8,615 matches
-
sunt români (98,75%). Pentru 1,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,7%). Pentru 1,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Cercetările arheologice au descoperit pe terasa de la confluența râurilor Bicaz și Bistrița urme de viață din epoca de piatră. A fost astfel scos la lumină un număr important de unelte și așchii de silex din așezările situate în aer liber de la Ceahlău-Podișul Mic (Ocolașul Mic)-Văratic-Ceahlău-Scaune-Bicaz-Bardos
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
Cosminele, la vest, cu comunele Aluniș și Bertea, la nord, cu comuna Valea Doftanei, iar la nord-est, cu comuna Izvoarele. Teritoriul comunei Ștefești este situat în zona Subcarpaților Prahovei, zonă caracterizată prin relief destul de fragmentat, perimetrul construit este pe o terasă, lipsită de accidente de teren, cu o ușoară înclinare de la nord-vest la sud-est, numai pe partea stângă a Varbilăului. Așezată într-o regiune de interferență a dealului cu muntele, comuna Ștefești se învecinează către est cu orașul balnear și turistic
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
Aurit-Oradea au fost descoperite un șir de 5 locuințe și câteva gropi menajere din epoca neolitică. În epoca romană perimetrul comunei Medieșu Aurit a fost intens locuit de o populație dacică și germanică. Zonele preferate pentru aceste locuiri au fost terasele Racteri și terasa înaltă a Seinelului. Pe locul numit Șuculeu a fost cercetată o așezare de olari unde comunitatea de daci din epoca romană a continuat să confecționeze vase ceramice. Cronologia așezării de olari nu este până în prezent clar definită
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]
-
descoperite un șir de 5 locuințe și câteva gropi menajere din epoca neolitică. În epoca romană perimetrul comunei Medieșu Aurit a fost intens locuit de o populație dacică și germanică. Zonele preferate pentru aceste locuiri au fost terasele Racteri și terasa înaltă a Seinelului. Pe locul numit Șuculeu a fost cercetată o așezare de olari unde comunitatea de daci din epoca romană a continuat să confecționeze vase ceramice. Cronologia așezării de olari nu este până în prezent clar definită dar se crede
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]
-
de-a lungul drumului de beton care se trage de la Carei spre Andrid. Din punctul de vedere al administrației publice aparține de Andrid. Irina este o mică așezare în județul Satu Mare. Se situează la 17 km sud de Carei pe terasa dreaptă a Văii Ierului, pe linia șoselei Carei - Andrid - Tasnad. Pe strada Porteleki, respectiv Dengelegi trece șoseaua, care se intersectează cu strada școlii într-o parte, iar pe cealaltă parte cu străzile Ujsor. Numele Irina se întâlnește penrtu prima dată
Irina, Satu Mare () [Corola-website/Science/301766_a_303095]
-
frontul „Poloniei rusești” , al Galiției, Albaniei, Italiei, Serbiei și chiar al Franței, participând din 1916 la Marea Unire din 1918. Comuna Racovița, este așezată la poalele Vârfului Suru (2281m), pe zona de contact dintre dealurile submontane ale Munților Făgăraș și terasa joasă, aluvionară, de pe malul stâng al Oltului, la o altitudine de 385 metri. Localitatea se mărginește spre nord și nord-est cu hotarul orașului Avrig, hotar care se întinde de la confluența Văii Mârșa cu Oltul și până în Vârful Sorliței, hotar trasat
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
public din anul 2014 30 septembrie, de cand sa dat inapoi pentru Familia Kemény Deshcis zilnic intre orele 10-18 in afara de luni! Persoana de contact este Nagy Kemény Géza Telefon: 0741225141 Fortificația romană din Brâncovenești a fost construită pe o terasă înaltă deasupra râului Mureș, în apropierea castelului actual. Lângă acest castru ("castrum romanum") era o localitate romană unde trăia populația care a făcut parte din deservirea armatei. Potrivit cercetărilor recente fortificația a fost de mărime mai restrânsă, însă a fost
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
Oarba de Mureș este un sat ce aparține orașului Iernut din județul Mureș, Transilvania, România. "Cimitirul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasat pe o amplă terasă din apropierea malului Mureșului. Acesta a fost amenajat în memoria militarilor români căzuți între 17 septembrie-5 octombrie 1944 pentru eliberarea Ardealului de Nord. Cuprinde 165 de însemne de căpătâi. Sunt înhumați aici ca. 3.500 de eroi români, din care au
Oarba de Mureș, Mureș () [Corola-website/Science/300589_a_301918]
-
când preotul Ilie din Pytula, deci cu altă grafie, a plătit 40 de banali vechi. Satul Petelea este atestat documentar în anul 1332. Localitate situată pe râul Mureș, pe drumun național DN 15 Târgu Mureș - Reghin. Petelea este așezat pe terasa stângă a văii Mureșului, la 25 km nord-est de Tg. Mureș și la 6 km sud de municipiul Reghin, fiind străbătută de la un capăt la altul de Șoseaua națională nr. 15. Relieful localității este alcătuit de valea largă a Mureșului
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
muncile agricole. Inițial au fost foarte modeste, compuse din câte o cameră și o tindă (bucătărie) construite din lemn și acoperite cu stuf, având pe pardoseală pământ bătut, ca mai apoi, pe măsura modernizării, să se extindă cu un „târnaț” (terasă în fața casei) sau „filigorie” (hol) și câte o cămară. Construcția era așezată pe un fundament de piatră, interiorul și exteriorul erau lipite cu lut și văruite într-o nuanță de alb-albastru. Acoperișul era confecționat din șindrilă. Cea mai veche casă
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
prin dispunerea izolată a depresiunilor limitrofe munților, ceea ce evidențiază slaba influență a tectonicii și originea lor predominant eroyivă, de contact, așa cum se prezintă și comunele Corbeni și Arefu. Râul Argeș formează în Corbeni un complex care cuprinde albia, lunca și terasa joasă. Dacă albia a suferit modificări morfologice importante, ca urmare a lucrărilor de regularizare și a acumulărilor Vidraru și Oești, în profil longitudinal acesta cunoaște meandre simple care au fost stopate împotriva eroziunii fluviale (la confluență cu Berindești pe o
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
cunoaște meandre simple care au fost stopate împotriva eroziunii fluviale (la confluență cu Berindești pe o lungime de 2500 m și cu Varnița pe 500-600 m). Lunca râului are o dezvoltare restrânsă, având lățimi medii de 150-200 m. Cât privește terasa, delurile ocupă cea mai mare parte a teritoriului comunei Corbeni, aceasta având aspecte de creste, fragmentate de o rețea de văi torențiale tributare râului Argeș (Chiciora 1227 m, Oești 975 m, Ciora 892 m, Pârâul Babei 837 m, dealul Măgurele
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
și Hodac județul Mureș, partea vestică este mărginită de cea de-a treia localitate Răstolița, cuprinsă în defileul Deda -Toplița. Vatra localității este situată la jumătatea distanței dintre capetele defileului Toplița - Deda la altitudinea de 524 m, este mărginită de terase și culmi înalte de peste 1.000 m care închid orizontul comunei și dau grandoare imaginii reliefului montan. Etnografic, localitatea este cuprinsă în cadrul zonei Toplița. Lanțul muntos eruptiv este dispus pe latura internă a Carpaților Orientali și a apărut în urma erupțiilor
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
a dus la separarea unor dealuri piemontane din jur. Geograful Henrich Wachner afirma despre evoluția reliefului că “rețeaua hidrografică actuală s-a realizat abia de la “Pliocen la Deluviu”2. În continuare el mai susținea că în treptele în formă de terasă pe coastele strâmtorii cam la 150 m altitudine deasupra nivelului actual al râului recunoaștem resturi ale unui fund de vale cu o pantă inversă a Mureșului³ vale care se pierde în în nivelul pliocen al regiunii. Luând în considerare un
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
vale cu o pantă inversă a Mureșului³ vale care se pierde în în nivelul pliocen al regiunii. Luând în considerare un ultim argument al autorului putem constata fără a fi geologi, după cum acesta afirma că atunci “Când s-au format terasele + 40 +20 +10 ale văii Mureșului strâmtoarea exista deja, căci resturi ale acestei terase se constată în tot lungul strâmtorii între Deda și Toplița . Înălțimea teraselor descrește la deal. Aceste terase sunt dispuse în trepte astfel încât la intrarea Mureșului în
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
pliocen al regiunii. Luând în considerare un ultim argument al autorului putem constata fără a fi geologi, după cum acesta afirma că atunci “Când s-au format terasele + 40 +20 +10 ale văii Mureșului strâmtoarea exista deja, căci resturi ale acestei terase se constată în tot lungul strâmtorii între Deda și Toplița . Înălțimea teraselor descrește la deal. Aceste terase sunt dispuse în trepte astfel încât la intrarea Mureșului în defileu are altitudini de 1.000-2.000 m din platouri vulcanice până la 400 m
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
constata fără a fi geologi, după cum acesta afirma că atunci “Când s-au format terasele + 40 +20 +10 ale văii Mureșului strâmtoarea exista deja, căci resturi ale acestei terase se constată în tot lungul strâmtorii între Deda și Toplița . Înălțimea teraselor descrește la deal. Aceste terase sunt dispuse în trepte astfel încât la intrarea Mureșului în defileu are altitudini de 1.000-2.000 m din platouri vulcanice până la 400 m în Lunca Mureșului după ieșirea din defileu. Așezarea în cadrul defileului Toplița - Deda
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
după cum acesta afirma că atunci “Când s-au format terasele + 40 +20 +10 ale văii Mureșului strâmtoarea exista deja, căci resturi ale acestei terase se constată în tot lungul strâmtorii între Deda și Toplița . Înălțimea teraselor descrește la deal. Aceste terase sunt dispuse în trepte astfel încât la intrarea Mureșului în defileu are altitudini de 1.000-2.000 m din platouri vulcanice până la 400 m în Lunca Mureșului după ieșirea din defileu. Așezarea în cadrul defileului Toplița - Deda, deosebit de pitoresc, care reprezintă cea
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
un râu, 35 km în cadrul catenei vulcanice Călimani-Gurghiu-Harghita, face din acest loc o adevărată atracție turistică. Afluenții Mureșului au format de-a lungul timpului conuri de dejecție din bolovănișuri de andezit. Pe malul drept al Mureșului s-au format numeroase terase, cea mai lungă fiind în localitatea Lunca Bradului constituindu-se ca o depresiune. La nord de râul Mureș sunt situați munții Călimani care cuprind cele mai mari altitudini din șirul lanțului vulcanic Călimani, Gurghiu, Harghita. Acesta culminează cu vârful Pietrosu
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Acesta putea să aparțină unei populații gentilice în mișcare, mai ales că localitatea era acoperită de păduri masive, dar în același timp putea să ocrotească grupuri mici de locuitori, care mai târziu au constituit localitatea. De altfel Lunca Mureșului precum și terasele din apropiere ofereau condiții corespunzătoare de locuire pentru populația băștinașă. Dar neavând dovezi concludente, nu putem face afirmații categorice. Cercetările în localitate și în satele vecine, au fost întâmplătoare, deoarece mijloacele de comunicație erau reduse. Acesta este motivul pentru care
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
ele au trecut la județul Argeș; tot atunci, comuna Retevoești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Pietroșani. În comuna Pietroșani se află siturile arheologice de interes național de la Retevoești. Situl de la „Cotul Mătușii”, la est de sat, pe terasa Văii Diaconului și Văii Crucii, cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultura Sălcuța) și din Epoca Bronzului (cultura Tei). În situl de la „Siliște”, aflat pe proprietatea Stoicescu Miron, pe malul drept al Râului Doamnei, se află urmele unei curți boierești
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
căpătând atunci alcătuirea actuală (după ce restul satelor au trecut la comuna Oituz). Două obiective din comuna Bogdănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este , aflat la est de satul Bogdănești, pe terasa superioară a Oituzului, unde s-au descoperit urmele unei așezări din Epoca Bronzului timpuriu (cultura Foltești II). Celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este datând din 1778 și aflată în același sat. Fiind o zonă de deal, principala activitate a
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
C, cu precipitații în jur de 900 mm anual, cu predominarea vanturilor de N-V și crivatul în timpul iernii. Soluri aluvionare, Silvestre, brun-podzolite, cu reacție acidă. Pietrografia cuprinde: argile, nisipuri, pietriș, grohotișuri, marne și gresii friabile. Așezarea are locuințele pe terasele apelor care o străbat, respectiv: Săcătura, Păltiniș, Șoșa, care în aval se unesc și formează pârâul CERNU, de la care și-a luat denumirea și satul. Din orice direcție ar fi privită, așezarea pare a fi o microdepresiune pe 3 axe
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
Cleja (în ) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cleja (reședința), Somușca și Valea Mică. Comuna se află în zona centrală a județului, pe terasele și pe colinele de pe malul drept al Siretului, în bazinul râului Cleja, afluentul celui dintâi. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani, precum și (prin vestul comunei) de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord de
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
dacică. Arheologul Eugen Comșa a fost uimit de așezarea stranie a poienii numită Ogrezele. Pe ambii versanți ai râului Vâlsan sunt amenajate asemenea poieni stranii, adevărate platforme pentru amplasarea locuințelor, identice cu cele de la Blidaru, Sarmizegetusa, Fețele Albe, etc. Aceste terase de locuire a dacilor pot fi admirate și azi: Ogrezele, Râpa Bâții, Zafii, Catran, Pană, Mălăiște, Șoptana, Cerneți, Poiana Galatii, Bucura de Sus, Bucura de Mijloc, Bucura de Jos, Părul Mătușii, Moția, Telman, Iepura de Sus, Iepura de Mijloc, Iepura
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]