7,755 matches
-
de mică și suficient de bine localizată, pentru a obține o măsură nedistorsionată și precisă a câmpului, la scară macroscopică. Se constată că forța e proporțională cu sarcina electrică formula 5 și depinde, pe lângă poziția formula 6, și de viteza formula 7 a sondei. Ea poate fi parametrizată în forma numită forța Lorentz. Câmpurile vectoriale formula 10 și formula 11 se numesc, respectiv, "câmp electric" și "câmp magnetic"; ele alcătuiesc împreună câmpul electromagnetic. Definiția câmpului electromagnetic este completată cu "principiul superpoziției": dacă mai multe surse (distribuții
Electrodinamică () [Corola-website/Science/327596_a_328925]
-
mai adecvate stocării pe scară largă a CO sunt: Alte opțiuni, precum stratele de cărbuni sau rocile bazaltice ce sunt investigate la ora actuală, ar putea furniza mai multe posibilități de stocare în viitor. CO este injectat prin găuri de sondă la adâncimi mari în roci gazdă ce prezintă pori între granule sau fracturi, înlocuind și comprimând în acest fel fluidul deja prezent în acei pori: gaz natural, apă sau petrol. Rocile gazdă cu o bună porozitate și permeabilitate sunt adecvate
Stocarea geologică a dioxidului de carbon () [Corola-website/Science/327652_a_328981]
-
forțele antifasciste din România pentru a împiedica exploatarea bogățiilor țării de către Germania Nazistă. Acțiunea se petrece în anii celui de-Al Doilea Război Mondial. Armata Germană este interesată de bogățiile petroliere ale României și colaborează strâns cu proprietara mai multor sonde petroliere din zona Câmpina (Gina Patrichi), căreia îi conferă decorații și îi virează sume mari de bani în conturile bancare din Elveția. Ea acceptă să cedeze acțiuni către o societate germană de exploatare, considerând că "„secolul e vulgar, iar vremurile
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
găsi rezerve petroliere noi. Pentru a-i câștiga încrederea, Ambasada îi pune la dispoziție o mașină de care inginerul refuză să se folosească. Obsedat de salvarea tânărului Petru Bratu, care fusese condamnat la moarte, inginerul Voinea o roagă pe proprietara sondelor petroliere din zona Câmpina, o femeie cu relații la Berlin, să intervină la autoritățile germane pentru a-l salva. Aceasta este o colaboratoare a naziștilor și refuză să intervină pentru un comunist, pe care îl consideră un dușman personal. În
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
a izbucnit la câteva zile după ce compania americană Chevron a obținut permisul de construcție a sondelor de explorare a gazelor de șist în județul Vaslui. Mai mult decât atât, compania a obținut toate avizele necesare de la autoritățile statului pentru explorarea solului în perimetrul Siliștea. Protestatarii au intitulat aceste manifestații drept Mișcarea de rezistență de la Pungești. Manifestațiile
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
necesare de la autoritățile statului pentru explorarea solului în perimetrul Siliștea. Protestatarii au intitulat aceste manifestații drept Mișcarea de rezistență de la Pungești. Manifestațiile au început cu aproximativ 150 de protestatari, pe 14 octombrie 2013, aceștia blocând accesul utilajelor Chevron pentru instalarea sondelor de explorare. Protestele au escaladat în următoarele trei zile. Astfel, pe 16 octombrie, peste 500 de săteni din Pungești și din localitățile vecine, la care s-au alăturat zeci de activiști din Bârlad, Iași și București, au format un scut
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
vină ar fi o falie mai veche, o zonă sensibilă seismic, care s-a reactivat. Primele concluzii ale experților, pe baza datele colectate, sunt că cutremurele pot fi naturale (sufoziune mecanică) sau antropice (o activitate de extracție bazată și pe sonde injectie). Emil Străinu susține că mișcările tectonice au fost provocate de mâna omului, prin activități ilegale de foraj, care nu au respectat normele de protecție a mediului. George Purcaru, președintele Secției de Predicție a Comisiei Europene de Seismologie, afirmă că
Cutremurele din județul Galați din 2013 () [Corola-website/Science/330238_a_331567]
-
2012. În momentul descoperirii, cometa se afla la 7,2 UA de Soare și avea magnitudinea de 18,6.- La trecerea sa pe lângă Marte, magnitudinea sa aparentă ar putea atinge 8, iar imagini de înaltă definiție vor fi posibile cu ajutorul sondei Mars Reconnaissance Orbiter (MRO) acum aflată în jurul planetei Marte. Din observațiile de doar 148 de zile, făcute până la 1 martie 2013, se consideră că există o mică posibilitate să asistăm la un coliziune între cometa și planeta Marte la 19
C/2013 A1 () [Corola-website/Science/328819_a_330148]
-
Forqueray (un Ultranaut, căpitan al vânătorului de lumină "Apollyon"). Ajunși pe planeta artefactului extraterestru, ei descoperă un turn înconjurat de rămășițe umane, despre care Roland le spune că aparțin unei alte echipe conduse de căpitanul Argyle, cel de la care o sondă a lui Childe a aflat informații despre artefact. Acest artefact conține o serie de încăperi a căror părăsire necesită rezolvarea unui puzzle matematic. Camerele devin tot mai mici pe măsura urcării în turn, iar problemele matematice tot mai grele. În
Câinii de diamant. Zile pe Turcoaz () [Corola-website/Science/330976_a_332305]
-
singură planetă reprezintă o raritate în universul fictiv Star Trek. Cele șase specii distincte sunt reprezentate în consiliul Xindi. În , întregul sezon al treilea este axat pe conflictul oamenilor cu Xindi, aceștia din urmă au lansat preventiv în episodul o sondă care a atacat Pământul în aprilie 2153, omorând 7 milioane de persoane și deschizând un șanț dinspre Florida până în Venezuela. Specia-Xindi Aviară a fost un membru al rasei Xindi, care a dispărut complet în timpul conflictului dintre cele șase specii Xindi
Xindi () [Corola-website/Science/334999_a_336328]
-
punere în serviciu este prevăzută în anul 2018 va avea capacitățile tehnice de a furniza imagini ale unei planete atât de îndepărtate, însă ele se vor limita la câțiva pixeli. Dacă existența acestei planete este dovedită, survolul său de către o sondă spațială n-ar putea să se facă mai curând de mai multe decenii sau chiar de câteva secole cu tehnologia actuală. Astfel dacă telescopul James-Webb i-ar confirma existența și orbita și dacă s-ar decide îndată trimiterea unei sonde
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
sondă spațială n-ar putea să se facă mai curând de mai multe decenii sau chiar de câteva secole cu tehnologia actuală. Astfel dacă telescopul James-Webb i-ar confirma existența și orbita și dacă s-ar decide îndată trimiterea unei sonde spațiale, cu un timp de pregătire al unei asemenea misiuni de cel puțin 10 ani, lansarea sondei ar interveni cel mai curând în 2028. Dacă sonda ar putea atinge viteza maximă atinsă de Voyager 1, adică 17 km/s, și
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
câteva secole cu tehnologia actuală. Astfel dacă telescopul James-Webb i-ar confirma existența și orbita și dacă s-ar decide îndată trimiterea unei sonde spațiale, cu un timp de pregătire al unei asemenea misiuni de cel puțin 10 ani, lansarea sondei ar interveni cel mai curând în 2028. Dacă sonda ar putea atinge viteza maximă atinsă de Voyager 1, adică 17 km/s, și dacă traiectoria va fi cea mai scurtă, adică dacă Planeta a Noua va fi cel mai aproape de
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
i-ar confirma existența și orbita și dacă s-ar decide îndată trimiterea unei sonde spațiale, cu un timp de pregătire al unei asemenea misiuni de cel puțin 10 ani, lansarea sondei ar interveni cel mai curând în 2028. Dacă sonda ar putea atinge viteza maximă atinsă de Voyager 1, adică 17 km/s, și dacă traiectoria va fi cea mai scurtă, adică dacă Planeta a Noua va fi cel mai aproape de Soare, la periheliu, sondei i-ar trebui 57 de
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
mai curând în 2028. Dacă sonda ar putea atinge viteza maximă atinsă de Voyager 1, adică 17 km/s, și dacă traiectoria va fi cea mai scurtă, adică dacă Planeta a Noua va fi cel mai aproape de Soare, la periheliu, sondei i-ar trebui 57 de ani pentru a parcurge distanța de 30 de miliarde de kilometri care o separă de Terra, pentru un survol în 2085. Însă dacă planeta a cărei revoluție este între și de ani, este la punctul
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
parcurge distanța de 30 de miliarde de kilometri care o separă de Terra, pentru un survol în 2085. Însă dacă planeta a cărei revoluție este între și de ani, este la punctul său cel mai îndepărtat de Soare, la afeliu, sonda nu va putea să o survoleze decât după 343 de ani. Perioada sa de revoluție ar fi cuprinsă între zece mii și douăzeci de mii de ani, planeta fiind situată între 30 și 180 de miliarde de kilometri de Soare, cu
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
serioase îndoieli asupra existenței celei de-a noua planete descrisă de Michael E. Brown și Konstantin Batygin. Potrivit cercetătoarei, rezultate contradictorii ar putea fi obținute pornind de la studiul orbitelor planetelor Saturn și Jupiter. Aceste date, furnizate de recentele analize ale sondei "Cassini", ar arăta imposibiitatea găsirii unei planete masive la o distanță mai mică de de Unități Astronomice, adică maximul a ceea ce au propus cercetătorii de la Caltech. Ori ce ar fi, este admis prin acest studiu că orbitele corpurilor din Centura
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
conținutului gastric, au indirect asupra intestinului o acțiune antiperistaltică. Printre medicamentele uzuale folosite ca emetice se numără: Medicamentele emetice sunt recomandate în caz de intoxicații, accidentale sau voite (în caz de suicid). Ele fiind însoțite de irigații gastrice, făcute cu sonda.
Emetic () [Corola-website/Science/331506_a_332835]
-
autostrăzii. El a fost construit pe un teren care a fost ulterior inundat pentru a fi realizată acumularea nepermanentă pentru apărare împotriva inundațiilor Suplacu de Barcău. Mai mult, la capătul de vest al viaductului se găsește un întins câmp de sonde aparținând Zonei de Producție nr. 1 Crișana-Banat a OMV Petrom. Conform unei declarații din 2009 a lui Radu Gașpar, directorul proiectului „Autostrada Transilvania” din cadrul CNADNR, pentru construcția șoselei în zona Suplacu ar fi trebuit relocate circa 30 de sonde, cu
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
de sonde aparținând Zonei de Producție nr. 1 Crișana-Banat a OMV Petrom. Conform unei declarații din 2009 a lui Radu Gașpar, directorul proiectului „Autostrada Transilvania” din cadrul CNADNR, pentru construcția șoselei în zona Suplacu ar fi trebuit relocate circa 30 de sonde, cu un cost total cuprins între 15 și 50 de milioane de euro. Oficialul din CNADNR mai afirma că „proiectarea s-a făcut în mod defectuos și a fost aleasă soluția cea mai scumpă”, iar „soluția tehnică privind construcția viaductului
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
mai ieftină”. În iulie 2009, Radu Gașpar a fost înlăturat de la conducerea proiectului. Necesitatea construirii unui viaduct rutier în valoare de 120 milioane de euro prin mijlocul unui lac de acumulare și continuarea traseului autostrăzii printr-un câmp compact de sonde a fost contestată de o parte a presei, însă, în iulie 2009, Cătălin Popescu, director de proiect în cadrul firmei de proiectare IPTANA București, răspundea că în prima fază au fost propuse cinci soluții de proiectare. Trei dintre acestea includeau construcția
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
ESA din Darmstadt încă nu confirmase stabilirea contactului cu Schiaparelli. În conferința de presă care a urmat în 20 octombrie, experții ESA au comunicat că EDM Schiaparelli a colectat în întregime datele din planul misiunii, care au fost recepționate de sonda "ExoMars TGO", dar nu a satisfăcut exact așteptările. La 21 octombrie 2016, directorul misiunii ExoMars a declarat: „Schiaparelli a ajuns la sol cu o viteză mult mai mare decât ar fi trebuit, câteva sute de kilometri pe oră, și apoi
EDM Schiaparelli () [Corola-website/Science/337033_a_338362]
-
dar nu a satisfăcut exact așteptările. La 21 octombrie 2016, directorul misiunii ExoMars a declarat: „Schiaparelli a ajuns la sol cu o viteză mult mai mare decât ar fi trebuit, câteva sute de kilometri pe oră, și apoi, din păcate, sonda a fost distrusă de impact”.
EDM Schiaparelli () [Corola-website/Science/337033_a_338362]
-
Gaze și Geologie din București. Începând din anul 1966 a intrat într-un stadiu de pregătire doctorală astfel că în anul 1970 obține titlul de doctor inginer cu o lucrare din domeniul mecanicii rocilor, "Contribuții la problema stabilității găurilor de sondă", având conducător științific pe profesorul dr. Grigore Ioachim, membru corespondent al Academiei Române, personalitate care a lăsat lucrări fundamentale în domeniul extracției de țiței și gaze. În acea perioadă, timp de doi ani, a frecventat cursurile Facultății de matematică ale Universității
Gorun Manolescu () [Corola-website/Science/337424_a_338753]
-
talpă”. Între anii 1974 și 1976 lucrează la Centrul de Calcul al Ministerului Petrolului ca analist principal II. Aici coordonează echipa care a realizat „Sistemul Informatic al Activității de Foraj” din Minister, precum și produsul-program de „Optimizare a regimului hidraulic al sondelor în foraj”, produs-program preluat de Institutul de Cercetări și Proiectări de la Câmpina (filiala Ploiești) al Ministerului Petrolului și care a fost utilizat ani de zile pentru proiectarea de sonde în foraj din România. Din 1976 până în 1992 lucrează la Institutul
Gorun Manolescu () [Corola-website/Science/337424_a_338753]