11,011 matches
-
care ponderea elementului slavic în constituția etnic-lingvistică, culturală și politică a românilor devine decisivă. În cadențe clișeizate, se afirmă insistent că slavii "au influențat considerabil formarea poporului român", "Influența slavă asupra noastră a fost mare", și în fine, că " Influența slavă se vădește în toate ramurile vieții noastre economice, sociale, politice, militare, culturale", toate aceste citate fiind înseriate în cascadă pe aceeași pagină (Roller, 1952, p. 54). Etnogeneza română este încheiată doar după ce s-a pecetea slavă a fost ștanțată asupra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în fine, că " Influența slavă se vădește în toate ramurile vieții noastre economice, sociale, politice, militare, culturale", toate aceste citate fiind înseriate în cascadă pe aceeași pagină (Roller, 1952, p. 54). Etnogeneza română este încheiată doar după ce s-a pecetea slavă a fost ștanțată asupra fondului daco-romanic: "putem vorbi de formarea poporului român abia după ce s'a făcut amestecul cu slavii" (Istoria și geografia R.P.R., 1950, p. 22). Iar limba română este o limbă romanică îmbogățită slavic (Roller, 1952, pp. 74-75
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
amestecul cu slavii" (Istoria și geografia R.P.R., 1950, p. 22). Iar limba română este o limbă romanică îmbogățită slavic (Roller, 1952, pp. 74-75). Prin aceasta debutează slavofilia ca unul dintre laimotivele majore ale istoriei românilor, revăzute din unghiul sovietic. Înrâurirea slavă se vădește mai cu seamă în organizarea politică și statală a românilor, domenii în care modelul slavonic a fost luat ca referință. De asemenea, dacă Heliade Rădulescu, susținând că " Lumina nu vine de quât dela Rĕsărit" (1861, p. 46), se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doar după ce slavii își vor fi adus contribuția cardinală. Prin această nouă mutație survenită în chestiunea originii, se înregistrează încheierea mișcării de pendul de la vest la est, de la latinitatea occidentală, trecând prin faza intermediară a afirmării elementului autohton, până la orientalitatea slavă. Continuitatea. Invariabilă a memoriei naționale românești, teza continuității rămâne centrală în modul românesc de raportare la trecut. Devenită o adevărată axiomă a memoriei naționale, permanența românească pe teritoriul dacic este afirmată în formula sa apodictică: "la retragerea legiunilor și a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
creștinării în masă a populației române. Aceasta este datată ca realizându-se abia odată cu creștinarea bulgarilor, în secolul al IX-lea, care au răspândit credința și pe teritoriul actual al României (Roller, 1952, pp. 59-60). Pentru a se accentua influența slavă asupra românilor, manualul specifică faptul că procesul de creștinare în masă s-a produs în timpul cât teritoriile românești au fost stăpânite de către bulgari. În secolul X, "teritoriul actual al României era cuprins un timp aproape în întregime de Imperiul Bulgar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnică a românilor era deja plămădită. Imaginarul istoric național-comunist elaborează doctrina minimalismului slavic în etnogenia românească. Slavismul manifest exprimat de concepția socialismului imediat postbelic se transformă într-un asimilaționism autohton al slavilor, proces în care ființa etnică autohtonă absoarbe influența slavă fără să sufere mutații substanțiale de natură a altera identitatea daco-romană. În aceste circumstanțe definite de imperativul politic al de-slavizării etnogeniei românești este elaborată teoria protoromânismului, care afirmă că închegarea nucleului etnico-lingvistic al românității era practic încheiată înainte de contactul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu totul marginală. După ce arată că "elementele principale din care s-a constituit poporul român au fost autohtonii daci și coloniștii Romei", manualul de istorie antică a României explică și influența minimală a slavilor asupra limbii române: Faptul că influențele slave, care se manifestă începând cu secolul al IX-lea e.n., se altoiesc nu pe limba latină, ci pe limba protoromânească este extrem de important. El dovedește că poporul român se formase înainte de manifestarea acestor influențe" (Daicoviciu et al., 1984, p. 87
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de tranziție, principiile călăuzitoare care ghidează întregul demers de construire socială a trecutului nu au fost elaborate într-o manieră coerentă. De aceea, manualele din anii '60 formează o mixtură de elemente internaționaliste și naționaliste, prin care se glorifică influențele slave în același timp în care se monumentalizează trecutul indigen. Prin reasumarea moștenirii naționale, discursul emis de literatura didactică din această perioadă conține suficiente deturnări de la direcția antinațională stabilită de M. Roller pentru a se putea afirma începutul unei reforme mnemonice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca roada să fie mai bună și mai frumoasă" (Almaș, 1994, p. 17). Influențele slavice sunt în continuare minimalizate, etnogenia românească fiind considerată finalizată odată cu sinteza daco-romană. Atunci când sunt recunoscute, înrâuririle slavice sunt apreciate ca depuneri superficiale: Faptul că influențele slave, care se manifestă începînd cu secolul al IX-lea e.n., se altoiesc nu pe limba latină, ci pe limba protoromânească este extrem de important. El dovedește că poporul român se formase înainte de manifestarea acestor influențe" (Daicoviciu et al., 1992, p. 73
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
natura duală a sintezei poporului român: "elementele fundamentale ale etnogenezei românești sunt: componenta dacică (substratul) și componenta romană (stratul)" (p. 7). În privința glotogenezei, analiza lingvistică relevă fără echivoc că "limba română era formată în momentul în care aceste adaosuri lingvistice slave de sud au putut fi receptate. Prin urmare, nu se poate vorbi despre o a treia componentă etnică și lingvistică în etnogeneza românească" (pp. 10-11). Fără să fie atât de categorică, direcția reflexivă acceptă paradigma sintezei daco-romane la care adaugă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
putut fi receptate. Prin urmare, nu se poate vorbi despre o a treia componentă etnică și lingvistică în etnogeneza românească" (pp. 10-11). Fără să fie atât de categorică, direcția reflexivă acceptă paradigma sintezei daco-romane la care adaugă și absorbția influenței slave. Însă, spre deosebire de militantismul vechii gărzi, noile discursuri dez-accentuează importanța simbolică a problemei etnogenezei, invitând mai degrabă la reflecții critice asupra modului în această chestiune a fost un rezervor identitar pentru conștiința de sine a românilor. Direcția postmodernă, exprimată prin manualul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1945. Bărnuțiu, S. (1870). Pedagogi'a. Iasi: Tipariulu Tribunei Române. Blaga, L. (1921). Revolta fondului nostru nelatin. Gândirea, Anul I, numărul 10, 15 septembrie, 181-182. Blaga, L. (1969). Trilogia culturii. București: Editura pentru Literatură Universală. Bogdan, I. (1894). Însemnătatea studiilor slave pentru romînĭ. Bucureștĭ: Editura Librăriei Socecŭ & Comp. Bogdan, I. (1904). Cîteva cuvinte despre sistemul româno-centric în predarea istoriei universale. Convorbiri literare, 38(4), 384-389. Brătianu, G.I. (1940). O enigmă și un miracol: poporul român. București: Fundația pentru Literatură și Artă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în mine. În aceeași zi a aflat tot satul; totul a căzut iarăși pe capul bietei Marie; ajunse să fie și mai urâtă de toată lumea. Am auzit chiar că sătenii au vrut s-o judece și s-o pedepsească, dar, slavă Domnului, au renunțat; iar copiii s-au înrăit și mai mult, n-o mai lăsau în pace, o necăjeau și mai abitir ca înainte, aruncau în ea cu noroi; o goneau, ea fugea ca să scape de ei, fiind bolnavă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mine! Uite, tocmai asta-i urât la ea. De fapt, m-am gândit că negreșit tata o să plece cu Rogojin. Sunt sigur că acum îi pare rău. Cred că ar trebui să văd ce e cu el, adăugă Kolea, ieșind. — Slavă Domnului, am luat-o pe mama de-acolo și-am dus-o la culcare, așa că scandalul nu a reînceput. Ganea se simte penibil și e îngândurat. De fapt, are la ce se gândi. Ce lecție!... Am venit să vă mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
al lui Ptițân, al treilea - al generalului, al lui Ganea și așa mai departe. Doamnele nu participau la tragerea la sorți. — O, Doamne, ce ghinion! strigă Ferdâșcenko. Și eu care speram că primul va fi prințul, al doilea - generalul. Dar, slavă Domnului că Ivan Petrovici urmează după mine și voi fi astfel răsplătit. Ei bine, domnilor, desigur, am obligația să dau un frumos exemplu și cel mai mult în momentul de față regret că sunt atât de neînsemnat și cu nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că l-aș fi silit să mă ia! Chiar el îmi dăduse a înțelege că ar vrea, îți vine să crezi una ca asta? Ce-i drept, mințea, dar e-așa de pofticios, nu poate rezista. Însă mai pe urmă, slavă Domnului, m-am întrebat: merită el atâta ură? Și deodată mi s-a făcut atâta scârbă de el, că nu l-aș fi luat nici dacă chiar el m-ar fi cerut în căsătorie. Și timp de cinci ani am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se repezi la sora ei, o îmbrățișă, izbucnind și ea într-un râs la fel de impetuos, școlăresc și vesel, ca al celeilalte. Uitându-se la ele, și prințul zâmbi brusc și se apucă să repete cu chipul bucuros și fericit: — Ah, slavă Domnului, slavă Domnului! În acest moment nu mai rezistă nici Alexandra și râse și ea din toată inima. Se părea că râsul celor trei surori va fi nesfârșit. Da, sunt nebune! bombăni Lizaveta Prokofievna. Ba te sperie, ba... Dar râdea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la sora ei, o îmbrățișă, izbucnind și ea într-un râs la fel de impetuos, școlăresc și vesel, ca al celeilalte. Uitându-se la ele, și prințul zâmbi brusc și se apucă să repete cu chipul bucuros și fericit: — Ah, slavă Domnului, slavă Domnului! În acest moment nu mai rezistă nici Alexandra și râse și ea din toată inima. Se părea că râsul celor trei surori va fi nesfârșit. Da, sunt nebune! bombăni Lizaveta Prokofievna. Ba te sperie, ba... Dar râdea deja și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se oferă brațul unei doamne, chiar nu știi cum se ia o doamnă de braț? Uite-așa, să mergem, o să mergem înaintea tuturor; vrei să mergem înaintea tuturor, tête-à-tête *? Vorbea încontinuu, izbucnind din când în când în hohote de râs. — Slavă Domnului! Slavă Domnului! repeta Lizaveta Prokofievna, neștiind nici ea de ce se bucură. „Sunt niște oameni extrem de ciudați!“ gândi prințul Ș. poate pentru a suta oară de când făcuse cunoștință cu ei, dar... lui îi plăceau acești oameni ciudați. Cât despre prinț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
brațul unei doamne, chiar nu știi cum se ia o doamnă de braț? Uite-așa, să mergem, o să mergem înaintea tuturor; vrei să mergem înaintea tuturor, tête-à-tête *? Vorbea încontinuu, izbucnind din când în când în hohote de râs. — Slavă Domnului! Slavă Domnului! repeta Lizaveta Prokofievna, neștiind nici ea de ce se bucură. „Sunt niște oameni extrem de ciudați!“ gândi prințul Ș. poate pentru a suta oară de când făcuse cunoștință cu ei, dar... lui îi plăceau acești oameni ciudați. Cât despre prinț, poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai presus decât ea (în timp ce mie nici nu-mi trecea așa ceva prin cap) și, în cele din urmă, când am cerut-o în căsătorie, mi-a declarat că nu-i pretinde nimănui nici compătimire superioară, nici ajutor, nici „ridicare în slăvi“. Ai văzut-o ieri; chiar crezi că e fericită cu cei care o înconjoară, crezi că asta-i societatea ei? Nu știi cât de cultivată e și ce lucruri profunde poate înțelege! Uneori chiar mă mira! — I-ai ținut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
duse în camera ei de sus, fără ca măcar s-o privească pe Aglaia. Când prințul se întoarse acasă, pe la ora zece, se întâlni pe terasă cu Vera Lukianovna și cu servitoarea. Amândouă strângeau vasele și măturau după dezordinea din ajun. — Slavă Domnului că am terminat curățenia înainte de venirea dumneavoastră! spuse Vera cu bucurie. — Bună ziua; mi se învârte puțin capul; am dormit rău; aș trage un pui de somn. — Aici, pe terasă, ca ieri? Bine. O să le spun tuturor să nu vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cele patru sute de ruble vorbiți! exclamă Lebedev, lungind cuvintele, de parcă de-abia acum și-ar fi dat seama. Vă mulțumesc, prințe, pentru sincera dumneavoastră compătimire, care mă flatează peste măsură, dar... am găsit banii, chiar de mult. I-ai găsit! Slavă Domnului! — Exclamația este un semn de noblețe din partea dumneavoastră, deoarece patru sute de ruble sunt o pierdere prea mare pentru un om sărman, care trăiește muncind din greu, cu o mulțime de orfani în familie... Nu asta am vrut să spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-vă, i se adresă el brusc bătrânelului, voiau chiar să înainteze pretenții în legătură cu testamentul și atunci am fost nevoit să recurg la măsurile cele mai energice... ca să le bag mințile în cap... pentru că sunt maeștri în asemenea daraveli! Ne-mai-pomeniți! Dar, slavă Domnului, asta se întâmpla la Moscova, m-am dus imediat la conte și... le-am băgat mințile în cap... — N-o să vă vină a crede cât de mult m-ați întristat și m-ați uluit! strigă din nou prințul. — Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
uluit până-n adâncul inimii și încremenise covârșit de o spaimă aproape mistică. Încă o clipă și parcă totul se lărgi în fața lui, locul spaimei îl luară lumina și bucuria, încântarea; respirația începu să i se taie și... dar clipa trecu. Slavă Domnului, era vorba de altceva! Își trase sufletul și privi împrejur. Mult timp păru a nu înțelege forfota care fierbea împrejurul lui, adică înțelegea foarte bine și vedea totul, dar stătea parcă detașat cu desăvârșire, ca un om care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]