7,730 matches
-
lui V. ritm interior și dramatism de substanță. Se remarcă îndeosebi, prin tematica și scriitura modernă, Camera 210, un jurnal de spital cu trăiri la limita între realitate și halucinație. SCRIERI: Muguri, București, 1940; Roiul de aur, București, 1951; Se risipește negura, București, 1951; Huțulca, București, 1953; La poalele Ceahlăului, București, 1953; Valea Fierului, [vol. I], București, 1953, vol. II: În munții de miază-noapte, București, 1959; ed. (Nopțile dinspre ziuă), București, 1970; Însemnări de călătorie prin Țara de Sus, București, 1956
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
Este o „proză țărănească”, în continuarea liniei curentului poporan de la „Tribuna” lui Ioan Slavici, dar și cu influențe dinspre poporanismul „Vieții românești”. Încă de luat în seamă și astăzi sunt paginile memorialistice, cele mai multe răspândite prin periodice, și substanțiala contribuție publicistică. Risipindu-se într-o febrilă prestație de activism social și cultural, P.-P. și-a neglijat tocmai ceea ce pare a fi fost adevărata sa vocație. El se dovedește un lector nu doar comprehensiv, ci și bine orientat în actualitatea literară. Îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
vorbit și de atitudinea noastră față de Coroană. Cea din iulie 1930 este cunoscută. Istoria o va judeca. Îmi ajunge să amintesc că am fost exclus atunci [...] În fața faptului îndeplinit al Restaurației și al entuziasmului de atunci al națiunii, spre a risipi toate nedumeririle, noi am socotit că trebuie să dăm încredere noului regim, să înlăturăm primejdia unor învrăjbiri lăuntrice, fără însă a abdica de la comandamentele demnității. Nu vicisitudinile politice determină atitudinea noastră de astăzi. De mai bine de trei ani am
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
banul public cheltuit cu grijă, datoriile statului plătite către furnizorii și crditorii săi, către dăunații de război, spre a restabili în economia românească încrederea ce lipsește astăzi. Voim să asigurăm depozitele din bănci, cu aspre pedepse pentru acei ce le risipesc necinstit". Această poruncă a împrejurărilor este lozinca luptei noastre și cheia de dezlegare a tuturor problemelor. Fără realizarea ei nu se poate înfăptui temeinic noul ideal național, pe care, înaintea altora l-am înscris pe steagurile noastre: dreptul românilor, de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
liric el este în esență un frondeur mereu egal cu sine, apropiat când de Walt Whitman, când de Ion Barbu, când de Giuseppe Ungaretti, de García Lorca sau de cântecul lăutăresc. Debutează editorial târziu, iar Cântice țigănești lasă în urmă, risipită în presa vremii, o bogată activitate poetică de altă factură. Abia primele două volume din seria Scrieri (I-IV, 1969-1975), când, practic, destinul său poetic era încheiat, oferă imaginea clară a evoluției. Ciclul intitulat Primele, care cuprinde poemele din perioada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
în celebrissima tragedie, se sinucid. Melodrama, cu infiltrații expresioniste, De la început până la sfârșit panoramează un destin. Acela al doctorului Dan Adam, un „strigoi al laboratoarelor”, care își consumă tinerețea în studii deșarte, uitând să mai trăiască. Viața lui s-a risipit fără rost. Scenele de final, proiectate într-o sofisticată lume de dincolo, sclipesc de verva unei ingeniozități poznașe. O „comedie de salon”, cu alură parodică, este Triunghiul cu patru colțuri. S. încearcă aici, jucându-se de fapt, să execute câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
Închideam ochii, atât de amețitor mi se părea misterul acelei prezențe copilărești. Copila aceea era... bunica noastră. Da, ea era, femeia pe care am văzut-o în seara cu pricina chircindu-se și începând în liniște să adune cioburile pietrelor risipite pe covor. Uluiți și rușinați, sora mea și cu mine ne-am ridicat, cu spatele la perete, neîndrăznind să murmurăm nici un cuvânt de scuză sau să o ajutăm pe bunica să adune talismanele risipite. Ghiceam că în ochii ei plecați mijeau lacrimile
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sute de guri a răzbătut, în sfârșit, prin zgomotul bombelor. Ultimul tren spre Est tocmai plecase, respectând cu o precizie absurdă orarul obișnuit. Mulțimea s-a lovit de ruinele gării, a încremenit, apoi, covârșită de urletul unui avion, s-a risipit pe străzile învecinate și pe sub copacii dintr-un scuar. Charlotte, derutată, și-a plimbat privirea în jur. La picioarele ei zăcea o pancartă: „Nu traversați calea ferată! Pericol!” Dar din calea ferată, smulsă de explozii, nu mai rămăseseră decât niște
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Da, știam acum că era vorba de un vânat foarte prețuit de gastronomi. O mâncare aleasă, savuroasă, rară, dar nimic mai mult. Degeaba repetam ca altădată: „Potârnichi și ortolani”, vraja care îmi umplea plămânii cu vântul sărat de la Cherbourg se risipise. Și, cu o disperare ezitantă, am murmurat încet de tot, numai pentru mine, deschizând larg ochii în întuneric: - Așadar, deja mi-am trăit o parte din viață! De atunci încolo, vorbeam fără să ne spunem nimic. Am văzut instalându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Și luminos. Ca trupul acela cu feminitatea lui încă distrată. Ca dorința mea. Ca ordinele instructorului. Nici o umbră din trecut nu tulbura limpezimea acelui moment. Respiram, doream, executam mașinal comenzile. Și, cu o plăcere de nespus, simțeam cum mi se risipea în cap cheagul reflecțiilor mele de iarnă, apăsătoare și încâlcite... Tânăra roșcovană se legăna din șolduri ușor în fața mitralierei. Soarele îi lumina contururile trupului prin țesătura subțire a tunicii. Buclele de foc i se răsuceau pe chipiu. Și numele acelea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
când miraculos de tainic și de profund: dragostea. Probabil că s-a pomenit în plus într-una dintre companiile acelea. Băuse ca și ceilalți, pe ascuns, printre arbuștii care acopereau versanții Muntelui. Apoi, când micul lor cerc agitat s-a risipit în perechi, ea rămăsese singură, hazardul aritmetic neoferindu-i partener. Perechile se eclipsaseră. Beția punea deja stăpânire pe ea. Nu era obișnuită cu alcoolul și băuse prea mult, din zel, de teamă că n-o să fie la înălțimea celorlalți, vrând
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
întuneric, probabil că am greșit direcția. După ce am rătăcit îndelung printre bărcile adormite, ne-am oprit pe un fel de bac vechi a cărui balustradă cu suporturile sparte se scufunda în apă. A tăcut brusc. Probabil că beția i se risipea încetul cu încetul. Stăteam nemișcat în fața așteptării ei încordate, în întuneric. Nu știam ce trebuie să fac. Îngenunchind, am pipăit scândurile, aruncând în apă când un colac de funii înmuiate, când o grămadă de alge uscate. Din întâmplare, tot făcând
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
că peste tot era prezentă dorința aceea de a convinge pe cineva. Și, cu toate că asta nu mi se ceruse în chestionare, menționasem îndepărtata mea origine franțuzească. Da, vorbisem despre Charlotte, ca și cum aș fi vrut să preîntâmpin orice obiecție și să risipesc dinainte orice îndoială. Și, în prezent, nu mai reușeam să scap de sentimentul că, într-un fel, o trădasem. Trebuia să aștept câteva luni. Mi s-a indicat un răgaz. Scadența lui sosea în luna mai. Și, numaidecât, zilele acelea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
localnicilor, fie ei turci, tătari, bulgari, greci sau români. Acareturile au arhitecturi aproximative și tocmai de aceea au plasticitate și sunt sugestive în expresie artistică. Geamiile străpung cu turla minaretului cerul iar alte clădiri de cult, de asemenea. Pietrele funerare risipite prin cimitire atrag și ele interesul artiștilor. Capetele de expresie, îndeosebi cele de turci și tătari, frumoasele locului în costumația lor orientală devin odaliscele desprinse dintr-un halucinant harem. Orientalismul fertilizează imaginația și solicită soluții grafice pe măsură. Putem considera
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
interpretare a lumii. Sesizarea imediată a sensului presupune posedarea acestui cod. Transparența semnelor marchează astfel victoria evidenței ideologice”. Studiul procesiunilor și paradelor evidențiază grija organizatorilor de a construi aceste ceremonii ca mijloace capabile să „comunice unitatea fundamentală a unei comunități risipite Între zone geografice diferite, dar legate Între ele” și să „dezvăluie și să dea o expresie materială unei comunități imaginare altfel fragmentate” (N. Jarman, 1997, p. 98; K. Ashley, 2001; C. Blehr, 1999; D. Bryan, 2000; C. Farber, 1983; Th.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
eroice și inițiatice; Romulus Vulcănescu (1986) de mituri antropogonice teogonice etc. În aceste cazuri, mitul devine clasa Înglobantă, clasă În care sunt incluse narațiunile pe aceeași temă epică (indiferent de genul literar În care sunt plasate) și figurile diverse, toate risipite În texte provenind din contexte folclorice diferite, cu funcții și semnificații care, În contextele de origine sunt frecvent de tip non-mitic (estetice, ludice, morale, ceremoniale etc.). Dintr-o altă perspectivă, cercetătorii vor folosi termenul mit (sau temă mitică) pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
numeroase figuri și categorii de figuri (de la divinități creștine la animale, de la plante la locuri personificate, de la stihii și astre la micii demoni benefici și malefici). Coerentă și mobilă, În ceea ce privește structurile ei profunde, gândirea mitică generează, În manifestările ei, texte, risipite În numeroase genuri folclorice și În complexe simbolice (gestuale În ceremonii, figurative În arta populară) de o mare și deseori derutantă varietate. În consecință, folosind diverse instrumente de analiză, studiile consacrate inventarului mitic românesc au tins Întotdeauna spre atingerea acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ce rol joacă concurența În adoptarea unei strategii? - De ce În practică managerii buni sunt mai pușin remunerați decât specialiștii buni? - Care sunt reacțiile tipice ale unui manager satisfăcut În muncă? Dar cele ale unui conducător nesatisfăcut? - Un manager care-și risipește autoritatea, este un risipitor de valori umane? - Vechimea Într-un post de conducere este o frână sau un motor În afirmarea unui manager? - Oamenii care reușesc cel mai bine În viață sunt cei care știu să stabilească relații cu ceilalți
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
aderăm prin intermediul umorului camuflat în ironie. Ca anticipare teoretică și practică a umorului, aforismul, o formă specifică de spirit, așa cum am precizat, cunoaște reprezentări notabile la Caragiale. În afara aforismelor propriu-zise, multe publicate în "Convorbiri literare" în 1880 sau a "cugetărilor" risipite prin paginile "Moftului român", forme concentrate de "spirit" sunt chiar "mofturile", de altfel embleme inconfundabile ale caragialismului, precum și celebrele "miticisme", mostre de spirit bucureștean, puse pe seama personajului-etalon, Mitică. Unui umor pur verbal îi aparțin și "culmile", simple jocuri lingvistice bazate
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
15 cm lungime, se hrănește cu furnici negre. Spinii de pe corp Îl feresc de prădători, În special șerpi (ibidem, p.226-229). 214 intersectează pe teritoriul continentului sunt trasee sacre, care Îl transpun pe cel inițiat Într-o dimensiune eternă”365. Risipiți precum oasele fosilizate ale unui dinozaur uriaș, Munții Olga sunt o hartă redimensională a „Timpului Visării”. Imaginația aborigenilor le-a dat denumiri stranii ce amintesc de spiritele strămoșilor și a diferitelor animale, fenomene fizice: Valea Femeilor Șoareci din est (două
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
căldurii, acum tremuram În tricourile lipite de corp și pantalonii suflecați. Dar ca orice ploaie la tropice după ce a spălat bine pajiștea și a băltit-o, s-a oprit. După ce cerul s-a mai limpezit, un vânticel rece porni să risipească, asemenea unor armăsari Înaripați, negreața norilor buclucași. Natura respira feciorelnic prin plămânii săi verzi și surâdea cu gingășie pentru primeneala primită de la zei. Temperatura a mai scăzut cu câteva grade, alungând arșița amiezii. Firea Întreagă părea răsărită atunci din sânul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Apropiat și Mijlociu, Caucaz, Asia Centrală, India, China, insula Djawa (ibidem, p. 158). 643 La Întoarcerea din China de la curtea lui Kubilai Khan, unde stătuse aproape două decenii (1271-1290), a navigat În Marea Chinei de Sud, printre cele „7448 de insule risipite În Marea Ciu”, arhipelagurile Nicobar și Andaman, strâmtoarea Malacca, Oceanul Indian, Ceylon, Golful Piersic (ibidem, p. 159-160; S.Goldenberg, S.Belu, Epoca marilor descoperiri geografice, Editura Științifică, București, p. 76). 644 Între 1318-1330, călătorește din Ormuz până În orașul indian Thana, vizitează
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pregătim de plecarea spre țară. Nu pot uita cuvintele simple Înscrise pe frontispiciul terminalului la venire „Mabuhay”! (Bine ați Venit!) și „Daan muna kayo”(„Fii oaspetele nostru”) invitația de ospitalitate. Exoticul atrage. Călătorul care vizitează „Țara celor 7000 de insule” risipite În apele calde ale Pacificului pentru a-și apropia misterul și a contempla 838 Ibidem. 839 Ibidem, p. 112. 668 frumusețea lor, nu pleacă dezamăgit. Climatul temperat, frumusețea peisajelor, În ciuda distrugerilor suferite, exotismul populațiilor „primitive” continuă să atragă oamenii din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cei din mahalale, suntem responsabili de ce s-a întâmplat cu orașele noastre, după câtă grijă am avut față de mediu, față de solul, subsolul, apele, aerul lor. Am gestionat rațional resursele, sau am gândit: "după noi, potopul"? Am identificat cine și ce risipește și am făcut în așa fel încât "să ieșim din era risipei"? Am construit o bună infrastructură și am avut grijă de întreținerea ei serioasă, nu "cârpăcind-o" mereu? Am menținut (sub control) economia urbană? Am avut grijă ca fiecare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sunt o modalitate de a testa disponibilitatea fiecărui individ față de grup. Ele arată devotamentul membrilor față de colectivitatea în care trăiesc, dar și o generozitate care se concretizează prin amploarea sumelor cheltuite în acea zi. Numeroși filantropi reproșează muncitorilor că-și risipesc într-o seară profitul pe șase luni și că fac economii, tocmai pentru aceste petreceri, "renunțând nu doar la lucrurile necesare, ci chiar și la acelea indispensabile". Ei nu înțelegeau că această veselie, dincolo de faptul că reprezenta unul din rarele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]