12,966 matches
-
sub care va fi exercitată, de la democrația ateniană, la Imperiul Roman, va simți nevoia apropierii de simbolul valorii care este banul. Chiar dacă la început pe monedă întâlnim chipurile zeilor, așa cum s-a întâmplat în cazul celor bătute la începuturile Romei Antice, ulterior pe monede își va face apariția chipul suveranului. Aceasta va deveni o regulă. Chiar și pe bancnote, vom găsi, la apariția lor, chipul celui care conduce, care exercită puterea. Moneda va exercita în aceste condiții și o funcție secundară
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
invocă cu probabilitate 479 "ca un urmaș al regelui Gyges pe la anii 650-700 î.Hr. a pus să se bată prima monedă, din care se mai pot vedea specimene la muzeul britanic". Se pare că moneda bătută de argint în Roma Antică a apărut în anul 268 î.Hr.480, adică mai devreme decât moneda bătută din aur. Inițial dreptul de batere l-au avut marii negustori și bancheri, după care, cu timpul, acest drept va fi confiscat de către puterea suverană întruchipată de către
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
își vor păstra caracterul și funcția lor de etalon monetar, până în anul 1971, când SUA vor renunța definitiv la convertibilitatea internațională a dolarului în aur. Dar, să revenim la primele forme de existență a monedei metalice bătute. Grecia și Roma antică vor da naștere unui adevărat sistem monetar, adică unui ansamblu de instituții, dar și de norme și legi cu caracter monetar, care va dăinui o perioadă lungă de timp, adică până în anul 1204, când Constantinopolul a fost cucerit de cruciați
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
său de permanență, de-a lungul istoriei cunoscute. Huerta de Soto vorbește despre preocupările din lumea greacă legate de activitatea bancară 532. Raymond Bogaert 533 discută despre crizele periodice care au afectat activitatea legată de gestiunea banilor în economia Greciei Antice. Este vorba despre recesiunile financiare și economice din 377-376 î.Hr., dar și cea din 371 î.Hr., pe durata cărora au dat faliment mai multe bănci din Timodemus, Sasynomus și Aristolochus 534. Nu pare să fie nimic nou sub soare sub
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sa de element special, aparte, care influențează mereu viața oamenilor. Legătura autorității cu moneda este una clară și începe odată cu apariția monedei. În acest sens spunem că moneda joacă un rol politic din momentul însăși al existenței ei. În Egiptul antic existau monede cu chipul faraonilor, iar Marile Imperii au considerat moneda, indiferent de formele sale, ca un dar venit de la conducători. Tot ceea ce reprezintă conștiința de sine umană s-a desfășurat sub semnul rolului pe care autoritatea conducătorilor (preoți sau
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Heraclit "o tendință de a-și reprezenta legile dezvoltării ca legi ciclice"849. Iată că descoperirile noastre, ale oamenilor, sunt mai vechi decât am fi putut crede. Ciclicitatea este o lege universală a devenirii, despre care vorbesc chiar și filosofii antici. Mihail Drăgănescu 850 leagă ondulația, sau dezvoltarea umană, după principiile pe care le-am enumerat la discuția despre " Teoria ondulațiunii universale" a lui Vasile Conta, de lumea socială. "Se poate afirma că ondulația ar putea avea un efect favorabil asupra
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
acest domeniu a devenit inflația. Întotdeauna și pretutindeni guvernul a fost principala cauză a deprecierii monetare"996. Da! Inflația este un fenomen politic pentru că și banii sunt un fenomen politic. Accepțiunea de "politic" poartă cu sine un dublu înțeles . Cel antic, folosit de Aristotel în sensul de categorie largă, socială, ce a rezultat din cooperarea oamenilor în legătură cu acțiunea economică, cât și înțelesul de instrument aflat la dispoziția instituțiilor statului modern, organizat pe principii și în înțelesul politicii moderne, adică subordonat mecanismului
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în societatea socialistă, www.mises.ro Mises, L.V., Ciclul economic și expansiunea creditelor. Consecințele economice ale banilor ieftini, www.mises.ro Mises, L.V., Intervenționismul. O analiză economică, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza din Iași, Iași, 2011. Mîschin, N .A., Istoria Romei antice, Editura de Stat, București, 1951. Montbrial, T. D., Acțiunea și sistemul lumii, Editura Expert, București, 2003. Morar, V., Morala elementară. Stări, praguri, virtuți, Editura Paideia, www.unibuc.ro Moscovici, S., Influență socială și schimbare socială, Editura Polirom, Iași, 2011. Murgescu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
S., State și piețe, Editura Institutul European, Iași, 1997. Strauss, C.L., Rasă și istorie, Editura Fides, Iași, 2002. Tașnadi, A.; Doltu, C., Robert Mundell și zonele monetare optime, Editura ASE, București, 2000. Taton, R.-co., Istoria generală a științei. Știința antică și medievală, Editura Științifică, București, 1970. Teulon, F., Sistemul monetar internațional, Editura Institutul European, Iași, 1997. Toynbee, A., Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, 1997. Turliuc, V.-co., Monedă și credit, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2007
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sau despre mișcările lor, prin contact direct și actual; în timp ce inteligența este cunoaștere care se produce atunci când intervin ocolurile și cresc distanțele spațio-temporale dintre subiect și obiect", Jean Piaget, op. cit., p. 61. 80 René Taton-co., Istoria generală a științei. Știința antică și medievală, Editura Științifică, București, 1970, p. 12. 81 Friedrich Engels, Rolul muncii în procesul transformării maimuței în om, Editura Politică, București, 1970, p. 11. 82 www.marxists.org 83 "Diviziunea socială a muncii - proces istoric obiectiv de desprindere a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
el nici nu o are, nici nu o creează. Ele sunt puteri divine, absolute care-l însuflețesc, îl determină și-l domină. El nu le poate opune nici o rezistență". op. cit., p. 33. 153 René Taton-co., Istoria generală a științei. Știința antică și medievală, Editura Științifică, București, 1970, p. 9. 154 Imanuel Geiss, Istoria lumii, Editura All, București, 2012, p. 602. 155 Apud. Francis Fukuyama, Sfârșitul istoriei și ultimul om, Editura Paideia, București, 1992, p. 10. 156 Immanuel Kant, în Visurile unui
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sa, Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, p. 109, Marx face o descriere tehnică a celor două metale. Iată conținutul descrierii: "Aurul are densitatea 19,5, punctul de topire 12000C . Este cel mai frumos metal, de aceea încă anticii îl numeau soarele sau regele metalelor. Este destul de răspândit, dar niciodată în cantități mari și de aceea el este mai scump decât metale. De regulă el se găsește în stare nativă, fie sub formă de pepite destul de mari, fie sub
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
națiunile unilateral dezvoltate, la națiunile comerciale. Și chiar în faza cea mai evoluată a antichității, la greci și la romani, dezvoltarea deplină a banilor, dezvoltare care constituie o premisă a societății burgheze moderne, are loc numai în perioada destrămării societății antice (...) În perioada de înflorire a imperiului roman, de pildă, dările și prestațiile în natură, au continuat să stea la baza întregului sistem. În Roma Antică, relațiile bănești erau pe deplin dezvoltate, la drept vorbind numai în armată; ele nu au
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
care constituie o premisă a societății burgheze moderne, are loc numai în perioada destrămării societății antice (...) În perioada de înflorire a imperiului roman, de pildă, dările și prestațiile în natură, au continuat să stea la baza întregului sistem. În Roma Antică, relațiile bănești erau pe deplin dezvoltate, la drept vorbind numai în armată; ele nu au cuprins niciodată întreaga sferă a muncii". Vezi Karl Marx, Bazele criticii economiei politice, București, 1972, p. 36. 578 Principalul avantaj al folosinței monedei de hârtie
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
simplă formă de bani simbolici este "chitanța de depozit" sau "cecul de creanță" pentru bunuri depozitate undeva. Un prim exemplu este reprezentat de chitanțele băncilor de grâne, care au fost emise la diferite momente și în diferite locuri. În Egiptul Antic, după cum și în unele țări africane de azi, un fermier își poate duce recolta de grâne la un depozit central, ca să primească chitanțe pentru cerealele sale". Vezi și Sfârșitul banilor și viitorul civilizației, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 109
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro, p. 341. 1169 Ibidem, p. 109. 1170 V.I. Lenin, Noua politică economică și sarcinile comitetelor pentru educație politică, ESPLP, București, 1954, p. 11. 1171 Mîschin, în lucrarea sa Istoria Romei Antice, împarte populația Romei în cinci clase, după avere. "Fiecare clasă dădea un număr de unități militare (Centurii) și avea un anumit fel de armament: - prima clasă avea armament greu - coif, scut rotund, armură din bronz, sabie și suliță; - cetățenii din
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
clasa a V-a erau înarmați numai cu prăștii și aveau o rezervă de pietre de aruncat". Clasele erau: cavalerii: clasa I - clasa a V-a; proletarii - "Cei care nu aveau cens formau categoria proletarilor". Vezi N.A. Mîschin, Istoria Romei Antice, Editura de Stat, București, 1951, p. 70. 1172 Apud N.N. Constantinescu-co., Economia politică a socialismului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983, p. 16. 1173 În context amintim că Engels, în "Principiile Comunismului", a definit și a delimitat proletariatul drept clasă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
creștină, Calinic I. Popp Șerboianu Cuțitul și otrava. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges Minois Drumul României spre independență, Frederick Kellogg Electoratul din România în anii democrației parlamentare, Sorin Radu Europa monarhiei stărilor, Gheorghe Bichicean Germania. O istorie de la antici la moderni, Gheorghe Bichicean Istoria Balcanilor (vol. 1, 2), Barbara Jelavich Istoria civilizației britanice (vol. 1-5), Adrian Nicolescu Istoria fortificațiilor medievale timpurii din Transilvania, Ioan Marian Țiplic Istoria Europei (vol. 1-5), Serge Berstein, Pierre Milza Istoria evreilor din România (1866-1938
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
om, urmez de aproape capitolul 21 din Ioan; este un capitol adăugat Evangheliei lui Ioan, care are 20 și o concluzie, iar capitolul 21 a fost scris mai târziu. În sine nu era prevăzut împreună cu restul, totuși, fiind un capitol antic, are aceeași valoare ca și Evanghelia. Se tratează de o serie de evenimente adăugate, care au fost meditate în profunzime de apostoli și care arată reflecția lor pe drumul omului spre Cristos în Biserică. Un capitol care este, să spunem
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
să ucidă. Insuccesul a provocat în el descătușarea dorințelor care existau în el dar pe care mai înainte reușea să le domine perfect. E o imagine a ceea ce insuccesul provoacă datorită violenței forțelor care se agită în interiorul nostru pe care anticii le numeau „pasiuni umane”. Pasiunile nu reprezintă doar senzualitatea: tot pasiuni sunt: invidia, ambiția, orgoliul, resentimentele cele mai puternice; la fel cum tot pasiuni sunt iubirea, fidelitatea, angajarea, curajul, entuziasmul, perseverența. Acestea sunt forțe ale omului pe care trebuie să
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
suflet și trup 2. Te-am iubit câteva secole până la ziua de astăzi și te voi iubi câteva secole și de acum încolo. 3. Șapte imagini ale propriului corp pe fundalul unicei vieți și unicei iubiri ce durează din Egiptul antic și până astăzi. Din nou, apare fosta iubită. Într-o ipostază erotică. Este un triptic erotic. A fost un șoc pentru toată lumea. Au fost și niște lucruri raționale pe care le-am pictat. Am vrut să sparg anumite tipare. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cap. După două mandate, Washington a stabilit un precedent prin retragerea la ferma sa, fiind cea mai importantă figură politică care a abandonat puterea voluntar de la reîntoarcerea lui Cincinatus la plug în anul 458 î.H., după înfrângerea inamicilor Romei antice. Modestia lui Washington privind aspectele ceremoniale ale funcției sale nu s-a tradus în timiditate în exercitarea puterii. Asumându-și dreptul de a recunoaște guvernele străine, de a ura bun-venit ambasadorilor și de a-i destitui, de a negocia tratate
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
rolul clasei muncitoare ca "gropar" al capitalismului), opiniile lui Marx capătă alte sensuri, alte valori și un cu totul alt conținut. Analiza istorică a societății omenești făcută de către specialiști istorici și economiști -, pe baza unor documente istorice, confirmă că societățile antice din Grecia și Roma, de exemplu, în care se produceau diverse bunuri materiale și în care existau proprietari de sclavi, nu pot fi considerate ca exemple majore, întrucât cele două clase sociale au reprezentat, am putea spune, o parte nesemnificativă
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
și Roma, de exemplu, în care se produceau diverse bunuri materiale și în care existau proprietari de sclavi, nu pot fi considerate ca exemple majore, întrucât cele două clase sociale au reprezentat, am putea spune, o parte nesemnificativă a populației antice, iar existența acestei societăți a fost relativ de scurtă durată. În aceste societăți, proprietatea asupra sclavilor, considerați de istorici drept "unelte vorbitoare", nu s-a manifestat sub nicio formă ca act de vânzare a forței de muncă. De asemenea, mai
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
dată în anul 1593. Asemănarea cu denumiri tătărești din Bugeac (Coștangalia, Șamangalia, Gioltaigalia) și prezența, de multe veacuri, a unei importante comunități de tătari în oraș, atestă originea tătărească a denumirii. Anterior secolului al XIII-lea, localitatea apare sub numele antic de Callatis (Callata în portulanele genoveze, uneori între paranteze sub Pangalla sau Pancalia). Callatis a fost o colonie a cetății grecești Heraclea Pontica (azi Ereğli în Turcia) din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. Portul și jumătate din orașul
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]