8,070 matches
-
băutură. — E mai distractiv ca pescuitul, nu, doctore? Întrebă secretarul. — Pescuitu-i o porcărie. Ce faci dacă prinzi un pește-cu-velă? Nu-i bun de mîncat. Dar asta chiar că-i ceva interesant. MĂ bucur să particip atît de direct la așa ceva. RĂnit cum e, n-are cum să ne scape. E prea urît pe mare. Plus că i-am luat numărul. — Și chiar o să-l prindeți de unu’ singur? spuse secretarul admirativ. — Și neînarmat, completă doctorul. — FĂră proști de la marele G. — Edgar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
un bărbat Înalt purtînd o uniformă a brigăzilor internaționale și o pătură legată la brîu și strînsă peste umeri. Își ținea capul sus și mergea ca un somnambul. Era un tip Între două vîrste. Nu purta vreo armă și nici rănit nu părea, din cîte puteam să-mi dau seama. L-am urmărit cum se Îndepărta singur de pe cîmpul de luptă. Înainte să ajungă-n dreptul mașinilor statului major, făcu stînga și, ținîndu-și În continuare capul ridicat În felul Ăla ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Ofensiva asta e distrusă. Nu ți-e bine, băiete? spuse Johnny. — Scrie și tu ce se poate scrie, spuse celălalt pe un ton blînd. Trebuie să-ți vină ceva după o zi atît de Încărcată. CÎnd o să-i culeagă pe răniți? Întrebă fata. Nu purta pălĂrie și mergea lejer, cu pași mari, iar părul, de un gălbui prăfuit În lumina apusului, atîrna liber peste jacheta scurtă cu guler de blană. CÎnd Își Întoarse capul, părul Îi zbură Într-o parte. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
lăudat că el i-a luat fecioria, s-a înecat. Un căpitan englez, care a insultat-o, a dispărut și el în apele Loirei. Așa cum, de fapt, îi spuseseră vocile, Jeanne d’Arc a fost, în ziua de 7 mai, rănită. O săgeată a nimerit-o în piept, dar rana nu a fost foarte gravă. Oricum, satisfacția victoriei domina orice durere trupească. - Majestate, trebuie să-i urmărim pe dușmani. Să nu le dăm răgaz să se regrupeze, să-și organizeze forțele
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
la capătul căreia încântarea se stinsese, transformându-se într- o reală îngrijorare. Va reuși să facă față, va reuși, în caz de nevoie, să protejeze viețile celor 80 de basarabeni, pe care-i avea în subordine? Va vedea oameni morți, răniți, el însuși va scăpa teafăr? Rațiunea îi impusese starea de liniște. Era bărbat în toată firea, fusese avansat, avea responsabilitatea atâtor oameni, cu siguranță va face față! Sentimentul de încredere în sine îl ajută când primi întâia misiune din timpul
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
nervos, glumind pe seama primejdiilor trecute. Erau de acord amândoi că războiul văzut dinăuntru, era cu totul altceva altceva fața de ce știau în civilie. Groaza moderată cu o gură de alcool, bubuiturile infernale, fumul și praful, gemetele și strigătele desperate ale răniților, imaginile de coșmar ale oamenilor cu capul sfărâmat, zvâcnetele spasmodice ale trupurilor sfârtecate, și mult, foarte mult sânge, toate acestea erau războiul! După modelul nemților, dacă la început săpau șanțuri pentru a se adăposti, acum săpau gropi adânci și strâmte
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
cu brânză. Pentru a le savura, se opriră amândoi pe marginea drumului lăsându-și armele alături. - Ioane, vom mai ajunge oare ziua în care să ne trezim dimineața liniștiți, vom scăpa vreodată de teama bombardamentelor? Am văzut atâția morți, atâția răniți, oameni cu picioarele retezate, fără mâini, arși, rămași fără vedere! Știi, înainte de război, îmi doream pentru copiii mei o casă, îmi doream să strâng bani pentru zilele negre ale bătrâneții. Cum se schimbă sistemele de valori! Îmi închipuiam că poate
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
companiei lui. Un om căzu secerat de gloanțe. Apucă să le strige soldaților să fie atenți, găsindu-se în câmp deschis într-un lan de grâu. Deodată simți la piciorul stâng ceva rece. ,, Puteam scăpă de război fără să fiu rănit? Pare-se că nu; bine că măcar până acum am rămas în viață” își zicea, ignorând durerea. Se lăsă jos și-și legă strâns piciorul deasupra rănii. Imediat brancandierii, sfidând tirul ucigător, curajoși și responsabili, îl traseră la adăpost. Spitalizarea
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
noului în creația literară a lui Camil Petrescu, fiind pusă în lumină prin ilustrarea realității trecute prin propria-i conștiință, după cum scriitorul însuși mărturisea: Substanțialitea este concepția conform căreia literatura trebuie să reflecte esența concretă a vieții: iubirea, gelozia, mândria rănită, orgoliul umilit, cunoașterea, dreptatea, adevărul, demnitatea, categoriile morale absolute. Luciditatea este trăsătura dominantă a personajelor lui Camil Petrescu, intelectuali analitici și autointrospectivi, hipersensibili. Luciditatea "nu omoară voluptatea reală, ci o sporește" <ref id="2">2 Camil Petrescu-Wikipedia</ref>. Narațiunea la
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
și-a dat seama cât de mult i-a cuprins bătrânețea... Se mișcau mai greu, cu multă băgare de seamă să nu calce nepotrivit... Pentru tata Toader, fiecare pas făcut pe scările vagonului era un efort vizibil. Îl durea piciorul rănit... Când Gruia a pus mâna pe valiza din scândură vopsită În verde, cercetașul l-a atenționat: ― Ai grijă, dragu’ tatii, cum Îmbli cu valiza ceea. Nu-i o ladă oarecare, ci una care o făcut cercetășie ani buni di război
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Priviți voi la acest om din fața voastră! Uitați-vă ce chip cioplit În piatră are! Crezi că sufletul nu-și mai are locul În el... Imaginați-vă Însă că tot drumul a mers pe lângă targă, ținând mâna pe piciorul meu rănit... „Te doare tare, frate? Mai rabdă puțin și o să fie bine”. De multe ori Îi oprea pe cei care duceau targa: „Stați, să văd dacă nu curge sânge... Hai să-l Întoarcem și pe cealaltă parte, că o fi amorțit
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
se aflau acolo, cu voi. Acolo, unde cea mai mică greșeală costa nimic altceva decât viața - a apreciat Nicu, cu același ton folosit de Petrică. ― Asta mă bucură, iubite al meu coleg de școală, care... fără să știi cine e rănitul de pe masa de operație - În care mai licărea un strop de viață - mi-ai salvat-o lucrând alături de omul cu inimă și suflet de aur, profesorul Zenit... Asta se petrecea acolo... acolo, la Cotu Donului... Dar asta e o altă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
hac. ― În timp ce alergam, un trăsnet ca În mijlocul verii ne-a făcut să ne culcăm la pământ instinctiv. Două dintre mașini, aruncate de explozie pe marginea șoselei, ardeau. Una era răsturnată. În preajma locului, urlete de tot felul și vânzoleală a celor răniți. Cei care probabil au scăpat neatinși, au deschis focul cu automatele... Trăgeau la Întâmplare. Nu aveau cum să ne vadă. Le trebuia curaj să iasă de pe șosea... Noi alergam, pentru a ne depărta de locul unde puteau veni Întăriri care
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Până am ajuns la Cotu Donului, am tot urmat frontul românesc. Iertată să-mi fie lipsa de coerență, dar am uitat să vă spun că profesorul Zenit era numit șeful spitalului de campanie unde eram mobilizați. În plină iarnă, numărul răniților sau, celor care sufereau din cauza gerurilor cumplite era din ce În ce mai mare... Într-una din zile, abia ieșisem dintr-o operație dificilă și profesorul Zenit este chemat de mare urgență la telefon. „ Vino cu mine, Nicule” - m-a invitat el. L-am
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
dată, la celălalt capăt al firului se afla colonelul, care de fiecare dată a condus mutarea și instalarea spitalului nostru pe alt aliniament. Acum Îl anunța pe profesor că peste două ore va ajunge la noi cu un transport de răniți și că alte amănunte le va prezenta personal... ― Ca și cum pericolul Încercuirii nu ar fi fost de ajuns - a observat, cu năduf, Despina. ― Dispoziția profesorului a fost ca fiecare să treacă la locul lui și să-și vadă de treburi. Nici
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Despina. ― Dispoziția profesorului a fost ca fiecare să treacă la locul lui și să-și vadă de treburi. Nici n-au trecut două ceasuri și, dintr-un camion cu prelată, a coborât colonelul. „Să trăiți, domnule profesor. Am adus cinci răniți... Dispuneți de câteva minute, pentru a vă comunica ultimele ordine?” „Vă rog să poftiți Înăuntru, ca să vă Încălziți puțin... Nicule, te rog să faci triajul răniților și să iei măsurile ce se impun”. M-am executat fără Întârziere. Am constatat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
un camion cu prelată, a coborât colonelul. „Să trăiți, domnule profesor. Am adus cinci răniți... Dispuneți de câteva minute, pentru a vă comunica ultimele ordine?” „Vă rog să poftiți Înăuntru, ca să vă Încălziți puțin... Nicule, te rog să faci triajul răniților și să iei măsurile ce se impun”. M-am executat fără Întârziere. Am constatat că patru din răniții sosiți prezentau răni diverse lipsite de gravitate. Le putea rezolva echipa operatorie care era pregătită pentru primirea acestui lot de răniți. Unul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
triajul răniților și să iei măsurile ce se impun”. M-am executat fără Întârziere. Am constatat că patru din răniții sosiți prezentau răni diverse lipsite de gravitate. Le putea rezolva echipa operatorie care era pregătită pentru primirea acestui lot de răniți. Unul Însă. Un sergent era Într-o stare foarte gravă. Prezenta o plagă mare la femurul drept, cu fractura acestuia. Pierduse mult sânge și era inconștient. Am vrut să știu cum Îl cheamă, dar nu am găsit nici un document asupra
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Ai mei sunt!!!” După un răspuns la strângerea de mână și o privire scurtă spre Lia, pentru a confirma că i-a Înțeles gestul Nicu și-a continuat povestirea. ― Împreună cu profesorul Zenit, am intrat În sala de operație, unde sergentul rănit era pregătit pentru intervenție... După două ore de muncă Împreună cu profesorul Zenit - cu spectrul morții rănitului pe masa de operație plutind deasupra noastră - am reușit să oprim hemoragia și să refacem osul femurului zdrobit... Apoi l-am Învelit În nu știu câte
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pentru a confirma că i-a Înțeles gestul Nicu și-a continuat povestirea. ― Împreună cu profesorul Zenit, am intrat În sala de operație, unde sergentul rănit era pregătit pentru intervenție... După două ore de muncă Împreună cu profesorul Zenit - cu spectrul morții rănitului pe masa de operație plutind deasupra noastră - am reușit să oprim hemoragia și să refacem osul femurului zdrobit... Apoi l-am Învelit În nu știu câte pături și Într-o foaie de cort, pentru a rezista frigului până la spitalul din spatele frontului. Când
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
l-am Învelit În nu știu câte pături și Într-o foaie de cort, pentru a rezista frigului până la spitalul din spatele frontului. Când toți răniții au fost așezați În camionul cu prelată, profesorul Zenit a urat ca de fiecare dată și acestor răniți: „Drum bun, copii, și să dea Dumnezeu să vă faceți sănătoși, fiindcă familiile voastre vă așteaptă!” Din camion a răzbătut până la noi un „Mulțumim” și „Să trăiți, domnule doctor!” pornit de pe durerile răniților... Profesorul Zenit s-a Întors către mine
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
urat ca de fiecare dată și acestor răniți: „Drum bun, copii, și să dea Dumnezeu să vă faceți sănătoși, fiindcă familiile voastre vă așteaptă!” Din camion a răzbătut până la noi un „Mulțumim” și „Să trăiți, domnule doctor!” pornit de pe durerile răniților... Profesorul Zenit s-a Întors către mine și, cu un aer preocupat, m-a Întrebat: „Va rezista sergentul până la destinație? Tare aș vrea să trăiască!”... Începuse să ningă din nou. Ne-am retras În dormitorul nostru, ca să ne odihnim. Nu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nou. Ne-am retras În dormitorul nostru, ca să ne odihnim. Nu cred că au trecut douăzeci de minute și un vuiet de motoare grele se apropia cu repeziciune. Profesorul s a dus În camera unde ațipise colonelul, care odată cu aducerea răniților venise cu ordinul de a evacua spitalul nostru. Am ieșit afară cu toții. Urletul motoarelor se apropia ca o vijelie apocaliptică... ― Alt necaz! - s-a auzit vocea oftată a Despinei. ― „Acestea sunt tancuri. Au aflat de existența spitalului și nu vor
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
fotoliul din fața lui. După ce m-am așezat, s-a uitat la mine lung și cercetător... „Cum a fost, dragule? Cum s-a Întâmplat și unde?” - m-a Întrebat el simplu. I-am povestit totul până În momentul când am căzut grav rănit. Mă asculta cu răbdare de bunic... Nici când am sfârșit povestea nu m-a Întrebat de ce am venit la el. Am Început să-i spun de ce l-am căutat abia când i-am ghicit Întrebarea din priviri. Când a auzit
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu spital cu tot, ultimul operat de mine a fost un sergent care era Îmbrăcat așa cum ți-am spus, dar era inconștient și nu avea nici un act din care să aflu cum Îl cheamă, pentru a-l trece În registrul răniților de care ne-am ocupat”. „Noi, cercetașii, nu purtam documente asupra noastră” - am precizat eu. „Să știi Însă că nu te-am operat singur, ci cu neprețuitul meu ajutor, pe care l-am avut și... Îl am. Și care este
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]