17,588 matches
-
de poezie 9,1% refuză lectura textului liric, Mihai Eminescu fiind singurul poet aflat în topul preferințelor unui număr de 34,2% dintre chestionați. Într-o astfel de situație, sintagme precum „criza lecturii”, tensiunea/conflictul manifest(ă) virtual-ficțiune, „moartea” cititorului adolescent sunt în mare măsură justificate. Sunt realități cărora școala și toți factorii implicați în educație trebuie să le găsească soluții flexibile și 104 realiste. Profesorii au capacitatea de a provoca nevoia de lectură și de a o orienta, dezvoltând gustul
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
cititorului virtual într-unul real ar fi marele premiu al cărții în România contemporană. Pentru aceasta e nevoie de cărți interesante și de mediatizarea lor într un mod profesionist. E imposibil ca o parte din ele să nu atingă sensibilitatea adolescentului posedat de internet. Pe de altă parte, un sistem educațional care asigură promovarea - uneori cu note foarte mari - doar pe baza memorării manualului este inept și creator de mutanți cu chip uman. Dintre toate expresiile loisir-ului cultural, cea mai
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
cea mai alarmant este scăderea interesului pentru lectură. Observația este valabilă atât pentru literatura de cultură generală, cât și pentru cea de specialitate. Cauzele sunt multiple și diferite: sărăcia, provocările economice ale tranziției, concurența televiziunii și, mai ales, fascinația internetului. Adolescenții noștri confundă de multe ori cartea cu manualul, pentru tânărul licean cartea intră în aceeași categorie cu școala, iar sistemul educațional din România este încă tradiționalist, învechit, plictisitor și ineficient și la fel este percepută și cartea. Cauza principală a
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
în același timp murmuru valurilor memoriei, furtunile prezentului și țipetele de pescăruș ale viitorului. Puterea cărții se împletește prin calitatea cultului lecturii. Formarea deprinderilor de lectură este motivată de rolul pe care aceasta îl are în formarea personalității copilului și adolescentului, în principal și a spiritului uman de-a lungul întregii vieți. Vârstele tinere reprezintă cea mai importantă perioadă de acumulare și dezvoltare a personalității, pe plan fizic, psihic și spiritual iar în cadrul acestora, adolescența reprezintă vârsta opțiunilor și afirmării de
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
soluții. La această vârstă accentul este pus pe evaluarea ideilor proprii, deoarece copiii își folosesc la maximum capacitatea de generare și evaluare a soluțiilor problemei. Evaluarea de către terți și criteriile pentru determinarea soluțiilor semnificative, ar trebui folosite numai în cazul adolescenților mari sau al adulților. Intrarea în școlaritate creează funcției imaginative noi solicitări și condiții: descrierile, tablourile, schemele utilizate în procesul transmiterii cunoștințelor solicită participarea activă a proceselor imaginative. Foarte mult este solicitată imaginația reproductivă, copilul fiind pus adesea în situația
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
intrării în grup sunt exprimate sub forma dorințelor de perfecționare a propriului stil de gândire și acțiune, trebuința de afinități și cunoaștere socială, dorința de autocunoaștere și participare la propria formare; 4. grupul creativ de formare se poate organiza cu adolescenți, studenți, tineri specialiști și cu pensionari; 5. relațiile dintre membrii grupului sunt bogate și neformale, desfășurându-se într-un climat de destindere, manifestare spontană, libera; 6. comunicarea în acest grup este o comunicare creativă care stimulează și manifestarea empatiei membrilor
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
Dumnezeu, despre conștiință morală, despre suflet, despre idealuri, despre responsabilitate și nu în ultimul rând, despre sfințenie. 3.2. Etapele formării sentimentului religios la copil Dezvoltarea funcțiilor sufletești se află în strânsă legătură cu dezvoltarea fizică a copilului și a adolescentului. Percepțiile, sentimentele și trăirile religioase se conturează și se încheagă în funcție de etapele de vârstă. Pentru toți cei implicați în activitatea de educație religioasă, în special pentru profesorii de religie, cunoașterea percepțiilor, a trăirilor și a caracteristicilor educației religioase în funcție de etapele
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și bătrânețea. Primele trei trepte interesează perioada educației, cuprinzând: vârsta copilăriei, vârsta copilăriei a doua și vârsta adolescenței. La copilul mic se observă numai „creșterea corporală”; la vârsta copilăriei a doua, urmează „creșterea spirituală”, progresând „cu pașii cunoștinței”, iar la adolescent începe a se afirma o altă vârstă când aflăm „o legătură mai mare între partea spirituală și cea corporală”. Ideea de Dumnezeu la prima copilărie Primele îndemnuri timide spre devenirea lăuntrică apar încă din copilărie, fundamentele caracterului religios moral fiind
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
aceea, mai presus de toate, să-L rugăm pe Dumnezeu ca în demersul nostru educațional să ne dea mereu cuvânt cu putere multă, pentru a-i determina pe elevi să devină buni creștini, cu sufletele în ascultare. Adolescența religioasă Sufletul adolescentului oferă teren prielnic pentru imprimarea mai adâncă a instrucției și educației religioase. Ideile religioase devin la adolescent mai profunde și au o semnificație vitală. Adolescența este vârsta când se afirmă mai cu putere rațiunea, judecata, afecțiunea, toate acestea fiind prielnice
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
dea mereu cuvânt cu putere multă, pentru a-i determina pe elevi să devină buni creștini, cu sufletele în ascultare. Adolescența religioasă Sufletul adolescentului oferă teren prielnic pentru imprimarea mai adâncă a instrucției și educației religioase. Ideile religioase devin la adolescent mai profunde și au o semnificație vitală. Adolescența este vârsta când se afirmă mai cu putere rațiunea, judecata, afecțiunea, toate acestea fiind prielnice dezvoltării sentimentului religios și a voinței ferme pentru exersarea virtuților. Perioada adolescenței este perioada sinelui spiritual când
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
există viață veșnică. În cazul în care formatorul nu aduce argumente solide în sprijiul afirmațiilor sale și nu-l tratează pe tânăr cu respectul cuvenit, efectul este grav: pierderea spirituală a acestuia. Pr. I. Moldovan identifica trei etape ale atitudinii adolescentului față de religie: • etapa în care adolescentul încearcă să pătrundă în lumea supranaturalului și trăiește dispozițiile morale, etice și idealiste; • etapa „conversiunilor” în care încep să apară crize și îndoieli religioase. Astfel, apar incertitudini cu privire la existența lui Dumnezeu , predomină neliniștea și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
care formatorul nu aduce argumente solide în sprijiul afirmațiilor sale și nu-l tratează pe tânăr cu respectul cuvenit, efectul este grav: pierderea spirituală a acestuia. Pr. I. Moldovan identifica trei etape ale atitudinii adolescentului față de religie: • etapa în care adolescentul încearcă să pătrundă în lumea supranaturalului și trăiește dispozițiile morale, etice și idealiste; • etapa „conversiunilor” în care încep să apară crize și îndoieli religioase. Astfel, apar incertitudini cu privire la existența lui Dumnezeu , predomină neliniștea și pe acest fond ei pot trece
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
să apară crize și îndoieli religioase. Astfel, apar incertitudini cu privire la existența lui Dumnezeu , predomină neliniștea și pe acest fond ei pot trece de la o extremă la cealaltă. • etapa în care criza se temperează și se definesc atitudinile față de religie. Fiecare adolescent are propria credință și concepție față de Dumnezeu, acest fapt asigurându-i liniște și mulțumire interioară. Deși parcurge acest traseu sinuos al îndoielilor, al neliniștilor față de religie, adolescentul nu este străin de sentimentele religioase, dovadă fiind faptul că după aceste stări
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
etapa în care criza se temperează și se definesc atitudinile față de religie. Fiecare adolescent are propria credință și concepție față de Dumnezeu, acest fapt asigurându-i liniște și mulțumire interioară. Deși parcurge acest traseu sinuos al îndoielilor, al neliniștilor față de religie, adolescentul nu este străin de sentimentele religioase, dovadă fiind faptul că după aceste stări cei mai mulți își recapătă credința. Pilda fiului risipitor poate fi interpretată și din acest punct de vedere. Fiul cel mic trece prin etapa crizei de identitate, el își
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
la tatăl meu și-i voi spune: Tată am greșit la cer și înaintea ta; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argații tăi”(Luca 15, 18-19). Acesta este momentul din viața adolescentului, când criza se temperează și atitudinea lui față de Dumnezeu se definește mult mai clar. Tinerii își formează o responsabilitate socială, dar societatea poate să-i dezamăgească, ceea ce atrage după sine apatia, stări de angoasă, disconfortul psihic, nonconformismul și dorința de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lui față de Dumnezeu se definește mult mai clar. Tinerii își formează o responsabilitate socială, dar societatea poate să-i dezamăgească, ceea ce atrage după sine apatia, stări de angoasă, disconfortul psihic, nonconformismul și dorința de independență. Se observă de obicei la adolescenți o adevărată controversă cu autoritatea. Perioada adolescenței este hotărâtoare în centrarea individului spre credința religioasă. M. Dubesse observă că „ acum e momentul când de obicei se pierde, se câștigă sau se capătă credința... Dumnezeu încetând de a mai fi o
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
că „ acum e momentul când de obicei se pierde, se câștigă sau se capătă credința... Dumnezeu încetând de a mai fi o reflectare a imaginii părintești, întruchipează atunci valoarea supremă în care se contopesc toate celelalte.”. Pentru a ajuta pe adolescent să depășească această stare de incertitudine este necesară educația religioasă, educație care spre deosebire de alte obiecte de studiu, se adresează în special inimii, mai puțin gândirii deoarece „rațiunea, oricât ar fi de valoroasă, este și ea o slugă și nu un
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de valoroasă, este și ea o slugă și nu un stăpân” Profesorului de religie va avea un dialog sincer cu tinerii, folosind și argumente; este recomandabil să fie respectată poziția interlocutorului, evitându se tentele ironice sau culpabilizatoare. Se impune ca „adolescentul să fie invitat la o reflecție asupra lui însuși... reflecția catehetică s-ar dori a fi pluridisciplinară”. Discursurile moraliste și criticiste nu duc la atingerea scopurilor propuse, „formarea unui sistem de valori, convingeri și atitudini sănătoase nu poate fi realizată
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
este un solitar, iar creația lui are un beneficiar, care este în ultimă instanță, societatea. Angajat în creație, omul creativ contribuie la sporirea patrimoniului valoric al societății, deci slujește progresul social. De-a lungul etapelor de formare a copilului și adolescentului există numeroși factori de ambianță care pot stimula sau împiedica dezvoltarea calităților creatoare. Familia contribuie la dezvoltarea potențialului creativ al copilului printr-o afecțiune moderată față de el, prin încurajarea independenței lui intelectuale și prin crearea de ocazii care să favorizeze
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
zi veți constata că s-a format un sirop abundent Se vor administra 4 - 6 linguri din acest sirop, zilnic până la dispariția tusei. Acest sirop este, pe de altă parte, excelent ca revitalizant pentru copiii cu probleme de creștere și adolescenții obosiți. De ce nu, și pentru alte vârste, dacă zahărul nu le pune-n primejdie kilogramele? Oricum e mai ușor de înghițit decât sucul. 9 Pentru tonus, fără ezitări, băi reci de șezut. Uneori vă simțiți apatic, fără prea multă energie
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
performanțe academice scăzute, probleme comportamentale și emoționale, dificultăți de adaptare socială. Dificultățile de stabilire și menținere a relațiilor interpersonale reduc calitatea și frecvența experiențelor de învățare, ceea ce duce la scăderea performanțelor școlare. Cercetările din domeniul vieții sociale a copiilor și adolescenților arată că peste 75% dintre persoanele sub 18 ani se simt adesea singure. Singurătatea are drept consecințe de lungă durată dezvoltarea depresiei și anxietăți sociale. Prin dezvoltarea abilităților de comunicare șirelaționare putem preveni stările de afectivitate negativă care-i afectează
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
75% dintre persoanele sub 18 ani se simt adesea singure. Singurătatea are drept consecințe de lungă durată dezvoltarea depresiei și anxietăți sociale. Prin dezvoltarea abilităților de comunicare șirelaționare putem preveni stările de afectivitate negativă care-i afectează pe copii și adolescenți și care au consecințe negative multiple. Paradoxal, cu cât se perfecționează mai mult mijloacele de comunicare în masă, se simte o lipsă de comunicare interumană în special în sensul relațiilor socio-afective și de aceea trebuie să extindem preocuparea de a
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
a te simți stânjenit sau a-l ataca pe celălalt; * De a solicita sau a refuza cereri; * De exprimare a emoțiilor pozitive; * Este modalitatea prin care copiii își dezvoltă respectul de sine și stima de sine; * Este modalitatea prin care adolescenții pot să facă față presiunii grupului și să-și exprime deschis opiniile personale; * Este recunoașterea responsabilității față de ceilalți; * Este respectarea drepturilor celorlalte persoane; Învățarea deprinderilor de asertivitate este facilitată de contrastarea ei cu cele două modele comportamentale opuse: pasivitatea și
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
noi. Recunoștem drepturile noastre și pe ale celorlalți A învăța să comunicăm asertiv înseamnă să exprimăm cum ne simțim într o situație. Acest tip de comunicare poate fi folosit cu succes și la clasă în cadrul relațiilor profesor elevi. Fiecare copil, adolescent sau adult trebuie să conșientizeze drepturile asertive și să facă apel la ele ori de câte ori este necesar. Profesorul trebuie să accepte că și copiii și tinerii au aceleași drepturi asertive ca și adulții și că apelarea la această formă de comunicare
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
amprenta pe atitudinile și comportamentele sale, pe relațiile cu colegii, cu profesorii și părinții, cu adulții în general. Stima de sine îi sprește sensibilitatea la părerea celorlalți, dar și la influența celor pe care îi stimează. Pentru a se afirma, adolescentul recurge, nu odată, la „teribilisme” pe stradă, la școală în locuri publice. Nefiind convins că ceea ce face este bine și datorită nesiguranței de sine, în general, manifestările stridente, chiar individuale fiind, ale adolescentului au loc doar în grup și urmăresc
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]