scena lumii, spre deosebire de bicisnicul stat băsist, care își
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
duc după rege la Versailles, la Marly sau în alte palate, acum se mută pentru o vreme într-unul din castelele lor sau se instalează în conacul vreunui prieten". Acest "atașament de neclintit față de propria lor societate, de adevărata lor patrie" se exprimă în modurile de a călători și în modalitățile de petrecere a vacanțelor, cu mereu aceeași grijă pentru intimitate [Elias, 1985, p. 29]. În Anglia, stațiunile termale, în secolul XVIII și apoi, în epoca victoriană, stațiunile balneare au fost
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
O clasă internațională Multiteritorialitatea marii burghezii îmbracă o dimensiune internațională. Deși Norbert Elias nu ia în considerare această dimensiune în lucrarea sa La Société de cour, atunci când vorbește despre "atașamentul de neclintit [al nobililor] față de societatea lor, de adevărata lor patrie", termenii utilizați ne trimit cu gândul la acest cosmopolitism care este una din trăsăturile dominante ale elitei sociale franceze și străine. Acest patriotism de clasă, prezent deja în timpul Vechiului Regim, prin alianțele matrimoniale princiare, este cultivat în mod sistematic astăzi
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
cunoașterii și ocrotirii naturii se realizează cel mai eficient în laboratorul naturii; acțiunile organizate în cadrul obiectului “Cunoașterea mediului” și nu numai, sunt tot atâtea prilejuri de a contribui la educarea tinerei generații în spiritul dragostei față de ținuturile natale, față de frumusețile patriei, față de munca și realizările frumoase ale poporului nostru, trezind în ea dorința de a lupta pentru apărarea și înfrumusețarea lor; experiența practică transmisă elevilor prin orele de “Cunoașterea mediului” va fi deosebit de folositoare atât în activitatea de mai târziu cât
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
cum a fost cazul acesta, în care unui sărman emigrant african, i s-a luat cu silnicie hrana de la gură. Rușine să-ți fie Iliescule, jos cu rămășițele comuniste, la zid cu ei! Huooo! Trăiască Băsescu și PDL-e, salvatori de patrie! Acesta era tonul articolului din ziarul respectiv, trecându-se sub tăcere anumite amănunte considerate nesemnificative, cum ar fi cea despre ce fel de emigrant era vorba și ce fel de hrană i se luase de la gură. Asta nu mai conta
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
la Sport, iar cei care nu iau, să fie înecați la malul apei precum pisoii, fiindcă țara nu are nevoie de ei. Cum ai putea scoate din aceștia, indiferent cât de deștepți ar fi ei, niște tinichigii de nădejde al patriei băsiste. Măcar Adolf Hitler are o scuză, el preconiza aceasta pentru a crea un stat, ca nici altul sub soare, care să fie în măsură de a fi primul în toate pe scena lumii, spre deosebire de bicisnicul stat băsist, care își
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]