KorAP: Find »[drukola/base=scânteie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...304 305 306 ...315 >

7,858 matches

Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626

scrise - aproape fără excepție - într-o limbă seacă, lipsită de puterea de a sugera, într-un stil de relatare, asemănătoare proceselor verbale. Mai mult decât atâta, adesea apar neglijențe de-a dreptul supărătoare (...). Despre Ben Corlaciu s-a arătat în Scânteia că a scris nuvela greșită Timpii de aur într-un stil lipsit de orice calități literare. Același lucru se poate spune și despre schița Pâinea păcii, în care apar expresii fără sens (...). O expresie cu totul nepotrivită spiritului limbii noastre

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
bogat de fapte izvorâte din viața oamenilor muncii din țara noastră. Fără acest miez viu, puternic, poezia, oricât talent ar avea autorul - și Eugen Frunză are mult talent - eșuează în frazeologie goală”. După o vreme, într-un context mai larg, Scânteia sancționează opiniile susținute anterior, printr-un comentariu al lui Sergiu Fărcășan 13 care, fără a intra în prea multe detalii, constată prestația meritorie a poetului, „tendința generală” corectă a volumului și, în concluzie, cere „ca această creație literară să fie

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
după cum vom afla. Mult mai puțin active erau secțiile de poezie și critică. Un efort deosebit pentru întronarea și generalizarea acestui spirit colectiv de muncă depune Petru Dumitriu. Acesta intervine în „cazul Frunză”, publicând la cinci zile după articolul din Scânteia, o Scrisoare către un scriitor 14, explicând producerea unor atari incidente prin izolarea unor scriitori, în special a celor din vechea gardă, care nu se străduiesc să impună spiritul colectiv de muncă în secțiile pe care le conduc sau din

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Reluând seria discuțiilor în jurul poeziei noastre, secția de poezie a Uniunii Scriitorilor din R.P.R. a organizat miercuri 28 mai la Casa Scriitorilor o dezbatere asupra volumului de versuri Zile slăvite de Eugen Frunză. Venind la puțin timp după articolul din Scânteia, intitulat Două cronici literare lipsite de principialitate, în care se combătea atitudinea nejustă a revistei Viața românească față de poezia lui Eugen Frunză, dezbaterea nu s-a mărginit să scoată la iveală calitățile și lipsurile unor poezii; ridicând probleme de interes

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Mihu Dragomir, cititorul este însă izbit de contrastul dintre poeziile izbutite ce alcătuiesc majoritatea volumului și unele lucrări ce denotă rămâneri în urmă simțitoare (...). Deși aceste poezii nu sunt în aceeași măsură atacate de miracolul formalismului ca acelea criticate de Scânteia, totuși există în ele serioase reminiscențe ale decadentismului. Poezia Munții Măcinului sintetizează în bună măsură principalele slăbiciuni care-l trag îndărăt pe poet. Personajul liric al acestei poezii caută la poalele munților Măcinului «pe câmpul apei, loc de baie». Priveliștea

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
pe care urmează să-l suplinească melodia (...). Iată un exemplu de proletcultism, îmbăiat în puțin semănătorism: În uzină harnici muncitori au pornit motoarele în zori, brațele încep cu vlagă munca lor atât de dragă ce-și înalță rodul chiuind sub scânteile ce-ntr-una plouă frunțile ce se îmbracă-n rouă ca rotunde zâmbete de-argint. Versuri semnate de C.Ghiban - ce sunt oare aceste zâmbete rotunde? - pot fi citite și în ordine inversă, fără să-și trădeze conținutul pe care, deci, nu

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
mod just că lipsurile romanului sunt rezultatele unor confuzii în concepția ideologică a autorului. Alegând tema acestei prime dezbateri, comisia de proză a dovedit o orientare justă, ajutând prin discuții la lămurirea importantelor probleme ridicate de articolele critice apărute în Scânteia și Contemporanul. Punctul de vedere al comisiei de proză a fost exprimat în referatul expus de tov. Dumitru Mircea. Referatul a arătat în mod just că romanul lui Vladimir Colin, în ciuda unor momente realizate - care vădesc talentul autorului - constituie în

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
ca aceste discuții să se bucure de participarea activă a unui număr cât mai mare de scriitori, care vor primi astfel un ajutor concret și eficace în munca lor de creație”. Dar apostila oficială a dezbaterii în discuție o pune Scânteia 28, admonestând opiniile lui E. Campus și întărindu-le pe cele ale lui S. Damian, într-un comentariu pe care l-am mai menționat ceva mai devreme (vezi nota 13 și contextul): „Reversul lipsei de dragoste față de ceea ce e nou

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
mica gospodărie a țăranului «naște capitalism și burghezie permanent, în fiecare zi, în fiecare ceas, spontan și în proporție de masă» (V.I.Lenin, Stângismul - boala copilăriei comunismului, Ed. PMR, 1949, p. 8). Un document de partid apărut de curând în Scânteia (Despre alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare - Scânteia, 12 apr. 1952) arată limpede că acest proces are loc cu ascuțime în satele noastre și reforma bănească efectuată de curând le-a dovedit cu prisosință. «Învățătura stalinistă despre mecanica luptei

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
ale dramaturgiei. Alimentând una din artele investite cu mari puteri educative: teatrul, asupra genului dramaturgic s-au răsfrânt, de la început, tiparul și existențele ideologice. Așa se aplică preocupările permanente legate de spectacol, de dramaturgie din revistele de cultură și din Scânteia - unde, de pildă, cronica dramatică sau cronica teatrală erau mult mai frecvente decât cronica literară. O serie de critici dramatici urmăreau cu vigilență dramaturgia și teatrul, îndrumând autorii, regizorii, actorii pe făgașul realist-socialist. Așa au fost Traian Șelmaru, Sorin Mladoveanu

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
unde, de pildă, cronica dramatică sau cronica teatrală erau mult mai frecvente decât cronica literară. O serie de critici dramatici urmăreau cu vigilență dramaturgia și teatrul, îndrumând autorii, regizorii, actorii pe făgașul realist-socialist. Așa au fost Traian Șelmaru, Sorin Mladoveanu (Scânteia), Valentin Silvestru, M. Ghimpu (Flacăra, Contemporanul), Simion Alterescu, Mioara Șt. Cremene (Contemporanul), Geo Dumitrescu (Almanahul literar, Cluj) ș.a. Se impun câțiva dramaturgi care vor actualiza repertoriile teatrelor cu piese din realitatea socialistă: Mihail Davidoglu (Minerii, Cetatea de foc), Aurel Baranga

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Albina. În general dramaturgia traversează aceleași situații și frământări pe care le-am întâlnit și în cazul poeziei, prozei, criticii literare. Pentru infuzia de combativitate și autenticitate, frecvente au fost, bunăoară, prin anii 1949-1950, întâlnirile cu publicul, critica maselor, critica Scânteii, urmate de autocritica autorilor. Să demonstrăm afirmația aici și în note46. „Cetatea de foc” în lumina discuțiilor de la Reșița 47: „Aceste mari calități ale piesei au fost analizate cu pătrundere de muncitorii reșițeni într-o consfătuire care a avut loc

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
și concrete scrie A Baranga 49: „Vreau să mijlocesc tovarășilor mei dramaturgi ceva din experiența pe care am câștigat-o cu prilejul reprezentării piesei Iarbă rea și anume felul cum critica făcută acestei lucrări de Organul Central al Partidului nostru, Scânteia mi-a dat posibilitatea nu numai de a vedea în mod limpede care sunt greșelile și lipsurile acestei lucrări, dar care sunt mijloacele de a le înlătura (...). Într-adevăr conflictul central din Iarbă rea era parazitat de conflictul de tip

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Într-adevăr conflictul central din Iarbă rea era parazitat de conflictul de tip burghez, un conflict între eroii Marin și Ioana, care, la început, în epoca scrierii acestei piese mie mi se părea a fi foarte interesant, dar care (și Scânteia mi-a arătat limpede acest lucru) nu făcea decât să coboare nivelul conflictului piesei. În filmul Viața învinge - un film inspirat din piesa Iarbă rea, tovarășii cu care am lucrat m-au ajutat să înlătur aceste ciuperci și sper că

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
limpede acest lucru) nu făcea decât să coboare nivelul conflictului piesei. În filmul Viața învinge - un film inspirat din piesa Iarbă rea, tovarășii cu care am lucrat m-au ajutat să înlătur aceste ciuperci și sper că am reușit. Tot Scânteia mi-a atras atenția că portretul psihologic al personajului central, profesorul Andrei Bârlea, nu e suficient de adâncit. Cine este în definitiv acest om? Un profesor de tip vechi, un om care luptă cu propriile lui prejudecăți și lipsuri, un

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
luptă cu propriile lui prejudecăți și lipsuri, un cosmopolit înveterat, un prieten al cauzei noastre, un ezitant sau un dușman? M-am străduit în filmul Viața învinge să adâncesc problema profesorului (...). Și aici ajungem la o altă lipsă remarcată de Scânteia. În piesa Iarbă rea partidul apărea mai mult incidental, fără o legătură stringentă cu restul conflictului. În Viața învinge m-am străduit să remediez această lipsă și să înfățișez partidul așa cum este el în viața adevărată. (...) Critica Scânteii trebuie să

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
remarcată de Scânteia. În piesa Iarbă rea partidul apărea mai mult incidental, fără o legătură stringentă cu restul conflictului. În Viața învinge m-am străduit să remediez această lipsă și să înfățișez partidul așa cum este el în viața adevărată. (...) Critica Scânteii trebuie să ne servească tuturor de model, fiindcă fără atenția, grija, competența, măsura, adâncimea, principialitatea și mai ales dragostea pentru noii muguri ai literaturii noastre de care Scânteia dă necontenit dovadă în fiecare literă tipărită, fără toate aceste calități, critica

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
lipsă și să înfățișez partidul așa cum este el în viața adevărată. (...) Critica Scânteii trebuie să ne servească tuturor de model, fiindcă fără atenția, grija, competența, măsura, adâncimea, principialitatea și mai ales dragostea pentru noii muguri ai literaturii noastre de care Scânteia dă necontenit dovadă în fiecare literă tipărită, fără toate aceste calități, critica se poate lesne transforma dintr-un impuls într-o frână care în loc să servească poate să păgubească mersul înainte al literaturii noastre”. Dar „cea mai de folos zăbavă” pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
planului Marshall cu atitudini de crasă amoralitate, impertinență și grosolănie în comportări (...). Este fără îndoială un mare succes al spectacolului, felul cum au fost prezentați comuniștii și în special conducerea partidului clasei muncitoare, Ganna Lichta. Într-un articol publicat în Scânteia asupra procesului de creație în acest rol, Irina Răchițeanu a arătat cum și-a însușit o seamă de date în construcția personajului, din cunoașterea și studierea Istoriei Partidului Comunist (bolșevic), din studiul vieții marilor luptătoare comuniste cum ar fi Dolores

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
regimului burghezo-moșieresc, împotriva regimului fascist și a politicii antisovietice (...). Lipsuri de acest gen există de pildă în piesa lui Mihail Davidoglu Cetatea de foc (în prima versiune), ca și în piesele altor tovarăși ai noștri. După cum suna articolul publicat de Scânteia privitor la reprezentarea acestei piese, M. Davidoglu a găsit în viață un conflict dramatic puternic, transformarea în focul luptei de clasă a bătrânului oțelar Petru Arjoca, muncitor cinstit, însă cu o mentalitate înapoiată încă în anumite privințe. Dar autorul în loc de

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
În privința industrializării socialiste a țării ei au dus o politică de frânare a investițiilor, îndeosebi în ramurile industriei grele, încercând să pună piedici dezvoltării acestor ramuri-cheie ale economiei țării și marilor construcții ale socialismului - de pildă Canalul Dunăre-Marea Neagră, Casa Scânteii etc. În domeniul agriculturii socialiste au urmărit să creeze condiții tot mai grele de activitate gospodăriilor de stat, blocându-le în cea mai mare parte a anului (...). Pentru a-și putea realiza obiectivele, acești dușmani au urmărit tot timpul ruperea

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
gândurile, sentimentele și năzuințele poporului în cuvinte pline de măreție: «Zorii unei vieți noi s-au ridicat deasupra patriei noastre» (...). Este uimitor și îmbucurător drumul parcurs de literatura noastră nouă. Au trecut patru ani de când, într-un articol de fond, Scânteia semnala un început de cotitură în literatură (...) (în Scânteia, 12 decembrie 1948). Cu câteva luni mai târziu, la 25 martie 1949, adresându-se primei Conferințe naționale a scriitorilor, C.C. al P.M.R., în salutul său semnalat de tov. Gh. Gheorghiu-Dej, chema

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
măreție: «Zorii unei vieți noi s-au ridicat deasupra patriei noastre» (...). Este uimitor și îmbucurător drumul parcurs de literatura noastră nouă. Au trecut patru ani de când, într-un articol de fond, Scânteia semnala un început de cotitură în literatură (...) (în Scânteia, 12 decembrie 1948). Cu câteva luni mai târziu, la 25 martie 1949, adresându-se primei Conferințe naționale a scriitorilor, C.C. al P.M.R., în salutul său semnalat de tov. Gh. Gheorghiu-Dej, chema pe scriitori «să creeze o literatură care să oglindească

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
26. I. Sârbu. - Vladimir Colin: „Soarele răsare în Deltă”. În Iașul Nou, an IV, nr. 1. mart. 1952 27 xxx O dezbatere fructuoasă. În: Contemporanul, nr. 17 (290), 25 apr. 28. Sergiu Fărcășan. - Două cronici literare lipsite de principialitate. În: Scânteia, nr.2351, 18 mai 29. S. Damian. - Un roman valoros al unui tânăr scriitor. În: Contemporanul, nr. 16 (289) 18 apr. 30. În Viața românească, nr.6, iun., 1952 31. Dumitru Drumaruîn plină actualitate. În: Almanahul literar, nr.6 (31

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Ibidem, nr. 25 (350), 19 iun., 1953 68. xxx Lucrările Sesiunii științifice anuale a Academiei R.P.R. Ibidem, nr.26 (351), 26 iun, 1953 69. Eugenia Tudorică. - Unde sunt cercetătorii limbii literare? În: Viața românească, nr. 11, nov. 1953 70. În Scânteia, nr 2360, 29 mai 1952 71. Idem. nr. 2364, 3 iun 72. În:Con!emporanul, nr. 23 (296), 6 iun. 73. În întreaga presă, vezi și Contemporanul, nr.29 (302), 18 iul. 74. În: Contemporanul. nr.46 (319), 14 nov.

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]