9,501 matches
-
că nu este în măsură să indice cu certitudine care a fost reacția reclamantului la sosirea polițiștilor. Circumstanțele ce au caracterizat audierea martorului obligă Curtea să dea dovadă de prudență în evaluarea acestei declarații. În acest sens, este suficient să reamintim că I. Șelaru a fost condus la comisariatul de poliție în același timp cu reclamantul, din motive ce rămân incerte, că a dat declarația în fața ofițerilor ce aparțineau aceleiași unități de poliție, întocmai ca aceia care l-au prins pe
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
fi fost cazul, la identificarea și la pedepsirea vinovaților, precum și să permită accesul efectiv al reclamantului la procedura de anchetă (Ay împotriva Turciei, nr. 30.951/96, §§ 59-60, 22 martie 2005; Pantea împotriva României, menționată mai sus, § 199). 123. Curtea reamintește că a statuat deja în mai multe cauze împotriva României că anchetele conduse de procurorii militari ridicau îndoieli serioase prin faptul că aceștia nu erau independenți prin raportare la polițiștii pe care trebuia să îi cerceteze (Barbu Anghelescu împotriva României
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
urmă aspect, Curtea constată că antecedentele medicale ale reclamantului fuseseră aduse la cunoștința polițiștilor de către acesta, după cum se arată în procesul-verbal întocmit cu ocazia plasării sale în sala de reținere. 130. În acest context, Curtea apreciază că este important să reamintească faptul că interdicția generală enunțată la art. 3 din Convenție le impune autorităților naționale obligația de a veghea asupra sănătății și confortului general ale unui deținut, ceea ce presupune, printre altele, obligația de a-l hrăni corespunzător (vezi Ilașcu și alții
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
reclamant și nici nu a constatat în mod formal lipsa urmelor de violență de pe corpul părții interesate, lipsa mențiunilor în acest sens neputând în sine, în circumstanțe precum cele ce au caracterizat reținerea reclamantului, să infirme susținerile acestuia. 146. Curtea reamintește că nivelul probatoriului impus de art. 3 poate fi atins prin intermediul unei sume de indicii suficient de grave, exacte și concordante, așa cum este cazul în speță. Într-adevăr, în aprecierea sa, Curtea nu poate face abstracție de faptul că autoritățile
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
și nici actul procedural care să ateste executarea acestei decizii, și nici nu a formulat vreun comentariu cu privire la originea înregistrării cu prinderea reclamantului prezentată la televiziune (paragraful 38 de mai sus). În acest sens, Curtea consideră că este cazul să reamintească faptul că, atunci când numai statul pârât are acces la informațiile care ar putea confirma sau infirma susținerile unui reclamant, faptul că acesta nu furnizează aceste informații, fără a oferi vreo justificare satisfăcătoare pentru omisiunea sa, îi poate permite Curții să
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
au fost aplicate drept sancțiuni, în special pentru faptul că a distrus componente ale sistemului de iluminat natural din celulă, pentru că a proferat amenințări împotriva celorlalți deținuți, pentru că a lovit în ușă și că a scos țipete. 163. Totuși, Curtea reamintește că tratamentul denunțat ca fiind contrar art. 3 din Convenție a constat nu numai în imobilizarea reclamantului cu ajutorul cătușelor, dar și în utilizarea lanțurilor la picioare pe o perioadă de timp care, în mod evident, a depășit cele 25 de
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
1988, seria A nr. 131, p. 23, § 52; Cobzaru, menționată mai sus, § 83). Autoritățile aveau, așadar, obligația de a realiza o anchetă efectivă cu privire la susținerile reclamantului referitoare la relele tratamente suferite când s-a aflat sub autoritatea poliției. 188. Curtea reamintește că a constatat deja încălcarea procedurală a art. 3 din Convenție cu privire la fiecare dintre incidentele denunțate de reclamant (paragrafele 128, 137, 155 și 179 de mai sus). Prin urmare, Curții îi revine sarcina de a stabili dacă, în aceste circumstanțe
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
neîncepere a urmăririi penale din 22 mai 1998 procurorul a negat însăși realitatea faptelor denunțate de reclamant. Rămâne de văzut dacă această constatare ar fi putut fi răsturnată în cadrul unei acțiuni civile în despăgubiri. 190. Referitor la acest lucru, Curtea reamintește că a analizat deja plângeri privind rele tratamente comise de agenți ai statului român și că a statuat că, deși instanțele civile nu sunt ținute de aprecierea pe care organele de urmărire penală o dau faptelor, importanța acordată anchetei penale
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
în sensul art. 5 § 3; în continuare, dacă este cazul, chestiunea de a ști dacă controlul judiciar al detenției reclamantului dispuse la data de 11 martie 1998 a avut loc "de îndată", în sensul aceleiași prevederi a Convenției. 205. Curtea reamintește că a constatat deja că procurorii care erau competenți la data evenimentelor să dispună plasarea în detenție pentru o primă perioadă maximă de 30 de zile nu puteau fi considerați drept "magistrați împuterniciți prin lege cu exercitarea atribuțiilor judiciare" în
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
Guvernul consideră că reclamantul ar fi putut să încerce să obțină o reparație introducând o acțiune în daune-interese în fața instanțelor civile. În orice caz, instanțele care l-au judecat pe reclamant au statuat că detenția sa era legală. 213. Curtea reamintește că paragraful 5 al art. 5 din Convenție este respectat atunci când se poate cere reparație pentru o privare de libertate luată și executată în condiții contrare paragrafelor 1, 2, 3 sau 4 (Wassink împotriva Olandei, Hotărârea din 27 septembrie 1990
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
13 din Convenție coroborat cu art. 5 216. Reclamantul se plânge că nu a dispus de o cale de atac efectivă pentru pretinsele încălcări ale art. 5 din Convenție și invocă în acest sens art. 13 din Convenție. 217. Curtea reamintește că în materie de privare de libertate, garanția prevăzută de art. 5 § 4 din Convenție are întâietate față de cea prevăzută de art. 13 din Convenție, constituind lex specialis (Chahal împotriva Regatului Unit, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, Culegere de hotărâri
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
din perspectiva acestor texte coroborate (vezi, printre altele, Doorson împotriva Olandei, Hotărârea din 26 martie 1996, Culegere 1996-II, pp. 469-470, § 66, și Van Mechelen și alții împotriva Olandei, Hotărârea din 23 aprilie 1997, Culegere 1997-III, p. 711, § 49). 222. Curtea reamintește că art. 6 din Convenție are ca obiectiv principal, în materie penală, asigurarea unui proces echitabil în fața unei "instanțe" competente să hotărască "asupra temeiniciei acuzați[ei]", însă din aceste dispoziții nu rezultă că fazele care se desfășoară înaintea procedurii de
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
un proces echitabil (vezi, mutatis mutandis, John Murray împotriva Regatului Unit, Hotărârea din 8 februarie 1996, Culegere 1996-I, pp. 54-55, §§ 63-64, și Magee împotriva Regatului Unit, nr. 28.135/95, §§ 44-45, CEDO 2000-VI). 223. În ceea ce privește admisibilitatea probelor, Curtea reamintește că această chestiune intră în primul rând sub incidența regulilor dreptului intern și că, în principiu, instanțelor naționale le revine sarcina de a aprecia elementele de probă administrate de acestea. Sarcina stabilită în competența Curții prin Convenție constă în special
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
acuzatul nu a putut să o interogheze sau să o vadă interogată nici în stadiul de urmărire penală, nici în timpul dezbaterilor (vezi Sa∩di împotriva Franței, Hotărârea din 20 septembrie 1993, seria A nr. 261-C, pp. 56-57, §§ 43-44). 225. Curtea reamintește și faptul că, dacă îi recunoaște oricărui acuzat dreptul "să se apere el însuși sau să fie asistat de un apărător (...)", art. 6 § 3 c) din Convenție nu precizează condițiile de exercitare a acestui drept. Astfel, el le lasă statelor
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
noțiunii de proces echitabil, aparențelor precum și sensibilității crescute a publicului față de garanțiile unei bune justiții (Borgers împotriva Belgiei, Hotărârea din 30 octombrie 1991, seria A nr. 214 B, § 24; ╓calan împotriva Turciei [MC], nr. 46.221/99, CEDO 2005-IV). Ea reamintește și faptul că, în materie de echitate, statele contractante se bucură de o marjă de apreciere mai redusă în anchetele penale decât în domeniul contenciosului civil (Dombo Beheer B.V. împotriva Olandei, Hotărârea din 27 octombrie 1993, seria A nr. 274
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
unei încălcări de către una dintre înaltele părți contractante a drepturilor recunoscute în convenție sau în protocoalele sale. Înaltele părți contractante se angajează să nu împiedice prin nicio măsură exercițiul eficace al acestui drept." 241. Guvernul contestă susținerile reclamantului. 242. Curtea reamintește că, pentru ca mecanismul de recurs individual instaurat de art. 34 din Convenție să fie eficient, este de maximă importanță ca reclamanții, declarați sau potențiali, să fie liberi să comunice cu instituțiile Convenției, fără ca autoritățile să le preseze în vreun fel
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
de 40.000 EUR și este, așadar, mai mică decât cea solicitată în speță. 249. Curtea constată că prejudiciul material pretins nu este probat. Prin urmare, nu este cazul să acorde vreo despăgubire în acest sens. 250. În schimb, Curtea reamintește că a constatat încălcări ale Convenției în ceea ce privește art. 3, 5, 6, 8 și 13. 251. Pentru Curte, fără îndoială, pe lângă efectele psihice ale tratamentelor ce i-au fost aplicate, reclamantul trebuie să fi încercat puternice sentimente de umilință, neliniște, frustrare
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
lipsa de reacție a autorităților la doleanțele sale. La acest lucru se adaugă, pentru Curte, indiferența evidentă a autorităților în fața plângerilor reclamantului și starea sa psihică, căreia nu au știut să îi asigure o protecție adecvată. 252. De asemenea, Curtea reamintește că, atunci când constată că s-a pronunțat condamnarea unui reclamant în ciuda existenței unei eventuale abateri de la cerințele de echitate a procedurii, un nou proces sau o redeschidere a procedurii, la cererea părții interesate, reprezintă în principiu un mijloc adecvat de
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
reprezintă în principiu un mijloc adecvat de redresare a încălcării constatate (vezi, mutatis mutandis, Somogyi împotriva Italiei, nr. 67.972/01, § 86, CEDO 2004-IV; Balsan împotriva Republicii Cehe, nr. 1.993/02, § 40, 18 iulie 2006). În acest sens, Curtea reamintește că modificarea adusă Codului de procedură penală prin Legea nr. 281/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003, îi conferă celui care a fost parte într-o procedură penală internă și care
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
nivel înalt din partea autorităților române, pentru identificarea de soluții rapide și eficiente, care să împiedice agravarea situației cetățenilor români aflați în străinătate, precum și un impact negativ pe relația bilaterală a României cu alte state ale Uniunii Europene, ... Parlamentul României: 1. reamintește că Uniunea Europeană reprezintă o comunitate de state și cetățeni bazată pe înalte valori democratice, precum: toleranța și dreptul la diferență (respectarea spiritului multiculturalității, plurietniei și libertății religioase), libertatea de alegere a locului de reședință, nediscriminarea, inclusiv pe criteriile de ordin
DECLARAŢIE nr. 1 din 21 septembrie 2010 privind situaţia cetăţenilor români de etnie romă, care sunt în proces de expulzare sau repatriere din Republica Franceză şi din alte state europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226055_a_227384]
-
la Bruxelles, în data de 14 septembrie 2010, prin comisarul european pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie, respectiv ale președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei și Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale; 3. reamintește că, în conformitate cu reglementările comunitare, orice măsură de natură administrativă sau judiciară luată împotriva unui cetățean al Uniunii Europene trebuie să reprezinte rezultatul unei evaluări individuale și să fie proporțională cu gravitatea faptelor și gradul în care acestea reprezintă o amenințare
DECLARAŢIE nr. 1 din 21 septembrie 2010 privind situaţia cetăţenilor români de etnie romă, care sunt în proces de expulzare sau repatriere din Republica Franceză şi din alte state europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226055_a_227384]
-
dreptul de proprietate recunoscut printr-o hotărâre definitivă. Curtea consideră că o astfel de situație echivalează cu o lipsire de proprietate de facto și observă că această situație persistă de mai mult de 7 ani, în lipsa oricărei despăgubiri. 17. Curtea reamintește că, la data evenimentelor, în dreptul intern nu exista un remediu eficient care i-ar fi putut oferi reclamantei o despăgubire pentru această privare (Străin, menționată mai sus, §§ 23, 26-27, 55-56; Porteanu, menționată mai sus, §§ 23-24 și 34-35). În plus, Curtea
HOTĂRÂRE din 21 februarie 2008 în Cauza Pappszasz împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224446_a_225775]
-
nu a depus o expertiză pentru a-și susține estimarea prețului bunurilor în litigiu. Conform raportului de expertiză transmis de Guvern, valoarea de piață a celor două apartamente și a terenului aferent se ridică la 137.752 EUR. 22. Curtea reamintește că a constatat încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție din cauza vânzării de către stat a bunurilor reclamantei către terți de bună-credință anterior confirmării definitive în justiție a dreptului de proprietate al reclamantei, combinată cu absența totală a despăgubirii
HOTĂRÂRE din 21 februarie 2008 în Cauza Pappszasz împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224446_a_225775]
-
Ungariei, 1999). Curtea reține că textul de lege criticat nu aduce în niciun fel atingere nici dreptului la viață și la integritate fizică și psihică, nici dreptului la un proces echitabil, garantate la nivel constituțional și convențional. În plus, Curtea reamintește că determinarea circumstanțelor specifice fiecărei situații în parte, a riscurilor la care ar fi expusă o persoană în cazul întoarcerii sale în țara de origine, ca urmare a neacordării regimului tolerării șederii pe teritoriul României, reprezintă aspecte ce țin de
DECIZIE nr. 1.019 din 9 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 102 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215140_a_216469]
-
simte rău și solicită părăsirea temporară a sălii, îl însoțește pe acesta până la înapoierea în sala de examen; în această situație timpul alocat rezolvării subiectelor nu va fi prelungit; ... (21) explică tuturor candidaților modul de desfășurare a probei și le reamintește că: ... - timpul destinat desfășurării probei, socotit din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat, este cel stabilit de metodologie; - pentru elaborarea lucrării scrise, candidații trebuie să folosească numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar
ORDIN nr. 5.507 din 6 octombrie 2009 privind aprobarea Calendarului examenului de bacalaureat - 2010, a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - 2010, precum şi a Atribuţiilor membrilor comisiilor de bacalaureat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216864_a_218193]