7,677 matches
-
accidentele, reflectă faptul că navigarea În larg (un spațiu mai „abstract”) este o competență mai generală, În vreme ce pilotarea unei nave Într-un port, printre alte nave, este o competență strict contextuală. Am putea numi „arta pilotării” o „cunoaștere locală și adaptată”. Pilotul știe care sunt valurile și unde apar curenții de-a lungul coastelor și estuarelor, unde sunt bancurile de nisip instabile, recifele ascunse, ce schimbări suferă microcurenții În funcție de anotimp, care sunt condițiile de trafic locale, care sunt caracteristicile vânturilor din
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu erau mici și, oricum, În magazine se găseau prea puține lucruri pe care să se fi putut cheltui banii obținuți. Intenția acestei legi, care avea o Îndelungată istorie colonială, era aceea de a sili țăranii să planteze culturi bine adaptate condițiilor de ariditate, ceea ce Însemna reducerea cheltuielilor guvernului pentru ajutoare În perioadele de foamete. Sistemul de cultivare a bumbacului din Mozambic era un model extrem de astfel de politică. Portughezii au făcut mari eforturi pentru a concentra populația (concentraçaoes), astfel Încât reprezentanții
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o ofertă lingvistică (input) de bună calitate, utilizabilă ca atare. Astfel, o conversație Între adulți, desfășurată În prezența sa, dar al cărei Înțeles Îi scapă cu totul, nu prezintă decât prea puțin interes. Dimpotrivă, cuvintele care Îi sunt adresate lui, adaptate lumii sale, și referințelor sale reprezintă un aport de necontestat. Contactul pe care persoana bilingvă Îl Întreține cu cele două limbi pe care le vorbește este adesea legat de un context particular (prima limbă vorbită acasă, iar limba a doua
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu sunt menționate soluțiile ce trebuie aplicate pentru a permite participarea politică a tuturor părților interesate. Lumea comerțului este În acest sens În frunte, marketingul internațional fiind obligat să pună accentul pe particularitățile etnice pentru a vinde produse cât mai adaptate nevoilor și gusturilor locale (Usunier, 1992). Unii autori, cum este Alain Minc, sunt de părere că salvarea lumii implică mondializarea schimburilor și uniformizarea culturilor. Alții, dimpotrivă, consideră că vor apărea modele de dezvoltare care să conserve „locurile de apartenență” și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
monolog asemănător autismului, trebuie făcută să evolueze găsind un nou echilibru Între universalism și relativisme și refuzând orice formă de Închidere sau de ghetoizare. În consecință, numai pornind de la o nouă perspectivă, transmodernă, vom găsi soluțiile specifice unui drept plural, adaptat cerințelor mondializării economice, dar și culturale. E. L.R. & ARNAUD André-Jean (1969), Les Origines doctrinales du code civil, Paris, LGDJ. BOLTANSKI Luc și THEVENOT Laurent (1991), De la justification. Les économies de la grandeur, Paris, Gallimard. DUMONT Louis (1983), Essais sur l’individualisme
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ă sau, În mod excepțional, regiunilor ă, În vreme ce acestea controlează tot mai puțin realitatea. Piețele internaționale au nevoie de o guvernanță capabilă să asigure „bunurile publice” care sunt siguranța și transparența tranzacțiilor, stabilirea regulilor de funcționare, un dispozitiv de finanțare adaptat, controlarea externalităților negative legate de traficul de droguri, de corupția internațională, de efectul de seră etc. Aceste bunuri colective au o consumație care nu implică nici rivalitatea (consumul unora nu-l reduce pe cel al altora), și nici exclusivitatea (este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu totul alt fenomen, iar numele pe care i l-am atribuit este abuziv? Aceste Întrebări au devenit tot mai presante Începând cu anii ’80. Putem vedea aici un indiciu nu doar al faptului că termenul de „rasism” este prost adaptat, ținând seama de noile sale utilizări, dar și al insuficienței definițiilor sale clasice, pătrunse În dicționarele franțuzești la Începutul anilor ’30, la câțiva ani după formarea și intrarea În uz a acestui cuvânt (1922-1925) (Taguieff, 1988, pp. 122-151). De asemenea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
luăm ca exemplu reprezentările spațiului public urban Într-un oraș francez, acestea emană dintr-un context (galeria comercială de pe strada X; agenții care supraveghează mișcările cumpărătorilor; clienții, tinerii mai mult sau mai puțin fără ocupație, absența asociațiilor sau spațiilor educative adaptate, mirajul banului obținut ușor, al plăcerii și al produselor vândute În magazine), sunt interconectate și legate de un cadru structural (arhitectura acestui mare ansamblu de periferie, rod al unei anumite concepții politice și economice cu privire la amenajarea unui cartier; rolul actorilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
produs („obiect” sau „componentă” a unei alte RSdezvoltate, de exemplu, Într-un alt grup sau spațiu societal), care trimite la conținuturi ce implică sens și atitudini, și un proces, adică un ansamblu de mecanisme ce concură la construirea de cogniții adaptate scopurilor practice și filosofice ale „subiecților” care au „nevoie” de ele pentru a comunica, a munci și a trăi În mediul lor. În orice reprezentare constituită, pe care o vom numi „puternică”, „structurată”, adică acționând asupra vieții societăților, asupra oamenilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cvasi-permanentă și continuă. Chiar dacă incită la o mai bună Înțelegere a mecanismelor stereotipiei și prejudecății, ele generează și o viziune nuanțată și tolerantă asupra omului În societate, care gândește uneori În mod părtinitor, ca un amator, iar alteori În mod adaptat, pragmatic, abil, fiind În același timp creativ, Întreprinzător, inovator. Caracterul activ al utilizării RS poate fi clarificat și prin exemplul transformării mentalităților sub influența producțiilor artistice și prin estetică (Filloux et alii, coordonator, 2002). Reprezentările devin În acest caz instrumente
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
O dată început procesul transformării politice, economice și sociale, s-a pus problema nu atât a pertinenței procesului rokkanian ca atare, cât a posibilității aplicării clivajelor pe care această teorie, devenită clasică astăzi, le degajează. Modelul lui Rokkan a fost fie adaptat, fie modificat în profunzime, în asemenea măsură realitățile observate păreau diferite față de situațiile occidentale.2 Textul de față nu încearcă să propună noi grile de analiză sau noi clivaje, ci să aducă elemente de reflecție asupra sistemului de partide așa cum
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
se pune deloc problema observării neconformității cu canavaua clasică și de a contesta lipsa de maturitate politică a lumii partidelor în Europa de Est, ci de a proceda la o reformatare care permite însușirea grilei de lectură prin intermediul mulajelor văzute ca mulaj adaptat precondițiilor istorice specifice regionale. În interiorul perimetrului astfel delimitat, Seiler ca discipol al lui Rokkan se dovedește fidel limitelor trasate de către maestrul său atunci când este vorba de a exporta modelul hărții conceptuale în Europa de Est. El operează decupaje teritoriale pentru a identifica
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
naționalismului românesc ca răspuns la schimbările politice. Integrarea de bunăvoie a suveranității românești în Comunitatea Europeană implică adoptarea unei perspective orientate spre viitor, una în care România să participe alături de alții la constituirea unui regim politico-economic multinațional de tip nou, adaptat secolului XXI. Apartenența la UE reprezintă, prin urmare, un moment decizional de clarificare conceptuală. Cea de-a doua implicație majoră a apartenenței la UE, deja vizibilă, o constituie impactul asupra călătoriilor, investițiilor și locurilor de muncă. În ultima vreme, milioane
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
se cunosc bine cauzele practice, legate de inegala capacitate de acceptare a regulilor comunitare de la țară la țară: statele baltice și cele din Europa Centrală aveau un nivel de dezvoltare mai apropiat de media Uniunii și o infrastructură instituțională mai adaptată. Raționalitatea acestei strategii decalate nu a împiedicat însă apariția amărăciunii în țările amânate; recunoscând diferențele, ea n-a făcut altceva decât să le consolideze, în dauna intențiilor de integrare. La nivel global, lărgirea spre Est a fost înainte de toate o
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
transformările structural-instituționale subsumate etichetei de modernizare În ultimul secol În Europa de Est: dezvoltarea instituțiilor statului a Însemnat subordonarea practicilor locale unui sistem unitar; apariția unui sistem modern de partide politice; secularizarea autorității sociale și politice; industrializare; expansiunea orașelor și proliferarea ocupațiilor adaptate noilor instituții de stat. Definesc „modernismul” ca fiind Încercarea de a răspunde provocărilor condiției moderne, generate În mare parte de schimbările instituționale meționate mai sus29. Eugeniștii Înșiși nu foloseau acest termen, pe care Îl utilizau În schimb pentru a se
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
stabilității politice. Biopolitica reprezintă, de fapt, un manifest În favoarea statului eugenic total, organizat pe principii biologice - o modalitate complet nouă de organizare politică a României. Aici, Moldovan Își dezvoltă argumentele plecând de la legile științifice ale eredității, dar folosește un limbaj adaptat simțului comun, accesibil astfel oricărui cititor cultivat. Această strategie i-a permis lui Moldovan să introducă o serie de idei revoluționare, ale căror implicații În termeni de organizare a statului se regăseau În toate aspectele vieții publice și private. Voi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
matrimonială și clinicile de supraveghere a nașterilor urmau să se dezvolte pe termen lung, la nivel național. Făcăoaru descrie, de asemenea, modul În care ar putea fi concepută o reformă completă a educației, În termeni de creare a unor școli adaptate diferitelor niveluri de inteligență și diferitelor talente ereditare 79. Din perspectivă eugenistă, o asemenea reformă educațională ar fi generat schimbări mai profunde, În asumarea de către stat a unui rol activ În procesele de selecție socială, În toate domeniile vieții publice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de rasă În definirea programelor eugenice care ar fi putut fi preluate de stat. Deoarece societatea modernă era deja stratificată pe clase, Banu a subliniat importanța unui demers care să analizeze potențialul eugenic al fiecărei clase și să elaboreze soluții adaptate problemelor ridicate de fiecare grup În parte. De exemplu, o astfel de diferențiere era necesară, În opinia autorului În ceea ce privește problema avorturilor. Banu nu era În favoarea legalizării omogene a avorturilor eugenice, ci pleda pentru o politică mai strictă de control, prin
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
are loc În cadrul sălii de clasă, ci un proces mai larg de Învățare socială și au Încercat să pună În aplicare o anumită idee de educație continuă a adulților, cu scopul de a transforma indivizii În „verigi” responsabile și bine adaptate ale lanțului intergenerațional. Analiza de față Își propune, de asemenea, să prezinte unele dintre implicațiile culturale și politice ale acestui aspect al mișcării eugeniste din România. Așa cum voi arăta, faptul că eugeniștii și-au concentrat argumentele și eforturile În direcția
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aspectelor ce trebuiau modificate În sistemul de educație românesc, pentru ca acesta să devină adecvat nevoilor națiunii. El se referea nu doar la materialul predat În școli, ci și la posibilitatea de a crea noi instituții care să fie mai bine adaptate aptitudinilor și inteligenței diferitelor categorii de studenți. Pentru a complica și mai mult lucrurile, educația era definită nu doar ca instrucție În școală, ci și ca proces de acumulare continuă de cunoștințe, În care societatea avea rolul de pedagog pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
analize istorice 20. Nici una dintre aceste analize nu evidențiază determinismul biologic ce constituie fundamentul ideilor sale și nici elogiul pe care Mehedinți Îl aduce eugeniei, pe care o consideră baza cea mai solidă de creare a unui sistem de educație adaptat nevoilor societății românești, În secolul XX: Ajutat de știința și de tehnica modernă, un mare geniu social poate schimba În scurtă vreme ritmul vieții unui Întreg popor... Un om de stat poate modifica prin măsuri eugenice Însuși fondul ereditar al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
decât cele românești. Este evident că, în această chestiune, mărimea chiar contează. Televiziunile străine au mult mai mulți angajați decât redacțiile din România, drept urmare apar alte posturi de coordonare. Publicul potențial este considerabil mai mare, ceea ce înseamnă că mesajele trebuie adaptate, selectate, împachetate altfel și livrate după o cu totul altă rețetă. Să ne imaginăm o redacție în care se primesc zilnic 30 de propuneri de materiale din 30 de județe diferite, după cum ar putea fi cazul în țara noas tră
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
filmări sau transmisiuni în direct, operatorul sau șeful de producție (sau oricine altcineva dorește să facă o glumă pe seama reporterului) îi cere ca, în afară de casete, să aducă și o găleată de șarf sau, în varianta mai puțin evidentă și mai adaptată timpurilor moderne, o cutie de șarf. Desigur, acest lucru este imposibil, pentru că șarful este o caracteristică a imaginii ce nu poate fi cuantificată sau transportată, dar foarte mulți reporteri începători cad în plasă și încep să întrebe prin redacție de unde
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
schimbat după 1989. Dacă rețelele personale nu au crescut în mărime, nici cele de aprovizionare, nici nișele. Multe din relații s-au rupt, în special cu dușmani sau cu cei care nu prezentau încredere, în timp ce noi relații s-au născut, adaptate noului context. Puterea relațiilor de tip nișă a scăzut considerabil, la fel ca cea a legăturilor slabe, dar multe relații de aprovizionare au dispărut în situația unei piețe funcționale, capitaliste, precum cea germană. Multiplexitatea nișelor a scăzut și ea, dar
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
amenințării și reguli clare de vehiculare a informațiilor, subliniind că definirea sistemului de comandă și control trebuie racordată la interesele naționale și regulile de angajament. Potrivit raportului, ambițiile apărării antirachetă trebuie să rămână realiste (fără iluzia unui scut infailibil) și adaptate evoluției amenințării, condiții în care se vor putea controla investițiile NATO, finanțarea comună urmând a se limita la sistemul de comandă și control. Chiar dacă amenințarea balistică asupra teritoriului național francez sau asupra celui european este redusă în prezent, aceasta nu
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]