7,641 matches
-
de poziție în aprilie 1964 și consacrat prin și mai temerara condamnare a invaziei Varșoviei pronunțată de către N. Ceaușescu în 1968, raportul dintre forma națională și fondul socialist s-a răsturnat: tot mai evident, ideea națională a devenit fondul iar socialismul s-a transformat în forma înăuntrul căreia naționalismul a cunoscut o manifestare plenară. Placa turnantă spre naționalism pe care s-a angajat regimul comunist matur a dus de la "suprimarea la reafirmarea valorilor naționale" (Verdery, 1991, p. 98). După cum punctează și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politic conducător în societate, Partidul Comunist Român va asigura condiții optime pentru dezvoltarea pe o treaptă superioară a națiunii, pentru întărirea continuă a statului național, a independenței și suveranității sale" (Programul PCR, 1975, p. 145). Dacă în faza inițială a socialismului postbelic, naționalismul era o doctrină retrogradă, un alt fel de opiu cu care burghezia narcotiza masele, prevenindu-le astfel să conștientizeze adevăratele lor interese de clasă, precum și o unealtă ideologică de "învrăjbire a popoarelor", în faza secundă a socialismului matur
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a socialismului postbelic, naționalismul era o doctrină retrogradă, un alt fel de opiu cu care burghezia narcotiza masele, prevenindu-le astfel să conștientizeze adevăratele lor interese de clasă, precum și o unealtă ideologică de "învrăjbire a popoarelor", în faza secundă a socialismului matur ideea națională este complet revizuită. Acum, Partidul recunoaște că "națiunea și statul național au jucat un rol de mare însemnătate" în istoria românilor. Privită prin noua optică ale cărei lentile au fost reșlefuite ideologic, ideea națională apare ca vector
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identitar în orizontul socialist, ceea ce face ca "întărirea națiunii" și a independenței naționale să constituie "o necesitate legică, obiectivă" (Programul PCR, 1975, p. 145). "Patria socialistă" este reformatată pentru a deveni "națiunea socialistă". Această transformare este semnificativă pentru ilustrarea naționalizării socialismului românesc. În primele două decenii postbelice, noțiunea de "patrie proletară" a luat locul celei de "națiune română", în același timp în care patriotismul sovietic substituia naționalismul etnic ca doctrină identitară. În tot acest timp, cuvântul "naționalism" a fost anatemizat ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Lenin, Partidul Comunist Român decretă completa compatibilitate dintre cele două doctrine rivale: "națiunea și statul național independent, pe de o parte, și solidaritatea și colaborarea dintre țările socialiste, internaționalismul proletar pe de altă parte, sunt două laturi ale construcției socialismului care nu numai că nu se exclud, ci, dimpotrivă, se află într-o strînsă unitate dialectică" (p. 146). Contradicția ideologică este dizolvată în unitate dialectică! Oricine crede contrariul săvârșește o "gravă eroare". Iar "orice alt mod de abordare a acestei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 8). Expresie a "înțelepciunii colective a partidului, a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii", în fapt, a întregii suflări a "națiunii noastre socialiste", programul schițează cea mai mistificată versiune a trecutului național, în care miturile naționalismului interbelic și miturile socialismului postbelic se hibridează în marea epopee social-națională a poporului român. Iată tabloul impresionist, zugrăvit printr-un minim de tușe, care redă panorama istorică a românilor. În chestiunea originii, Programul... statuează doctrina tracismului. Civilizația traco-dacă, în fondul căreia își are obârșia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
excepție. Transformată în armă de propagandă politică și aliniată frontului ideologic socialist, istoria a fost mobilizată, mai mult ca niciodată, ca sursă de legitimare și resursă simbolică pusă în slujba partidului devenit unic. Prefigurată în teoria lui J.V. Stalin a "socialismului într-o singură țară", apoi din ce în ce mai manifestă în secvența de evenimente politice care s-au succedat în URSS (moartea lui Stalin în 1953 urmată de vigurosul denunț post- mortem al cultului personalității de către N. Hrușciov în 1956), schimbarea plăcii ideologiei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
VIII e.n.) • Istoria medie a României (sec. VIII 1821) • Istoria modernă a României (1821 1918) Perioada formării României moderne (1821 1878) Perioada făuririi statului național unitar (1878 1918) • Istoria contemporană a României (1918→) Perioada interbelică (1918 23 august 1944) Epoca socialismului (23 august 1944 prezent) Etapa revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă (23 august 1944 30 decembrie 1947) Etapa făuririi și consolidării bazei tehnico-materiale a socialismului (1948 1969) Etapa făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintării țării spre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Istoria contemporană a României (1918→) Perioada interbelică (1918 23 august 1944) Epoca socialismului (23 august 1944 prezent) Etapa revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă (23 august 1944 30 decembrie 1947) Etapa făuririi și consolidării bazei tehnico-materiale a socialismului (1948 1969) Etapa făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintării țării spre comunism (1969 prezent). Structura periodică a trecutului românesc a fost, încă o dată, transpusă pe baza naționaliste, în timp ce istoria românilor a fost, încă o dată, re-injectată cu "duhul național". Ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Privită în durata lungă a secolului și jumătate de literatură didactică istorică românească, chestiunea originii s-a dovedit a avea o natură cu adevărat mercurială, aflându-se într-o permanentă prefacere în funcție de evoluția contextului socio-politic. După ce în faza antinaționalistă a socialismului românesc (1947-1964) originea românilor a stat sub semnul slavismului, odată cu turnura naționalistă aceasta a intrat sub specia traco-dacismului. În fapt, se revine la paradigma xenopoliană a dualismului etnogenetic daco-roman, cu diferențierea extrem de semnificativă că raportul dintre cele două elemente este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dacia și s-au amestecat cu daco-romanii" (p. 19), însă influența lor asupra populației autohnone a fost neglijabilă. Ființa etnică a românilor era deja plămădită. Imaginarul istoric național-comunist elaborează doctrina minimalismului slavic în etnogenia românească. Slavismul manifest exprimat de concepția socialismului imediat postbelic se transformă într-un asimilaționism autohton al slavilor, proces în care ființa etnică autohtonă absoarbe influența slavă fără să sufere mutații substanțiale de natură a altera identitatea daco-romană. În aceste circumstanțe definite de imperativul politic al de-slavizării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de clasă, manualele din epoca național-comunismului mușamalizează relațiile antagoniste dintre cele două popoare hărăzite istoric a alcătui poporul român. Excluderea slavică din etnogenia românească conduce la reinstaurarea paradigmei xenopoliene a daco-romanismului. După "maximalismul slav" concretizat în prima fază, antinațională, a socialismului românesc, "revolta fondului nostru nelatin" a exploatat filonul traco-dac îngropat în "adâncimile oarecum metafizice ale sufletului românesc" (Blaga, 1921, p. 181). Continuitatea. Constantă a conștiinței istorice românești, teza continuității poporului român pe teritoriul actual al României este consolidată ca pilon
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a patriotismului socialist destrămase mitologema unității naționale, acoperind locul lăsat liber de dispariția acestei structuri mitoistorice a conștiinței identitare românești cu ideea coeziunii proletare, a solidarității de clasă și a unității sindicale patronate de Partidul Comunist Român. Definitivarea tranziției de la socialismul antinaționalist către național-comunism a presupus restitutio in integrum a principiului naționalist. Drept consecință, ideea unității naționale a fost repusă în drepturi, luând fața unității proletare care a fost relegată pe plan secund. Registrul discursiv setat de parametri internaționalismului proletar (1947-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
revoluției române", arătându-se că acesta decurge logic din comunalitatea principiilor programatice și a revendicărilor formulate. Unificarea evenimentelor revoluționare de la 1848 în "Revoluția română" evidențiază din plin efectul totalizator și acțiunea integratoare ale ideii de unitate. Independența. Repriza internaționalistă a socialismului românesc a reliefat lupta perenă a poporului muncitor pentru eliberare socială, înțeleasă în sensul emancipării din relațiile de exploatare socio-economică. Pe plan intern independența însemna eliberare socială, iar pe plan extern, libertatea națională echivala cu independența economică în fața puterilor imperialiste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc, în special prin aripa fanatismului naționalistic (O. Goga, N. Crainic, N. Ionescu etc.), a distilat esența românismului în spiritualitatea creștin-ortodoxă. Credinței răsăritene și Bisericii Ortodoxe le-au fost conferite un rol cardinal, de călăuză spirituală a destinului istoric românesc. Socialismul postbelic, instalat complet după 30 decembrie 1947, a continuat pe calea istoriografiei critice maturizate în interbelic, procedând la destructurarea miturilor spiritualității românești (creștinismul "genetic" al românilor, românii ca botezatori ai barbarilor, Biserica Ortodoxă ca "azil" al sufletului românesc etc.). Pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai, cu tripla sa conotație regalistă (1866 intrarea lui Carol în București, 1877 proclamarea de către Carol a independenței, 1881 ridicarea statului la rang de regat), a fost pilonul central al ordinii temporale construite în România până la 1947. Prima fază a socialismului a încercat să destabilizeze semantica regalistă a datei de 10 mai cu semantica partidistă a datei de 8 mai (ziua în care, la 1921, a fost înființat PCR). Național-comunismul a revalorizat simbolic dobândirea independenței de stat a României ca o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
constantă a cultului ceaușist, care a avut o evoluție graduală mai curând decât o dezvoltare fulminantă. În 1979, portretul lui N. Ceaușescu continua să fie plasat în partea de final a manualelor (la pagina 183), dominând faza istorică a construcției socialismului în România. Manualele anilor '80, pe fondul intensificării cultului ceaușist al personalității, îl aduc pe N. Ceaușescu pe prima pagină, dominând acum nu doar etapa construirii socialismului românesc, ci întreaga istorie a românilor petrecându-se sub personalitatea acestuia. De-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
partea de final a manualelor (la pagina 183), dominând faza istorică a construcției socialismului în România. Manualele anilor '80, pe fondul intensificării cultului ceaușist al personalității, îl aduc pe N. Ceaușescu pe prima pagină, dominând acum nu doar etapa construirii socialismului românesc, ci întreaga istorie a românilor petrecându-se sub personalitatea acestuia. De-a lungul anilor '80, portretul de pe prima pagină al lui Nicolae Ceaușescu devine o invariabilă a iconografiei naționale. Manualul de Istoria contemporană a României (ediția 1983) este o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rezultatul unui proces de "clarificare ideologică" soldat cu radicalizarea mai vechiului Partidului Socialist, el însuși o înnoire a istoricului Partid Social-Democrat din România. Din vechi în mai vechi, Partidul își stabilește rădăcinile în 1835, odată cu apariția primelor idei fourieriste ale socialismului utopic. Figura de mai jos, reprodusă din manualul de Istoria modernă a României, redă arborele genealogic elaborat de PCR. Figura 11. Arborele genealogic al PCR Sursa: E. Hurezeanu et al. (1988, p. 107) Prelucrarea genealogică a Partidului s-a făcut
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
genealogic al PCR Sursa: E. Hurezeanu et al. (1988, p. 107) Prelucrarea genealogică a Partidului s-a făcut în paralel cu dezvoltarea cultului martirilor, i.e., a martirologiei proletare și partinice. Panteonul proletar a fost amenajat încă din faza antinaționalistă a socialismului, ca alternativă proletară la panteonul național, acesta din urmă fiind supusă destructurării sistematice. Odată cu hibrizarea doctrinară care a dus la evoluția înspre național-comunist, vechiul panteon al personalităților cultural-politice care au asigurat apostolatul națiunii a fost reabilitat. În paralel, Partidul a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
60, autohtonizarea politică și autarhizarea culturală românească se intensifică progresiv, atingând cote maxime spre sfârșitul anilor '80. Prefacerile memoriei istorice românești oglindesc evoluțiile de ordin politic. Cea mai remarcabilă mutație o reprezintă re-naționalizarea memoriei românești după ce în prima fază a socialismului fibra națională a fost pe de-a-ntregul desprinsă din înțelegerea istorică a trecutului poporului român. Memoria istorică românească a devenit din "națională în formă, socialistă în conținut", "națională în formă, naționalistă în conținut", deși a păstrat și un puternic element
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a tradiției naționalismului autohton. Această diferență substanțială crescută între formula inter-(și anti-)naționaliste a memoriei românești și cea național-comunistă justifică denominația de "revoluție mnemonică" pentru a descrie metamorfoza produsă în gestiunea politică a trecutului între cele două faze ale socialismului românesc. Modelul evolutiv al memoriei istoricepe care îl avansăm afirmă, de asemenea, că revoluțiile mnemonice sunt procese ample de reconfigurare dramatică a înțelegerii trecutului survenite în urma unor revoluții politice. Or, revoluția mnemonică petrecută în național-comunism arată că astfel de mișcări
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
discurs televizat, în care Ion Iliescu i-a denunțat pe foștii conducători ca falși comuniști care au alterat esența invariabilă a doctrinei marxist-leniniste: ei "s-au declarat a fi comuniști. Ei n-au avut nimic de-a face nici cu socialismul, nici cu ideologia comunismului științific. Ei doar au pângărit numele Partidului Comunist Român. Ei au pângărit de asemenea, memoria celor care și-au sacrificat viața pentru cauza socialismului în această țară" (cf. Gallagher, 2004, p. 93). Auto-catapultat în fruntea revoluției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fi comuniști. Ei n-au avut nimic de-a face nici cu socialismul, nici cu ideologia comunismului științific. Ei doar au pângărit numele Partidului Comunist Român. Ei au pângărit de asemenea, memoria celor care și-au sacrificat viața pentru cauza socialismului în această țară" (cf. Gallagher, 2004, p. 93). Auto-catapultat în fruntea revoluției, FSN și-a asigurat legitimitatea dând asigurări că rolul frontului este acela de a guverna provizoriu societatea până la organizarea de alegeri libere. O întorsătură dramatică s-a produs
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la totalitarism la democrație, de la economia planificată la economia de piață etc., realizată prin intermediul ii) reformei sistemice. Ideile care reclamau necesitatea tranziției și imperativul reformei s-au răsfrânt, desigur, și în educația de stat, care în jumătatea de secol de socialism a fost transformată într-unul din stâlpii de susținere ai regimului. În ciuda conștiinței acute a necesității prefacerilor sistemice, marca distinctă a tranziției postcomuniste românești a fost caracterul său retardat, dat de lentoarea cu care s-au urnit lucrurile în sensul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]