7,756 matches
-
i sau sp�nzura? i de st�lpii de telegraf ? i de iluminat �n fiecare jude?. Trupurile lor urmau s? fie l? sate �n starea această zile �n ? ir �ntru luarea aminte a populă? iei. Este imposibil de stabilit c�? i legionari au pierit. Presupunem c? cifră rezonabil? ar fi de 250 sau 300. Dar nu aspectul cantitativ era cel care conta pentru Legiune. C�nd echipele de terori? ți ai regimului au n? v?lit �n lag? rele de concentrare, ace? tia i? au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
doar patru persoane. Toți au aproximativ aceeași greutate și ar ocupă cam același spațiu. Patru dintre cei cinci sunt ființe umane adulte, normale. Cel de-al cincilea este un câine. Unul dintre ei trebuie aruncat peste bord sau toți vor pieri. Cine va fi cel aruncat?” (Regan 1983, p. 285) Regan susține c] trebuie aruncat peste bord câinele deoarece, spune el... „nici o persoan] rezonabil] nu ar nega c] moartea oric]ruia dintre cei patru oameni ar fi, la prima vedere, o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în materie pedeseristă. Proaspătul laureat kișinăuan și-a adus aminte că umorul lui cu "golanii" din '90 făcuse înconjurul globului desculț, în sandale de aur, și, spontan (cum îl știm), i-a spurcat pe... capsomanii cu microfon, de le-a pierit rîsul pe buze. Apropo: panoplia iliesciană cu "golani", "animale" etc. etc. s-a mai îmbogățit, mai alaltăieri, cu încă o piesă grea, destinată de data asta unor destabilizatori congresmani americani, cărora, după spusa manieratului laureat revenit la București, ar trebui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atenueze întrucîtva handicapul de înălțime), privea încruntat produsul artistic și zicea: Mai gîndește-te! Mă întorceam la redacție, mai băgam o macara și reveneam la pitic: Merge! zicea piticul înălțîndu-se pe vîrfuri. Școala intensivă și permanentă a carnetului agitatorului n-a pierit. Cum ne-am fi așteptat. Deși netipărit, îndreptarul circulă într-un samizdat lehăit, iar tonul lui este extrem de pregnant în momentele de vîrf, cele hotărîte de partid a fi de vîrf. De pildă: alegerile succesive de după '89, conflictul iugoslav, dramaticele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
masculin, pe niciun autor nu l-a interesat, măcar sporadic, să descrie un model feminin (fie și matern): Și fiind mumă-sa în cetate, nu l-au lăsat să intre, și i-au dzis că pasirea în cuibul său nu piere. Ce să se ducă în sus, să strângă oaste, că izbânda va fi a lui. Și așe, pe cuvântul mâne-sa, s-au dus în sus și au strânsu oaste. (Neculce 11) Iată o istorisire cu un remarcabil ecou în
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Platon, este evidentă la Aristotel, așa cum a fost afirmat și probat în subcapitole anterioare. Iată ce ne spune Platon în Timaios: Ceea ce este veșnic identic cu sine poate fi cuprins de gândire printr-un discurs rațional, iar ceea ce devine și piere, neavând niciodată ființă cu adevărat, este obiectul opiniei și al sensibilității iraționale"41. Diferența dintre opinie (doxa) și sensibilitate irațională (alogos aisthesis), pe de o parte, și gândire (noesis) și discurs rațional (logos), pe de alta, dar și nonsensul opțiunii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aisthesis), pe de o parte, și gândire (noesis) și discurs rațional (logos), pe de alta, dar și nonsensul opțiunii "epistemologice", sunt evidente în acest fragment, pe baza preeminenței clare a "ceea ce este veșnic identic cu sine" față de "ceea ce devine și piere" (acesta din urmă "neavând niciodată ființă cu adevărat"). Pare a fi clară, de asemenea, formula parmenidiană folosită aici de Platon, mai bine zis, accentul ontologic al diferenței dintre ceea ce este veșnic identic cu sine și ceea ce nu are niciodată ființă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
puțin, dacă vrei, și ți-aș fi recunoscătoare. -Bine, la treabă ! După ce am terminat de făcut casa, greierului îi era frig și a venit cu chitara lui să ne cânte un cântec de casă nouă și, dacă n-o fi pierit, poate mai stă și astăzi în gazdă la harnica furnică. Oana Hobincu PINGUINUL Pe ghețarul mare, Șade-un pinguin la soare. El e alb cu pete negre Și e mare cât se vede. Are piciorușe scurte Și mânuțe de păpușe
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
trebuie considerată ca venită din partea unei autorități cu drept de a adăposti pe cineva acolo pentru banii ce plătesce și în proporție cu acei bani ce din partea autorităției chemată de lege a nu lăsa pe nenorociții lipsiți de mijloace să piară fără adăpost, ci a-i trimite la institutele filantropice datoare a le îngriji fără plată. 3) că onor Epitropia cere ca toți bolnavii să fie plătiți de Comuna sau Judeciul în care locuiesce, atunci tot omul, făcând parte dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
proaste, lipsa unei băi, "oghialurile" greu de spălat creau, probabil, promiscuitate, care a impresionat atât de mult pe autorii amintiți anterior. Nu trebuie omis totuși că, în ansamblu, ospiciul oferea încălzire, adăpost și hrană unor bolnavi care altfel ar fi pierit. Îmbrăcămintea bolnavilor poate fi reconstituită din alte foi ale inventarului. Se utilizau cămăși mari cu care umblau prin curtea mică a ospiciului, în timpul zilei, și cu care dormeau noaptea. Din fotografiile unor bolnave, reproduse de noi după un album aflat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
curajului de a o cuceri prin și peste obstacolele și ispitele ei. Dramaturgia lumii ne înfățișează, îndeobște, pe eroii Oreste, Hamlet, Egmont care își dilată virtuțile în toiul acțiunii conflictuale și mută, prin forța lor morală, munții din loc. Dacă pier victorioși în această luptă ca preț de jertfă adus victoriei însăși îi numim eroi tragici și-i nemurim. Există o dramaturgie născută în secolul XX, care pune în joc degradarea unui tip al umanității prin alienare ruptură condiționată de un
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
a se contura, a se filtra, a se naște, a se pierde, a se prăpădi, a se rarefia, a se rări33, a se regenera, a se stinge (derivate); ● nereflexive: a apărea, a deceda, a dispărea, a fi, a muri, a pieri, a reapărea, a recidiva, a răposa, a regresa, a renaște, a stagna, a sucomba (primare). Am considerat ca fiind esențială pentru delimitarea acestei subclase semantice informația [existență/apariție/dispariție fără control asupra procesului]. Și pentru aceste verbe se pot formula
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
d) existență, apariție/dispariție: Vorbeau pompos, ca atunci când se apare la televizor La media de vârstă din radio, se decedează destul de des Din acest penitenciar se dispare peste noapte În România, se moare frecvent în accidente În teritoriile izolate, se piere din lipsă de educație medicală În rețeaua noastră sanitară, se răposează ieftin și avantajos În țara noastră, se regresează spre o dictatură Ei vor să facă din penitenciar un loc unde se renaște Aici, se sucombă în tăcere După un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limbă) Și noi ce-amŭ fostŭ muriți în păcate (Coresi, Carte cu învățătură, 1581, apud Zamfir, 2007: 40) Nimic n-are dincolo, căci morți sunt cei muriți (M. Eminescu, Împărat și proletar, 1874) nom. muritul (murirea − "experiența efectivă a morții") A PIERI Cinci persoane au pierit din cauza vremii part. pierit, -ă nom. pierirea, pieritul A REAPĂREA Ion a reapărut în oraș după o absență de cinci ani part. reapărut, -ă nom. reapărutul A RECIDIVA Boala recidivează (agentiv, inergativ: Criminalul recidivează) part. recidivat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fostŭ muriți în păcate (Coresi, Carte cu învățătură, 1581, apud Zamfir, 2007: 40) Nimic n-are dincolo, căci morți sunt cei muriți (M. Eminescu, Împărat și proletar, 1874) nom. muritul (murirea − "experiența efectivă a morții") A PIERI Cinci persoane au pierit din cauza vremii part. pierit, -ă nom. pierirea, pieritul A REAPĂREA Ion a reapărut în oraș după o absență de cinci ani part. reapărut, -ă nom. reapărutul A RECIDIVA Boala recidivează (agentiv, inergativ: Criminalul recidivează) part. recidivat, -ă nom. recidivarea (recidivatul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Coresi, Carte cu învățătură, 1581, apud Zamfir, 2007: 40) Nimic n-are dincolo, căci morți sunt cei muriți (M. Eminescu, Împărat și proletar, 1874) nom. muritul (murirea − "experiența efectivă a morții") A PIERI Cinci persoane au pierit din cauza vremii part. pierit, -ă nom. pierirea, pieritul A REAPĂREA Ion a reapărut în oraș după o absență de cinci ani part. reapărut, -ă nom. reapărutul A RECIDIVA Boala recidivează (agentiv, inergativ: Criminalul recidivează) part. recidivat, -ă nom. recidivarea (recidivatul − rar) A RĂPOSA Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sau în alte institute ecleziastice: „Calitățile expuse mai înainte sunt de asemenea prezente într-un grad optim și în polifonia clasică, în special a Școlii Romane, care, în secolul al XVI-lea, a obținut maximul perfecțiunii sale, prin opera lui Pier Luigi da Palestrina, și a continuat apoi să producă și alte compoziții de o excelentă valoare liturgică și muzicală. Polifonia clasică se apropie destul de bine de supremul model al oricărei muzici sacre, care este cântul gregorian, și, pentru acest motiv
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
În sus. Mitruț râdea și bătea din palme. L-au urcat până la jumătatea stejarului, și l-au lăsat În leagănul ușurel al vântului. Deodată, cum râdea el așa și se legăna, s-a uitat departe. A Îngălbenit ! Glasul i-a pierit În gât ! Abia a izbutit să strige: Tătarii !... Vin tătarii !... Vin tătarii... Și se uita cu groază cum vin tătarii cei adevărați, În galopul cailor, cu iataganele-n dinți, cu somuioguri aprinse În vârful sulițelor. Coborâți-mă repede... vin tătarii
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
spate, crezând că au oaste moldovenească și În față, scufundați În mlaștină, turcii n-au știut pe ce lume se află și au prins a se tăia Între sine și a căuta cu groază o scăpare. Multă oaste turcească a pierit atuncea. Au lăsat armele și peste o sută de steaguri În mâinile moldovenilor lui Ștefan. Care au putut scăpa de coase, de săbii și de săgeți s-au năpustit În fugă, În jos de Podul-Înalt, și și-au căutat scăpare
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Îl urmau cu Încredere. Iată cum a descris Dimitrie Bolintineanu una din luptele Împotriva tătarilor: De trei zile lupta n-a mai Încetat, Și tătarul pare c-a Înaintat. Dar Buzescu Preda vede cu durere, Floarea românimii ce pe vale piere. Trece Înainte pe un cal În joc Ce varsă din ochi-i flacără de foc. Iată că nepotul hanului tătar Trece pe-un sălbatic, ager armăsar, Unde se arată pe Întinsa vale, Prin oștirea noastră Își deschide cale. Iar Buzescu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Cluj-Napoca; crăiește = de la crai, Împărat, domnitor, care crăiește, domnește, conduce; răgute = soldați tineri, recruți. HORA UNIRII de Vasile Alecsandri Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să nvârtim hora frăției Pe pământul României ! Iarba rea din holde piară ! Piară dușmănia-n țară ! Între noi să nu mai fie Decât flori și armonie ! Măi muntene, măi vecine, Vino să te prinzi cu mine, Și la viață cu unire, Și la moarte cu-nfrățire ! Unde-i unul, nu-i putere
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
crăiește = de la crai, Împărat, domnitor, care crăiește, domnește, conduce; răgute = soldați tineri, recruți. HORA UNIRII de Vasile Alecsandri Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să nvârtim hora frăției Pe pământul României ! Iarba rea din holde piară ! Piară dușmănia-n țară ! Între noi să nu mai fie Decât flori și armonie ! Măi muntene, măi vecine, Vino să te prinzi cu mine, Și la viață cu unire, Și la moarte cu-nfrățire ! Unde-i unul, nu-i putere La
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pe care nimeni și nimic nu-l poate umbri și distruge, inima omenească. Amintirea soldaților noștri e păstrată cu sfințenie, după cum ne-a arătat examenul din fața monumentului. Brândușele răsar, strălucesc și se usucă ; păsările care cântă pe monumente Îmbătrânesc și pier, dar ceea ce nu are moarte e fapta. Ea trece din generație În generație. Soldații noștri adormiți În Tatra sub orga tunurilor și mitralierelor, sunt pururi vii În memoria poporului prieten. Cuvinte : brândușă = plantă de primăvară cu flori divers colorate În
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
-ne măsura, spune-ne măreția, învață-ne covârșirea cuvintelor pe care vrei să ni le spui! Așa a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Lui Cel Unul Născut L-a dat, ca tot cel ce crede în el să nu piară, ci să aibă viață veșnică. Ai văzut că aceasta e pricina venirii Fiului? A venit ca să găsească mântuire prin credința în El, cei care sunt pe calea pieirii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXVII, I, în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
-ne măsura, spune-ne măreția, învață-ne covârșirea cuvintelor pe care vrei să ni le spui! Așa a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Lui Cel Unul Născut L-a dat, ca tot cel ce crede în el să nu piară, ci să aibă viață veșnică. Ai văzut că aceasta e pricina venirii Fiului? A venit ca să găsească mântuire prin credința în El, cei care sunt pe calea pieirii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXVII, I, în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]