11,054 matches
-
definește viața politică, recurgând la o foarte polarizată opoziție de tipul "noi versus ei". Orientarea plebiscitară a Reformiștilor a produs asemenea efecte, fapt care poate fi observat foarte bine în cazul succesorului acestui partid, Partidul Conservator care, chiar modificându-și agenda a reținut mesajul anti-elitist și anti-partide, care s-a combinat cu mai vechile înclinații plebiscitare. Așa cum s-a afirmat în capitolul introductiv, antielitismul populist, subminarea plebiscitară a instituțiilor alese și îngustarea spațiului democratic efectiv, sunt, într-un anumit fel, legate
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
3. Cu toate acestea, campania populistă a lui López Obrador s-a dovedit, în același timp un remediu, cât și o amenințare. Reacția inițială a lui Calderón, după ce a câștigat alegerile la limită, a fost aceea de a-și redirecționa agenda de la tema sa de campanie (locurile de muncă) spre tema lui López Obrador: cei săraci pe primul loc. Pe 6 septembrie, la scurtă vreme după ce Tribunalul Electoral Federal l-a declarat președinte ales, Calderón a ținut un discurs în care
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Imigrația (sau "chestiunea străinului") a fost o temă importantă în cadrul campaniilor electorale ale FPÖ și un motiv de căpătâi pentru votanții acestui partid (vezi Tabelul 6.2). Partidul a reușit să facă din această chestiune un cap de afiș al agendei electorale, în ciuda faptului că majoritatea votanților aveau alte priorități 5. În 2002, campania FPÖ s-a concentrat mai mult pe probleme sociale și pe euroscepticism, mai puțin pe imigrație (Müller, 2004: 349). Totuși tema euroscepticismului poate fi privită și ca
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
clar inferioară. De aceea, efectele populismului de dreapta asupra calității democrației nu au fost semnificative, nici într-un sesn pozitiv, nici într-un sens negativ (vezi ipoteza 3). În privința efectelor pozitive, FPÖ (și mai târziu BZÖ) cu siguranță a influențat agenda politică în două chestiuni asupra cărora segmente largi ale populației aveau atitudini foarte negative, integrarea europeană și imigrația. Totuși, efectul direct al celor două partide asupra măsurilor guvernamentale socio-economice, chiar în aceste două domenii, au rămas limitate. ÖVP, partidul principal
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
din petrol, care ofereau, prin bogăția lor, libertate politică. Totuși, "virajul spre stânga" a reflectat în mod evident o uzură a consensului tehnocratic privitor la liberalizarea pieței, care a predominat în America Latină începând din anii 1980, și a pus pe agenda politică a regiunii căutarea de alternative la frontul neoliberal și la politica de centru (Lewitsky și Roberts, 2011; Weyland et al. 2010). După ascensiunea lui Chávez, problema nu se mai punea dacă populismul putea coexista cu neoliberalismul, ci mai degrabă
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
procesul de elaborare a politicilor publice. Chavismul a adoptat o strategie cu doi piloni pentru a înlătura această excludere de facto. În primul rând, se baza mult pe măsuri plebiscitare pentru mobilizarea unei noi majorități populare care să susțină o agendă a schimbării instituționale radicale, dând efectiv cetățenilor posibilitatea directă de implicare în reformarea ordinii constituționale. Un element fundamental al campaniei electorale din 1998 a lui Chávez a fost promisiunea de a convoca o adunare constituantă a cărei menire să fie
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
colectiviste tipice naționalismului și socialismului care au fost asociate cu populismul venezuelean nu erau condiții nici necesare, nici suficiente pentru a da forță unei asemenea provocări; după cum arată Levitsky și Loxton în capitolul despre Peru, ideologia populistă care însoțește o agendă pro-piață poate fi la fel de periculoasă pentru democrație ca și cea asociată unor scopuri colectiviste. Totuși, caracterul incluziv și participativ al chavismului era dat, fără îndoială, de aspirațiile socialiste de îmbunătățire a nivelului de trai al claselor de jos prin creșterea
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Keman, 2009: 77). De exemplu, în această carte s-a afirmat că lideri destul de diferiți, precum Vladimír Mečiar din Slovacia și Andrés Manuel López Obrador din Mexic, ar trebui considerați populiști. Desigur, ambii lideri sunt destul de diferiți în termeni de agendă și scopuri politice, dar au în comun o caracteristică importantă, care ne permite să-i analizăm făcând uz de același cadru conceptual. Aceasta înseamnă că definiția minimală propusă pentru populism trebuie văzută ca un punct de pornire, pe baza căruia
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
au avut succes pentru scurtă vreme, dar nu au reprezentat o provocare serioasă pentru partidele tradiționale. Totuși, în celelalte cazuri de "populism în opoziție" situația pare foarte diferită. Prin abordarea unor teme care, în mod normal, nu prea apar pe agenda publică și sunt considerate nepotrivite de către establishment, forțele populiste provoacă partidele tradiționale și le obligă să-și adapteze programele. De exemplu, Bruhn arată în capitolul despre Mexic că López Obrador a pierdut alegerile prezindențiale, dar câștigătorul (Felipe Calderón) a fost
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ascensiunea partidelor populiste de dreapta nu a provocat o erodare a democrației. În toate aceste cazuri, mecanismele de "control și echilibru" sunt încetățenite și, prin urmare, actorii populiști au spațiu redus de manevră. În vreme ce au capacitatea de a include pe agenda publică subiectele lor de interes, nu au forța de a determina și o reformă pe scară largă a sistemului politic. Mai mult, în toate aceste țări Parlamentul și/sau Curtea Constituțională pot legifera o serie de măsuri de protecție instituțională
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
consecință, cei care merg pe logica adaptării acceptă, în mod implicit sau explicit, faptul că populismul poate funcționa ca un remediu la adresa democrației, de vreme ce poate foarte bine atrage atenția establismentului asupra anumitor teme pe care acesta le-a scos de pe agenda publică. Prin urmare, oricât de paradoxal ar părea, populismul poate atrage după sine un soi de proces de învățare prin care partidele politice tradiționale își reînnoiesc programele și măsurile spre a reduce distanța între guvernați și guvenanți. Așa a procedat
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
propriu, o parte importantă a luptei lor populiste împotriva americanismului. Problema este că susținerea democrației este bazată pe ideea lipsei partizanatului. În consecință, implicarea actorilor din afara sistemului în guvernele alese în mod democratic ridică inevitabil suspciuni privitoare la existența unei agende partizane (Carothers, 2010: 69). Cu alte cuvinte, a face față populismului este o sarcină complicată pentru că implică, de regulă, apărarea unui anumit model de democrație, care nu este în mod necesar împărtășit de toți alegătorii din lume. Desigur că acest
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
iveală în diferite capitole ale cărții, acolo unde s-a arătat că apariția forțelor populiste a reprezentat o provocare pentru partidele tradiționale, care, în anumite condiții, sunt tentate să copieze discursul populist. În același timp, partidele tradiționale își pot adapta agendele pentru a preîntâmpina apariția concurenților populiști (Mudde, 2007: 281-2). Spre deosebire de competiție, mecanismul învățării se referă la o schimbare a convingerilor, care rezultă fie prin observare și interpretare, fie prin achiziția de noi structuri sau teorii. Acest proces de învățare socială
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care apărau diferite modele de masculinitate sau de feminitate. De exemplu, Evo Morales reprezintă un caz de populism "de jos", în care mai multe organizații locale - inclusiv asociații pentru drepturile femeilor - joacă un rol important în termeni de stabilire a agendei de măsuri a guvernului (Rousseau, 2011). Prin contrast, Hugo Chávez este mai mult un caz de populism "de sus", în care guvernul a dezvoltat o serie de politici în favoarea femeilor, cum au fost introducerea unui program de integrare în muncă
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
singure din cartierele sărace primesc zilnic o masă gratuită (Fernandes, 2007: 108-112). După cum arată și aceste exemple, guvernul lui Chávez chiar a promovat politici pentru femeile sărace, mai mult decât pentru femei la modul general, prin urmare, nu avea o agendă feministă. În al patrulea rând, s-au făcut puține cercetări amănunțite cu referire la legăturile complexe dintre populism și mass-media. În special în context european, mulți autori au susținut ideea că importanța crescândă și caracterul comercial al mass-mediei reprezintă unul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
poporul pur" și pentru "elita coruptă" au vreun efect asupra relației dintre populism și democrație? Oare populiștii neoliberali influențează în maniere similare relația dintre populism și democrație în America Latină și în Europa? Oare mișcarea Tea Party din Statele Unite are o agendă similară, să spunem în materie de politici anti-imigrație, cu cele ale partidelor populiste radicale de dreapta din Europa? De vreme ce populismul reprezintă o provocare la adresa democrației (liberale), studiile care vor urma ar trebui să se focalizeze pe factorii care ar putea
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
3): 241-52. ------ (2005), The People. Cambridge: Polity. Capoccia, G., (2005), Defending Democracy: Reactions to Extremism in Interwar Europe, Baltimore, MD: The Johns Hopkins University Press. Capoccia, G. și D. Ziblatt, (2010), "The Historical Turn in Democratization Studies: A New Research Agenda for Europe and Beyond", în Comparative Political Studies, 43(8-9): 931-68. Carothers, T., (2010), "The Continuing Backlash against Democracy Promotion', în P. Burnell și R. Youngs (eds.): New Challenges to Democratization, London: Routledge, 59-72. Carpenter, M., (1997), "Slovakia and the
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sociale era deținut de diferite asociații de binefacere, care fie erau coordonate de Biserică, fie aveau un statut privat. Când însă problema asistenței sociale a acelor actori ai sistemului social care erau din ce în ce mai defavorizați, a devenit una extrem de importantă pe agenda conducătorilor politici ai respectivelor societăți, s-a constatat că, doar pe principiul unor acțiuni caritabile, de obicei realizate sporadic și adeseori ineficiente, nu este posibilă menținerea unui echilibru social. Astfel, a început să se contureze un sistem care urmărea ameliorarea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
obiectivului comun al aderării nu a fost pe deplin înfăptuită, în mare parte datorită inabilității Uniunii de a arăta viitorii pași concreți în sectorul comercial și în special în cel al agriculturii, dar și datorită faptului că nu exista o agendă sau criterii obiective conform cărora țările asociate să se aprecieze între ele sau să fie apreciate. 30 A se vedea Legea la adresa: http://www.adpare.ro/legi/L18.htm. 31 Legea poate fi citită la următoarea adresă online: http://www
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
directoare din ordinul lui Adrian Năstase și intrată, "la mijloace fixe" probabil, în patrimoniul ministerului). Rostul serviciilor publice "provinciale" ar fi tocmai acesta, așa cum este el și în Europa civilizată: o interfață profesională, condusă de experți, care să medieze între agenda presantă a autorităților locale, cu interese imediate, și viziunea strategică a guvernului, cu obiective pe termen lung. Soluția nu este, așadar, plasarea șmecheră a responsabilității și a finanțărilor exclusiv în spinarea autorităților "provinciei", ci regândirea sistemului de alocații bugetare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de finanțare pentru proiectele culturale și artistice numită National Endowment for the Arts) fiecare stat și fiecare municipalitate importantă are astfel de structuri finanțate consistent. Ele sunt mai flexibile și mai aproape de nevoile comunității, sprijină creativitatea locală și au o agendă mai interesată de promovare a valorilor din zonă decât orice putere centrală. Apoi, există experiența cu IAȘI 600 care ar putea fi continuată și îmbunătățită, deși criticile nu au lipsit, iar evaluările actuale din presă sunt, în general, defavorabile, considerând
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și la figurat) în care ne îneacă zilnic mass-media comercială, isterizată de rating și bani; ar trebui, prin urmare, cred, să mai vorbim și despre autenticele evenimente culturale la care suntem martori. Iată unul. Ba chiar două! Alături de o bogată agendă de concerte în toate colțurile lumii, filarmonica ieșeană are contract, între altele, pentru a asigura acompaniamentul adecvat unuia dintre cele mai prestigioase concursuri internaționale destinate tinerelor talente: concursul "Maria Callas" de la Atena. Săptămâna trecută a evoluat pe scena filarmonicii noastre
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
domnului Hadji-Culea, personaj subțire, ironic, inteligent și cu relații extinse în domeniul teatrului și filmului, precum și în mass-media centrală, de la care așteptam un reviriment cel puțin de imagine al instituției. Din nefericire, domnia sa a fost interesat, strict, doar de o agendă personală: să nu rămână fără "coledzi" (adică să-și păstreze statutul de "director de profesie" obținut după revoluție, acceptând, la rigoare, și să vină să-i conducă pe "fraierii de moldoveni"); să-și rezolve doctoratul aici, pentru a putea reveni
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
teroarea tăcută și jaful organizat din vremea de poveste a lui Năstase. Din nefericire, nu avem drept garanție că toate aceste lucruri nu vor fi posibile decât promisiunea unui prim-ministru vertical și abilitatea confirmată a liberalilor care, interesați de agenda proprie, vor încerca să țină în frâu excesele naturale ale pesediștilor. Chiar dacă istoricii și heraldiștii demonstrează filiația clară (ca design) a crinului regal francez din broasca lui Clovis, sper ca această floare să rămână totuși nepătată și binemirositoare. Nu de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pentru fiecare grup parlamentar (o galerie mai diversificată de mici cozmânci, adică), iar parlamentarii, aleși finalmente uninominal, pe banii lor, în câte o circumscripție unde pot fi trași la răspundere, mai îndrăznesc să crâcnească și chiar să-și facă propria agendă (inclusiv prin traseism politic), spărgând "unitatea de monolit" a partidului sub flamurile căruia au reușit să intre în Parlament. Mai mult, în timp ce Nicolae Ceaușescu cerea să fie judecat de Marea Adunare Națională (știind că acolo erau ciracii lui selectați cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]