7,886 matches
-
a determina natura crotaliei și până la o asemenea decizie, sistemele naționale de identificare trebuie să rămână pentru mișcări restricționate la piața națională; Întrucât, prevederea trebuie să ofere posibilitatea renunțării la cerințele marcării în cazul animalelor transportate direct de la fermă la abator; totuși aceste animale, trebuie în oricare situație să poată fi identificate astfel încât ferma de origine să fie găsită în cazul urmăririi regresive; Întrucât prevederea trebuie să ofere posibilitatea renunțării la obligativitatea înregistrării de către deținători ai animalelor ținute pentru scopuri personale
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
este înainte de vârsta de 30 zile, furnizat de deținător cu o marcă provizorie, recunoscută de autoritatea competentă, care face posibilă identificarea fiecărui animal la locul de fătare, cu condiția ca aceste animale să nu părăsească proprietatea exceptând tăierile într-un abator situat pe teritoriul autorității competente care a recunoscut mărcile provizorii, fără a trece prin altă proprietate. Totuși autoritatea competentă poate permite vițeilor destinați pentru tăiere înainte de vârsta de 6 luni și care sunt mișcați înainte de vârsta de 30 zile în conformitate cu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
care a fost verificat conform Directivei 91/496/CEE și care rămâne pe teritoriul Comunității trebuie ca în cadrul a 30 zile de la verificare, să fie identificat printr-o marcă conform Articolului 5 în afară de cazul când proprietatea de destinație este un abator situat pe teritoriul autorității competente responsabile pentru verificările veterinare și animalul este tăiat în acea perioadă de 30 zile. Trebuie stabilită o legătură între identificarea țării terțe și identificarea Statului Membru de destinație. Această legătură trebuie înregistrată conform Articolului 4
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
Aici funcționau o uzină electrică, o fabrică de bere, o fabrică de spirt, 5 fabrici de ulei, 2 fabrici de bomboane, o fabrică de săpun, 12 mori, 1 carieră de calcar pentru fabricarea varului, 3 fabrici de cărămidă și un abator comunal. De asemenea, își desfășurau activitatea în localitate o agenție a Băncii Naționale a României, Banca "Basarabia", Banca Corpului Didactic, Banca "Cetatea", 2 bănci populare, Banca de împrumut și păstrare. Fiind un centru important pe plan local, ființau aici Liceul de băieți "Marele
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
agricultura. Se cultivă grâu, porumb și floarea soarelui. Există și suprafețe cu vie hibridă. Se cresc bovine, porcine, ovine, cabaline și păsări. Pe raza comunei funcționează și câteva unități industriale: Fabrica de confecții de la Boboc, Fabrica de brânzeturi de la Roșioru, abatorul de la Cochirleanca, la care se adaugă morile de făină, mălai și uruială existente la Cochirleanca, Boboc și Roșioru. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ220, care o leagă spre vest de (DN2) și spre nord-est de . Prin comună trece și
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
de muncă. În actualele condiții economice de închidere a minelor și a carierelor se nasc noi orientări economice. Ca unități care pot fi încadrate în categoria celor de mică industrie particulară și prestări servicii sunt: ateliere de dulgherie, confecționare cruci, abator, moară, unități de mic comerț și alimentație publică, întreprinderi mici și mijlocii (SC Sistema Italia SĂ și SC Imob Exim SRL) specializate în prelucrarea lemnului. Pe raza comunei Lunca se întâlnesc următoarele unități publice: Consiliul local al comunei, poliție, școala
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
de luptă. Activități economice principale: prelucrarea primară a lemnului, industria cărnii, prelucrarea laptelui, creșterea animalelor Activități specifice zonei: agricultura bazată pe cultură plantelor și creșterea animalelor, industrializarea cărnii (în satul Orheiu Bistriței se află și al doile cel mai mare abator din Ardeal), debitarea și prelucrarea lemnului În teritoriul administrativ al comunei există o pădure de stejar situată în șesul localității Orheiu-Bistriței - unde crește floarea “Laleaua pestrița” ("Fritillaria meleagris") - specie ocrotita de lege - fiind considerată monument al naturii. În cinstea acestei
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
agricole. Dotarea tehnico-materială si lipsa cadrelor de specialitate sunt înca alte impedimente pentru a se putea trece la o agricultură modernă și mai ales eficientă. Mica industrie și prestările de servicii sunt reprezentate la nivelul comunei de următoarele unități: 2 abatoare de carne, 1 fabrică de producere a alcoolului, 1 secție de îmbuteliat răcoritoare, 3 ateliere de depanare auto, 4 ateliere de fierație, 3 ateliere de tâmplărie, 2 ateliere de depanare radio-tv, 2 ateliere de tăbăcărie, 4 ateliere de croitorie, 3
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
gimnaziale. Lipsesc după cum se poate observa, serviciile de sănătate, asistență socială, strict necesare unui trai decent, acestea fiind asigurate din reședința de comună într-o măsură total nesatisfăcătoare raportat la nevoile populației. În comună funcționează 2 mori de porumb, 1 abator, 3 prese de ulei, 1 atelier lemnărie, 1 darac, 1 atelier fierărie, 1 fermă piscicolă, 1 brutărie. Activitatea care caracterizează comuna o constituie cultivarea terenurilor agricole și creșterea animalelor. Comuna este recunoscută pentru luciu de apă (iazul Dracșani - vezi si
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
cu 191 de persoane, precum și 4 familii de alte naționalități, cu 11 de persoane. Activitățile specifice zonei sunt agricultura, industria alimentară, confecționarea produselor betonate și lemnoase, extracțiile de minereuri, zootehnia și exploatațiile agricole. În comună există ferme de creșterea porcinelor, abatoare, precum și o stațiune de creștere a bubalinelor. În fiecare primăvară are loc "Festivalul Narciselor" (pe 21 mai, de "Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena", la Pădurea Vadului). De asemenea, se mai sărbătoresc "Zilele Hălmeagului" (pe 19 august, în Hălmeag) și
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
cetății a început la 1632, iar a bisericii la 1665. Clopotnița a fost terminată în 1794 iar în 1808 vechea primărie. În 1833 a fost renovată cetatea. Secolul XIX a adus o serie de facilități orașului: clădiri administrative, școli, mori, abatoare, fabrică de electricitate etc. În 1908 a fost construită rețeaua de apă. În 1928 a apărut primul săptămânal local. În 2004, din Vulcan s-a desprins satul Holbav, acesta din urmă formând o nouă comună. În 1510 sunt menționați 42
Vulcan, Brașov () [Corola-website/Science/300984_a_302313]
-
arheologice și au fost descoperite mai multe locuințe cu vetre și chirpici, precum și fragmente ceramice. Așezarea a fost identificată ca aparținând "culturii Noua". Prima atestare documentară datează din anul 1332. Economia localității se axează pe industria de confecții, industria alimentară (abator de prelucrare a cărnii), exploatarea și prelucrarea primară a lemnului dar în principal pe agricultură și creșterea animalelor.
Lemnia, Covasna () [Corola-website/Science/300378_a_301707]
-
fost expulzați toți locuitorii evrei. Membrii Gărzii de Fier au pus la cale cel mai mare pogrom din istoria Munteniei, în care au fost uciși peste o sută de evrei, iar parte dintre aceștia au fost atârnați în cârlige la abator unde cadavrele le-au fost pângărite și mutilate. Carnajul de la abator a fost negat de autori negaționiști ca înscenare pusă la cale de Eugen Cristescu - șeful Serviciului Secret în timpul guvernării Antonescu (vezi mărturia legionarului Ioan Ianolide, fost membru al Frățiilor
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
la cale cel mai mare pogrom din istoria Munteniei, în care au fost uciși peste o sută de evrei, iar parte dintre aceștia au fost atârnați în cârlige la abator unde cadavrele le-au fost pângărite și mutilate. Carnajul de la abator a fost negat de autori negaționiști ca înscenare pusă la cale de Eugen Cristescu - șeful Serviciului Secret în timpul guvernării Antonescu (vezi mărturia legionarului Ioan Ianolide, fost membru al Frățiilor de Cruce, organizația de tineret a Mișcării Legionare.). În ianuarie 1941
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
oraș asemănător, ce și-a căpătat acest statut de asemenea prin Legea 83/2004. Liteni este așezat în partea sud-estică a județului Suceava, la confluența râurilor Suceava și Siret. Localitatea are o mică industrie proprie reprezentată de balastiere, confecții textile, abatoare, fabrică de lactate și altele. În Liteni există 4 grădinițe, 8 școli și un liceu (Grupul Școlar „Iorgu Vârnav Liteanu”). Din structura orașului Liteni fac parte satele: Corni, Roșcani, Rotunda, Siliștea și Vercicani. Orașul Liteni este situat în partea central-estică
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
se folosesc în toate activitățile din viața comunității, de la împodobitul cailor, la cununii religioase și înmormântări. De asemenea, în comună funcționează unități de comerț și prestări servicii. În anul 1924, în comună existau 2 mori, 2 măcelării, o brutărie, un abator, o ghețărie, trei cizmării și o rotărie. După 1945, în comună s-a mai înființat o fabrică de cherestea și mai apoi un centru de colectare a fructelor de pădure care a ars în 1958, fiind mutat mai apoi la
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
răsunător faliment în anul 1995 , SC Avicola Florești SA fiind prima societate din România postdecembrista declarată în faliment ,cu puțin timp înainte de apariția Legii falimentului nr.64 / 1995 . Ulterior activitatea de creștere și îngrășare păsări a fost preluată parțial , inclusiv Abatorul de păsări , de o societate comercială cu capital privat care a păstrat profilul de activitate și a efectuat masive investiții . Această societate funcționează în prezent, împlinind în luna august 2011, 20 de ani, si numindu-se în prezent ONCOS SĂ
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
oficiu poștal, cinematograf. De asemenea, Vărvăreuca era sediul colhozului „Pacea”. În 2001: gospodării - 1860, locuitori - 2960, proprietari de pământ - 447, cooperativa de producție „Vărvăreni” - 323 ha, SA „Cereale Flor”, gospodăria țărănească „Pavel Cibotaru” - 140 ha, SA „Fabrica de lactate Florești”, abator, școala medie „Mihai Eminescu”, cămin cultural, bibliotecă, oficiu poștal, oficiul medicului de familie, biserica „Minunile Sf. Arh. Mihail”, grădiniță de copii, teren de fotbal, 90 fântâni, centrală telefonică, monument consătenilor căzuți în războiul II mondial, baie. Vărvăreuca e satul natal
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
crescând la 20.000 în 1960, la peste 30.000 în 1975 și la 53.000 în 1993. După 1945 întreprinderi noi au fost create în oraș (de exemplu o fabrică de lapte, o instalație de depozitare la rece, un abator) și noi zone rezidențiale (locuințe la Północ - din 1961, Poludnie - din 1979, Trzebińska și așa mai departe) și centre culturale (de exemplu, județene Centrul Cultural, construirea de care a fost inițiată în 1959, și Muzeul Chrzanów fondată în 1960). În
Chrzanów () [Corola-website/Science/297948_a_299277]
-
de la etaj. Sinagoga a fost construită între anii 1921-1926, în locul unei vechi case de rugăciuni. În 1946 în clădirile auxiliare ale sinagogii se aflau parohia și locuința rabinului, biroul comunității, locuința omului de serviciu și azilul de noapte al săracilor. Abatorul cu măcelăria se aflau în spatele sinagogii. O casă de rugăciuni și mai veche, din care nu a mai rămas nici o urmă, se găsea pe locul unde astăzi este clădirea primăriei în Piața 1 Decembrie 1918 nr.28. Evreii din Turda
Sinagoga din Turda () [Corola-website/Science/306991_a_308320]
-
medic veterinar în 1902. A urmat apoi studii de perfecționare la Berlin și Königsberg (1910-1912), avându-i ca profesori pe Ostertag și Max Braun. După absolvirea studiilor, a lucrat ca medic veterinar la CFR Craiova (1902-1905), apoi, prin concurs, la Abatorul din Piatra Neamț (1905-1910). Revenit în țară în anul 1912, și-a reluat postul la Abator, continuându-și munca de cercetare începută în Germania. În anul 1919, Ioan Ciurea a înființat Catedra de Parazitologie și inspecția alimentelor de la Facultatea de Medicină
Ioan Ciurea () [Corola-website/Science/307176_a_308505]
-
avându-i ca profesori pe Ostertag și Max Braun. După absolvirea studiilor, a lucrat ca medic veterinar la CFR Craiova (1902-1905), apoi, prin concurs, la Abatorul din Piatra Neamț (1905-1910). Revenit în țară în anul 1912, și-a reluat postul la Abator, continuându-și munca de cercetare începută în Germania. În anul 1919, Ioan Ciurea a înființat Catedra de Parazitologie și inspecția alimentelor de la Facultatea de Medicină Veterinară din București, ocupând prin concurs postul de conferențiar, apoi din 1922 pe cel de
Ioan Ciurea () [Corola-website/Science/307176_a_308505]
-
făcut tot ce înseamnă Zona Industrială. Datorită lui a fost adus CUG-ul în Iași, fiindca amplasamentul inițial era între Cozmești și Stolniceni-Prăjescu. (...) A mărit Grădina Botanică, la început avea câteva hectare. A făcut toate serele din jurul Iașului, livezile, stațiunile. Abatorul din Iași aproviziona trupele NATO din Germania. Pe lângă abator, a mai construit complexul de la Tomești, întreprinderile de lapte și alcool. A folosit metoda construirii pe locul viran. A sistematizat orașul. Problema sistematizării a fost o prioritate pentru el. Cei care
Ioan Manciuc () [Corola-website/Science/307329_a_308658]
-
fost adus CUG-ul în Iași, fiindca amplasamentul inițial era între Cozmești și Stolniceni-Prăjescu. (...) A mărit Grădina Botanică, la început avea câteva hectare. A făcut toate serele din jurul Iașului, livezile, stațiunile. Abatorul din Iași aproviziona trupele NATO din Germania. Pe lângă abator, a mai construit complexul de la Tomești, întreprinderile de lapte și alcool. A folosit metoda construirii pe locul viran. A sistematizat orașul. Problema sistematizării a fost o prioritate pentru el. Cei care i-au urmat au lucrat pe modelul său"", afirma
Ioan Manciuc () [Corola-website/Science/307329_a_308658]
-
după ce sunt identificate în mod corespunzător. 5.2.3. În completarea prevederilor de la alin. (5.2), ecvideele pentru sacrificare nu intră în zona neafectată și intră în zona de supraveghere sub control sanitar-veterinar oficial numai în scopul sacrificării imediate în abatoarele desemnate. 5.3. Totuși, prin derogare de la prevederile alin. (5.1), deplasările cailor înregistrați din zona infectată în zona de protecție pot fi permise doar în condițiile următoare: 5.3.1. Calul trebuie identificat pe baza unui pașaport, iar vaccinările
jrc3207as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88364_a_89151]