9,323 matches
-
de personalitate ar asimila și practica cu dificultăți rolurile sociale, fiind astfel frustrați de experiențele formative pe care acestea le induc, atât în ceea ce privește stilul comportamental cât și responsabilitățile sau au preferință doar pentru acele roluri și statute care mențin și accentuează stilul lor excentric, deficitar și disfuncțional de a se manifesta. De asemenea, datorită rigidității lor comportamentale, „tranzacționează” mai dificil cu ambianța și își construiesc mai dificil, prin propriul efort, un mediu de viață echilibrat. De asemenea nu reușesc să învețe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
acestor manifestări dar labilitatea nu s-a schimbat. Multe din trăsăturile clusterului C - pesimism, neajutorare, hipocondrie, dependență - nu s-au schimbat iar unele au apărut chiar mai accentuate - anxietatea, vulnerabilitatea, conștiinciozitatea. În clusterul A o serie de aspecte s-au accentuat (suspiciozitatea, introspecția, excentricitateaă. În ansamblu, anxietatea și obsesionalitatea par a nu se ameliora cu vârsta. Se mai avansează ideea că tulburarea de personalitate ar putea fi divizată într-un grup matur și altul imatur, ultimul ameliorându-se cu timpul. Studiile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de coping și modele sociale corective și este apanajul programelor semiambulatorii și ambulatorii intensive. Terapiile extraspitalicești au o durată cuprinsă de obicei între 7-14 zile care poate însă în mod individualizat să se prelungească până la 2-3 luni. Deși ele pot accentua unele comportamente maladaptative precum teatralismul sau atitudinile parasuicidare, se dovedesc în ansamblu mai utile decât cele aparținând nivelurilor I și II (TYRER, SIMMONDS, 2003Ă. Spitalizările par mai eficiente la tulburările de personalitate de cluster B - TP borderline în speță care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de plasare în situația celuilalt, de milă, de compasiune, sentimentul de vinovăție poate fi redus sau chiar poate lipsi. Rușinea și vinovăția sunt cultivate de socio-cultură în diverse grade. În unele cazuri, cum e cel al creștinismului, însăși ideologia religioasă accentuează educarea acestor trăiri. În alte societăți ele sunt mai puțin cultivate. În prezent, chiar în țările euro-atlantice creștine, stilul de viață contemporan pune un accent tot mai mare pe asertivitatea sinelui și succes în detrimentul rușinii și culpabilității. Totuși, absența acestora
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
definește căile și mijloacele ce-i permit firmei să progreseze spre obiectivele esențiale În condiții mai bune: dezvoltarea armonioasă și o mai strânsă legătură cu mediul actual și viitor. Strategia nu poate fi totalmente autonomă, voluntaristă, stabilită apriori. Criza actuală accentuează Încă acest neajuns. În aceste condiții, sarcina managerilor constă În: - trasarea câmpului de activitate optim pentru fiecare etapă de dezvoltare a firmei, În termenii nevoilor, segmentelor de piață, gamei produselor și serviciilor, În timp și spațiu, totodată compatibil cu resursele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ușor de protejat vizează diferențieri bazate pe superioritatea tehnologiei, calitate sau service Înainte ori după vânzare. În căutarea diferențierii potrivite, producătorii trebuie să evite multe capcane. O greșeală destul de frecventă provine dintr-o analiză superficială a preferințelor pieței. Dacă diferențierea accentuează trăsături fără importanță pentru consumator, clienții se vor Îndrepta către produsele mai ieftine ale unei firme ce practică o strategie de cost. Alteori, firmele diferențiază În mod excesiv și creează un produs prea scump, ale cărui caracteristici depășesc preferințele celor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
clienților spre o gamă de produse superioare calitativ (Porter, 1985, p. 518). Domeniile specifice ale avantajului concurențial pe care se fundamentează strategiile ofensive includ: • dezvoltarea unui nou design al produsului; • modificarea operațiunilor de producție pentru a reduce costurile sau a accentua diferențierea; • dezvoltarea trăsăturilor produsului care oferă cumpărătorilor o performanță superioară; • acordarea unui sprijin post-vânzare mai sensibil și mai personalizat; • escaladarea prin marketing a unei industrii reticente față de reclame și publicitate; • deschiderea unui nou tip de canal de distribuție; • depășirea angrosiștilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
3.9.1.2. Strategiile defensive pentru protejarea avantajului concurențial" Scopul utilizării strategiilor defensive constă În reducerea riscului ca firma să fie atacată, diminuarea intensității eventualelor ofensive și influențarea opțiunii challengerilor spre strategii mai puțin amenințătoare. O strategie defensivă nu accentuează avantajele concurențiale ale firmei, dar Îi consolidează poziția competitivă. Mare parte dintre opțiunile strategice se focalizează pe blocarea posibilelor acțiuni ofensive ale challengerilor (Porter, 2001b, pp. 463-467): • lărgirea liniilor de produse pentru a domina nișele vacante sau potențiale; • introducerea de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
al accesului la canalele de distribuție. Principalul dezavantaj al expansiunii prin joint-venture Îl reprezintă dificultatea Împărțirii sarcinilor și a controlului Între parteneri. Pentru reușita strategiei, esențială este realizarea completă a obiectivului propus. Concentrarea sporește resursele corporației Într-un anumit sector, accentuând focalizarea asupra unui singur produs (linie de produse), unei singure piețe sau unei singure tehnologii. Exemple de succes sunt companiile McDonald’s (fast-food), Catterpillar (utilaje de construcții) și Apple Computers (computere personale). Strategia concentrării permite companiei să aloce mai multă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
plus, strategia sporește nevoile de capital și poate afecta resursele financiare destinate unor investiții productive mult mai rentabile pe termen lung. Odată cu lărgirea gamei de activități, firma se confruntă cu riscuri suplimentare. Integrarea sporește costurile fixe ale firmei și-i accentuează inflexibilitatea internațională În fața noilor produse și a noilor tehnologii. Creșterea verticală În amonte sau integrarea În amonte constă În intrarea corporației În afacerea autofurnizării de materii prime și materiale. Henry Ford a inaugurat această strategie la Începutul secolului XX, când
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Astfel, corporația germană Mercedes-Benz se concentrează asupra performanței și tehnologiei, descurajând cooperarea Între departamente; ca urmare, procesul de dezvoltare al unui nou produs este lent și sinuos. Individualismul american fragmentează conceptul lanțului valoric prin stimularea competiției la fiecare nivel. Japonezii accentuează, În schimb, valorile corporatiste, alunecând pe panta periculoasă a imitării exclusive; axarea firmei Sony pe tehnicile producției suple ascunde, În realitate, secarea ideilor noi creatoare și maturizarea accentuată a produselor. De asemenea, sistemul japonez suferă de reminiscențele unei dominări feudale
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
tehnologii” sau chiar o „colonie tehnologică”. Aceste situații sporesc teama țării-gazdă că industria sa va fi sufocată și că firma străină va obține astfel venituri importante din drepturile de autor sau din taxele pentru licențele de fabricație. Acest proces este accentuat prin concentrarea activității de cercetare și dezvoltare. În același timp, firma străină este acuzată că pretinde prea mult pentru o tehnologie depășită, uneori considerată a fi necorespunzătoare cu cerințele țării-gazdă (adică este prea avansată sau prea intensivă În condițiile În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
țin seama de raporturile de forțe din aceste ramuri devin derutante. Majoritatea firmelor românești nu au forța necesară care să le permită finalizarea proiectelor costisitoare și asigurarea „sudurii” pe durata recesiunilor. Această carență, la care se adaugă viteza schimbărilor, au accentuat concentrarea firmelor românești pe rezultatele imediate. În acest mod, ele evită orice angajament permanent față de furnizorii și clienții lor. În fapt, este vorba de vechea critică a managerului profesionist - un individ ce nu cunoaște bine nici o ramură sau tehnologie și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
autohtone (ideea supraviețuirii dacilor este prezentă aici). Vorbind despre schimbare ca lege a firii, amintind de „stepenele” stolnicului Cantacuzino, cărturarul urmărește creșterea și descreșterea statelor contemporane lui (Polonia, Suedia, Prusia), dar mai ales a Țării Românești, unde procesul s-a accentuat din cauza instabilității politice. Ideile profesate de C. de R. în predosloviile sale îl așază pe linia preocupărilor mai vechi ale umaniștilor români, conturând totodată, prin noile elemente de filosofia istoriei și prin tema timpului, profilul unui important cărturar iluminist de la
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
În 1967 i se reprezintă, la Timișoara, de către o trupă studențească, Restaurarea hainelor Sfântului Augustin. Piesele sale de teatru, unele încă inedite, au fost puțin jucate; ele sunt, de cele mai multe ori, expresia unei poetici a protestului și manifestă un gust accentuat pentru problematica de ordin social, atunci când nu se vor, de-a dreptul, pledoarii pentru spiritul revoluționar internaționalist. Cariera scenică a acestor texte începe cu reprezentarea, în 1969, a unei piese axate pe figura domnitorului Vlad Țepeș și care explorează raportul
CHITIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286215_a_287544]
-
uneori superioare antumelor. Întrucât i s-a părut că descrierea operei e prea extinsă, prea detaliată, că se produc unele repetiții, autorul a concentrat mai târziu, în 1947, întreaga serie în două volume (1969-1970). Cu Viața lui Ion Creangă, C. accentuează liniile directoare ale biografiei critice, ca operă de creație. Modalitatea romanescă este în genere cea adoptată în Viața lui Mihai Eminescu. A crescut însă interesul pentru culoarea locală, pentru descrierea peisajului, a geografiei și etnografiei, cu scopul reconstituirii psihologiei omului
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
boierul „generos, revoluționar din inteligență, liberal, socialist chiar” (Kogălniceanu, Alecsandri, Odobescu); tipul ruralului (Eminescu, Coșbuc, Rebreanu); „tagma balcanicilor” (Anton Pann, I.L. Caragiale, Ion Minulescu, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Mateiu I. Caragiale, Urmuz). În capitolul care încheie Istoria literaturii române..., C. accentuează ideea de vechime a românilor, relevând, ca și autohtoniștii, fondul nostru geto-dac, și încearcă o schițare a psihologiei românești, ale cărei trăsături specifice le află încorporate în opera unor mari scriitori ca Eminescu, Sadoveanu, Goga, Blaga. De prin 1946, autorul
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
conformiști ca Gaitany, fricoși ca Suflețel, ariviști ca Gonzalv Ionescu, paranoici ca Hagienuș, impostori ca Pomponescu, poltroni ca Gulimănescu, naționaliști „rumâni” ca Hangerloaica, aristocrați care ajung aventurieri de două parale ca Hangerliu. E, în mare, o clasificație caracterologică, dar autorul accentuează latura grotescă, ridicolă, caricaturală, ocultând calitățile, complexitatea, ca unul care renunțase la observația detașată, obiectivă. Atitudinea aceasta revine, încă și mai accentuată, în Scrinul negru, unde vechile clase, ținând de elita socială dinainte de august 1944, sunt înfățișate exclusiv într-o
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Apărea aici o chestiune de epistemologie. După Skinner însă, unitatea și rostul științelor predictive nu constau în a oferi doar un răspuns, ci o clasă de răspunsuri. Cuvântul „operator” va fi folosit de Skinner pentru a descrie această clasă. Termenul accentua faptul că atare comportamente acționează (operează) asupra mediului pentru a produce consecințe. Consecințele definesc proprietățile după răspunsurile care par similare. Termenul a fost folosit de către Skinner atât ca adjectiv (comportament operator), cât și ca substantiv (operant) pentru a desemna comportamentul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de cunoștințe din domenii aparent ireconciliabile: teoria comportamentală a lui Hull, psihanaliza freudiană și teoria culturii. Ca și Bandura, ei încercau să depășească limitele behaviorismului clasic. Considerând comportamentul atât un rezultat al condițiilor sociale, cât și al legilor psihologice, ei accentuează rolul proceselor mentale superioare, în special al abilității minții de a rezolva probleme intelectuale, sociale sau emoționale. Teoria lor socială a învățării susține că până și activitatea nervoasă este un reflex condiționat; este în esență o teorie stimul-sugestie-răspuns-răsplată. Potrivit teoriei
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
răspunsurile recompensate, comparativ cu învățarea prin încercare și eroare. Copierea, ca și întregul proces al învățării au loc sub presiunea impulsului. Prezența unor subrăspunsuri relevante în societatea care copiază este o mare înlesnire a difuziunii. Absența acestor tipuri de răspunsuri accentuează sau previne procesul învățării. Copierea poate deveni un impuls ce poate fi dobândit dacă imitarea componentului este recompensată. Condițiile contactului social oferă cea mai bună oportunitate pentru copiere rapidă, de vreme ce îl pun pe cel care învață în contact cu modelul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
didactic (deși el poate alege unul dintre participanți să facă acest lucru, lui revenindu-i doar conturarea - atunci când este necesar - a reperelor importante ale concluziilor), care va sintetiza informațiile rezultate din analizele de grup și din dezbaterea în plen, va accentua ideile valoroase și va dezvolta aspectele apărute în derularea reuniunii, pe care le poate utiliza în acoperirea cognitivă și motivațională a demersului său, încurajând activitățile de învățare prin descoperire. 2.17. Tehnica grupului nominaltc "2.17. Tehnica grupului nominal" Tehnica
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
unghiului de recepție și a comentariului analitic, calitatea adecvării deschide perspectiva unei tot atât de pertinente opere de cronicar literar. O parte din recolta diligentei de a „citi” cărțile la zi se regăsește în Reflexe condiționate (1983), unde interesul pentru critică se accentuează, jumătate din carte fiindu-i consacrată. Însă autorul scrie cu egală aplicație și despre proza, si despre poezie, calitatea fidelității față de obiect ieșind acum cu și mai multă hotărâre în evidență. O elegantă descriptivitate caracterizează manieră de a recenza a
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
derivând din experiența avangardistă. Aceeași formulă artistică este folosită și în cărțile ulterioare, apărute până în 1944, ce i-au adus autorului Premiul Societății Scriitorilor Români pentru sonet (1932, 1935) și poezie (1942) și Premiul Fundațiilor Regale (1935). Marea vânătoare (1935) accentuează latura simbolist decadentă a poemelor, marcate pe de o parte de un „lirism dezinvolt și spontan” (Ov. S. Crohmălniceanu), iar pe de alta, de sintaxe imagistice insolite: „Columna unui arbore-n crepuscul/ Împrăștie-n fereastră balsamul evocării./ Odihne rubinii în
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
piața muncii începută în 2006 apare pe fondul creșterii economice constante și a absorbției tinerilor în afara economiei naționale prin migrație externă. Criza de forță de muncă tânără, deja vizibilă în anumite sectoare și în anumite orașe sau regiuni, se va accentua rapid. Intrarea generației tranziției în sistemul de învățămant superior (începând cu 2008) va crea un nou val de tip „tzunami instituțional” pentru că vor fi cu aproximativ 40% mai puțini candidați ceea ce presupune sau o scădere a calității (greu de imaginat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]