9,822 matches
-
libertatea, le conferă certitudinea realizării visurilor, ocrotindu-i de nocivele și gravele influențe morale și materiale ale lumii capitalului, trăiesc cu mândrie sentimentul de a fi luptătorii de mâine pentru edificarea socialismului.“ (Era socialistă, 20 august 1978) POPOVICI Doru „La sugestiile emoționante și înălțătoare ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, compozitorii și scriitorii de toate vârstele au creiat (sic!) cantate, oratorii și opere, închinate unor figuri de legendă precum Decebal, Zamolxe, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Nicolae Bălcescu, la care s-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
un lucru: secretarul general al partidului cunoaște pe aproape toți scriitorii, chiar pe cei foarte tineri. El se interesează de munca fiecăruia dintre noi și, nu pot să nu adaug, de viața fiecăruia dintre noi, ca un adevărat părinte. La sugestia sa și sub directa sa îndrumare s-au făcut legi speciale de sprijinire a literaturii și a creatorilor de literatură. Una din principalele sale preocupări este buna dezvoltare a artelor și a literaturii. Spuneți-mi, cum să nu iubim noi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
că în pînzele ei sufla o proaspătă (la vremea aceea) boare feministă. Desigur, nu e nimic rău în asta. Pe de altă parte, cînd scriam „Poveste de la țară“, am auzit la radio fantasticul nume Daniel Abagiu și m-a distrat sugestia masturbatorie care se potrivea ca o mănușă la întîmplarea povestită. și, nu în ulti mul rînd, Dănuț este bine-cunoscutul personaj din La Medeleni, carte care mi-a plăcut foarte mult în copilărie și pe care n-am putut s-o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de petrecanie, lucrurile ar fi foarte simple : e de ajuns să apară pe lîngă mine, în timp ce înot, o dorsală de rechin - chiar și de plastic - și ăla sînt ! ... Iar lumea va crede că m-am înecat... E doar o simplă sugestie - există, firește, și metode mai subtile.) Bineînțeles că rechinul, ca orice obiect al unei angoase, este o pură abstracțiune. Acum cîțiva ani, am avut ocazia să merg în Croația, pe o insulă din Adriatică (era un festival al tinerilor scriitori
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în factura lui, în maniera lui, în concepția lui, ceva care amintește scrisul, verva și humorul lui Missir, care împreună cu Eugen Ionescu, Volenti și Cuza, formau de altfel, în anul acela, comitetul de redacție al "Erei". Poate sunt victima unei sugestii: colecția pe care o răsfoiesc, și în care se află articolul în chestiune, a aparținut lui Petre Missir și mi-a fost încredințată, cu o bunăvoință pe care nu o pot trece cu vederea, de către d. inginer Missir, fiul fostului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
eroină a noastră, ca pe o femeie care întruchipează țara și care poartă mai departe, spre secole, steagul izbânzilor noastre... prin eșarfă am încercat să fac o trimitere la conturul țării, fără a fi o hartă, ci mai mult o sugestie“ afirma Gabriela ManoleAdoc. În 1981 sculptorița a primit Premiul „Ion Andreescu“ al Academiei Române pentru această lucrare. O a doua creație a Gabrielei Manole-Adoc existentă în Iași, orașul copilăriei și tinereții sale, este bustul istoricului Nicolae Iorga, realizat în anul 2000
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Așa s-au născut miturile etnogenezei românești, mitul Meșterului Manole, al Mioriței, mitul eminescian. Tot aici, la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași, una dintre marile lui lucrări, poate capodopera absolută a lui Sabin Bălașa, Galaxia Iubirii, este tot o sugestie pe care i-a oferit-o poetul Mihai Eminescu. Prolific și talentat, Sabin Bălașa este inconfundabil prin suprarealismul lui. Talentul i-a fost răsplătit cu numeroase premii și distincții: laureat al Festivalului Tineretului de la Varșovia (1955) și Moscova (1957); Medalia
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Scriitorilor), Anti-Gog (1996, 2005), Cetăți de pe Nistru (1998), Periplu prin memorie. O tempora... (1998), Întoarcerea la literatură. Aplicații (2000), Poeme de odinioară (2000), Pro Eminescu (2001), Tradiții naționale în estetică și filosofia artei (2001), Printre contemporani (2003), Întoarcerea la literatură. Sugestii (2004), Avem o misiune (2004), O, tempora(2004), Cetatea Ciceului (2004), Ciceu. Cetatea de pe Someș (2004), Coborârea în viață (2007), Lucian Blaga între amintire și actualitate (2008). A tradus din lirica lui Tagore, din Rimbaud, Eugenio Montale, Carlos Bousono, Antonio
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
nou cinematograful de după 1990 este, evident, libertatea tematică. Regizorii au fost, în fine, liberi să-și pună pe ecran propriile povești, să ecranizeze cum vor cărțile care-i pasionau sau să facă și una, și alta, amestecând obsesiile personale cu sugestii preluate din literatură. Termenul forte aici este personal. Căci altfel, sigur că da, și regizorii din perioada comunistă amalgamau sugestiile literare cu propriile idei, numai că și unele, și altele nu erau 100% „personaleș, ci treceau prin filtrul - alienant - al
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
povești, să ecranizeze cum vor cărțile care-i pasionau sau să facă și una, și alta, amestecând obsesiile personale cu sugestii preluate din literatură. Termenul forte aici este personal. Căci altfel, sigur că da, și regizorii din perioada comunistă amalgamau sugestiile literare cu propriile idei, numai că și unele, și altele nu erau 100% „personaleș, ci treceau prin filtrul - alienant - al cenzurii. Iar ea, cenzura, avea drept de final cut, așa cum producătorii marilor studiouri americane fac, ce ironie, dintotdeauna. Cenzura comunistă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
n-as recunoaște că mai există ceva : s-o numesc această lehamite ? Dezinteres ? Sentiment al inutilității ? Sau poate lipsa unui sentiment al urgenței ?... Domnule Sava, textul dumneavoastră cuprinde ca întotdeauna o arborescență de argumente (care sunt, toate, juste) ; printre rânduri, sugestia cu care mă flatați că aș putea oferi (eu, cel retras de bunăvoie departe de lumea dezlanțuită) oareșce soluții... Or, mie mi se pare o să vă șochez ! că lucrurile sunt mult mai simple decât par. Situația este într-adevăr cu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
o săptămână ! Suferă sincer pentru Cinemaul românesc (recunosc spășit că eu n-am ajuns la acest sentiment), sunt disponibili, vor să facă ceva, dar nu știu de unde să înceapă. în așteptare, (își) dau sfaturi. Așa se face că cele patru sugestii pentru ieșirea din impas, pe care le am postat într-o doară pe nu-mai-știu ce topic de discuții, au avut parte de discuții aprinse timp de câteva zile. Care sunt acestea patru (sugestiile sunt valabile, desigur, doar pentru România) ? 1
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
sfaturi. Așa se face că cele patru sugestii pentru ieșirea din impas, pe care le am postat într-o doară pe nu-mai-știu ce topic de discuții, au avut parte de discuții aprinse timp de câteva zile. Care sunt acestea patru (sugestiile sunt valabile, desigur, doar pentru România) ? 1. Să nu mai facă film decât regizorii până în 35 de ani, cu o excepție : Nae C. (motivul : publicul care [mai] merge astăzi la cinema este cel tânăr, deci el trebuie să constituie publicul-țintă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ne-am întoarce la el periodic ca formulă artistică viabilă în orice moment. (Nabokov are un curs briliant despre Madame Bovary, în care explică și exemplifică acribia fenomenală a lui Flaubert într-o descriere de natură, mergând până la caracteristicile plantelor ! Sugestia lui Nabokov : tocmai „realismul detaliilor” face dintr-o pagină de Flaubert o operă de artă, capabilă deci să rezoneze cu un orizont de așteptare diferit, eventual chiar cu unul idiosincratic la „realism”...) Este ceea ce se întâmplă, cred, în (neo)realismul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
corurile lui Silviu Purcărete. Intenționat ? Eu sunt Adam ! seamănă, într adevăr, cu versiunea cinematografică a uneia dintre montările maestrului craiovean și asta nu doar pentru că “tefan Iordache e personajul principal. Amalgamând Pe strada Mântuleasa cu La țigănci, dar și cu sugestii preluate din alte scrieri fantastice ale lui Mircea Eliade, Dan Pița a realizat un scenariu à la O mie și una de nopți ce debutează cult, calofil și evocativ, virează spre trauma politico polițistă din Pe strada Mântuleasa, apoi se
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cea lesbiană (cu Alex) și cea incestuoasă (cu Sandu). Faptul că Tudor Giurgiu (secondat de Cecilia “tefănescu, autoarea romanului, și de Răzvan Rădulescu, în calitate de coscenariști) a ales să nu apese pe pedalele dramatice ale poveștii/poveștilor, păstrând filmul în zona sugestiilor, cu greu poate fi reproșat indeciziei, ci mai curând discreției și, cum spunea cronica din Variety, bunului-gust. riscul unei telenovelizări di granda, cum am văzut și din păcate vom mai vedea în filmul autohton... Iată însă că un film delicat
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
-mi rămîne decît să plec, nu înainte de-a trece pe la grupul sanitar, să ies de-acolo mai liber și mai fericit... Totuși, zic eu, întorcîndu-mă spre blond, chiar nu știți nimic? Nici măcar nu bănuiți? Așa, să-mi dați o sugestie... Nu, surîde neputincios blondul. Scot portmoneul din buzunar și trag din el trei sute, punîndu-le pe birou, în fața lui, sperînd prostește în sufletul meu să descopăr ceva, care să-mi limpezească gîndurile răvășite: Chiar nu știți nimic? Nuu, strînge el din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Ei o țin una și bună: să pornim. Napoleon-Marinescu e foarte optimist: "cum vine tovarășul Vlădeanu, pornim separatorul". Apropo: știe măcar unde-i clădirea instalației? Știe, că a fost pe acolo cînd se făcea montajul interior. A venit și cu sugestii... Nu-i plăceau scările care urcă spre pupitrul de comandă. E drept, sînt cam în pantă, abia cobori pe ele. A zis că-i toarnă pe proiectanți la director. Bun băiat Marinescu ăsta, surîde Don Șef, de cînd îl știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
documentelor recuperate, printre care și scrisorile de față, a început și s-a conturat prin sprijinul literar al doamnei Ioana Pârvulescu. Doamnei Gabriela Creția - pentru gradul de implicare personală, pentru generozitatea și eleganța cu care a servit interesele autoarei, pentru sugestiile generale bine venite și pentru contribuția la aparatul de note. Lui Adrian Cambose, Dumitrianei Condurache și prietenilor de la Paris - George și Cristina Pisică - pentru ajutorul lor esențial. A.C. Tabel cronologic (1944-1951) 19 august 1944 - Trupele rusești încep ofensiva pe teritoriul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
care încuviințează cu grație din cap. Elinor a avut dreptate? În legătură cu ce? Au vorbit despre mine? — Mersi! spun, încercând să fac un pas finuț înapoi. Nuu... Arăt spre masă. — De ce nu? zice Robyn, de parcă aș fi făcut cea mai genială sugestie posibilă. Haidem. În clipa în care se așază, îi remarc broșa cu două verighete încrucișate, încrustată cu diamante. — Îți place? spune Robyn. Am primit-o de la Gilbrooks, după ce am organizat nunta fetei lor. Ce mai dramă! Bietei Bitty Gilbrook i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de claritate a acestor eresuri nu numai că nu a dispărut, dar chiar s-a accentuat odată cu comutarea de care aminteam. Pare a fi vorba de un straniu sacrificiu uman, real sau imaginar, legat de puterea magică asupra fenomenelor meteorologice. Sugestii similare au supraviețuit degradate și În folclorul copiilor, În unele descântece magice de oprire a furtunilor și a ploilor excesive : „Cu cuțitul lui [arhanghelul] Mihai/ Taie capul jidului” <endnote id="(35, p. 164)"/>. Poate că o reminiscență a unui arhaic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dau seama de dificultățile sale abia acum; atunci îl consideram în stare să înfrunte orice opoziție, să depășească orice criză. Ar fi vrut să stea de vorbă, din cînd în cînd, cu cineva dintre cei loiali, însă n am răspuns sugestiilor de a-l vizita. în București, după ce mă instalam la prietenii care mă găzduiau, aveam o singură țintă: Biblioteca Academiei, unde intram cu aviditatea provincialului apăsat de gîndul că are o mie și una de restanțe în documentare și ieșeam
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mult din cauza motivului pe care acum îl cunoști pe larg. Ceea ce trimit sînt niște însemnări, deci ceva mai mult decît o recenzie , și doresc să apară ca atare. Pe deasupra sînt și scurte... În legătură cu ceea ce am discutat, aștept de la voi o sugestie apropiată de concretețe. Dacă timpul nu te presează prea mult și dorința unor comunicări permanente rămîne vie, răspunsurile mele vor cunoaște promptitudinea amicală. Cu cele mai bune sentimente, Mihai Drăgan </citation> (2) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”10
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mai iritabili nu-s poeții, ci criticii. Cît privește ideea cu ancheta despre poezia din reviste, mi se pare foarte interesantă, dar pentru moment (de fapt, nici data n-ai precizat-o) nu știu dacă aș putea răspunde . Referitor la sugestii pentru viitor, am cîteva, dar le mai cîntăresc puțin, rezervîndu-mă pentru altă dată, mai ales că nădăjduiesc să vă vizitez cu ocazia unui drum spre Tg. Ocna . Deocamdată sînt însă prins în niște lucrări pe aici, apoi mă tot gîndesc
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
să-i spun să nu mai aștepte. Promisiunea de a ne repara lipsa de acum este certitudine pentru altă dată... În scrisoarea din 23 feb[ruarie], la care, de fapt, răspund abia acum, îmi spui că ți s-a oferit sugestia să te înscrii, la doctorat, la prof[esorul] Simonescu. Eu am mai vorbit cu prof[esorul] Ciopraga și mi-a spus că sigur va avea locuri în toamna acestui an, și te are în vedere cel dintîi. Problema mi se
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]