12,241 matches
-
N. Bot, Studierea și editarea științifică a prozei populare, ST, 1967, 1; Pavel Ruxăndoiu, Ovidiu Bârlea, „Antologie de proză populară epică”, REF, 1967, 1; Iordan Datcu, Ovidiu Bârlea, „Antologie de proză populară epică”, O, 1967, 8; Felix Karlinger, Ovidiu Bârlea, „Antologie de proză populară epică”. Ovidiu Bârlea, „Poveștile lui Creangă”, „Östereichische Zeitschrift für Volkskunde” (Viena), 1967, 300-302; N. Constantinescu, Ovidiu Bârlea, „Poveștile lui Creangă”, GL, 1967, 49; Hanni Markel, Ovidiu Bârlea, „Antologie de proză populară epică”, „Poveștile lui Creangă”, în „Deutsches
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
populară epică”, O, 1967, 8; Felix Karlinger, Ovidiu Bârlea, „Antologie de proză populară epică”. Ovidiu Bârlea, „Poveștile lui Creangă”, „Östereichische Zeitschrift für Volkskunde” (Viena), 1967, 300-302; N. Constantinescu, Ovidiu Bârlea, „Poveștile lui Creangă”, GL, 1967, 49; Hanni Markel, Ovidiu Bârlea, „Antologie de proză populară epică”, „Poveștile lui Creangă”, în „Deutsches Jahrbuch für Volkskunde” (Berlin), 1968, partea II, 405-407; Radu Niculescu, Rumänische Volksmärchen, RITL, 1970, 3; Radu Răutu, Ovidiu Bârlea, „Metoda de cercetare a folclorului”, REF, 1970, 4; Virgiliu Florea, Tipologia folclorului
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
N. Steinhardt). Cărțile din intervalul 1949-1956 (Minerii din satul lui Crișan, 1949, Tulnice în munți, 1950, Cerbul roșu, 1956) intră în categoria reportajului versificat, abundând în locuri comune, alegorii tocite, simbolistică în general simplistă, fără valoare poetică. Pe bună dreptate, antologia de autor, Cupa de aur (1970), le exclude. Selecția are în vedere volumele Cabane albe, Brume, Turnuri, Arcul aurorii (1962), Ceas de umbră (1966) și un grup de poeme inedite. Poetul încearcă o sistematizare a creației sale din perspectiva lirismului
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
stridențele lexicale care i-au fost reproșate la debut, iar poemele alese din Arcul aurorii și Ceas de umbră indică și îmbogățirea registrului său poetic. Îndeosebi culegerea din urmă poate fi considerată drept atestatul unei adevărate resurecții lirice. Volumele secvente antologiei de autor din 1970 - Corabia de fum (1971), Auster (1973), Grăunțele timpului (1976), Sandala lui Empedocle (1980; Premiul Academiei), Poligonul de tir (1984), Monotonia metronomului (1985) - sunt dezvoltarea poetică firească a obsesiilor majore enunțate în ciclurile inițiale și adaugă ipostaze
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
Barbu în germană. Disponibilitatea de a găsi echivalarea în limba germană a unor poezii cu timbru variat, provenind de la autori deosebiți ca viziune și limbaj, poate fi confirmată de colaborările ei în periodice („Rumänische Rundschau” etc.) sau de prezența în antologii. Din creația contemporanilor, acordă un interes deosebit poemelor Ninei Cassian și celor ale lui Nicolae Labiș, traduse împreună cu Else Kornis. Traduceri: Grigore Alexandrescu, Fabeln [Fabule], București, 1957; George Coșbuc, Ausgewählte Gedichte [Poezii alese], București, 1962 (în colaborare cu Rudolf Lichtendorf
BERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
Pajura) și din viața lui Tudor Vladimirescu, ajuns domn (Capul din fântână). Piesele apasă pe inflexibilitatea eroilor în relațiile cu trimișii împăratului, respectiv cu ai boierilor antireformiști. Și aici se simte impactul actualizării ideologice forțate. B. a întocmit mai multe antologii din poeții bănățeni, din epigramiști și din scrierile despre Horea. SCRIERI: Candelabre albastre, Timișoara, 1936; Flori de piatră, Timișoara, 1940; Elogiul simplității, București, 1967; Blaga în marea trecere, București, 1970; Iancu și Pajura. Capul din fântână, Reșița, 1972; Avram Iancu
BELLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
membri ai familiei, foști demnitari, suferă în acest interval condamnări la detenție. Din 1960 lucrează că traducător în limba franceză pentru diverse publicații românești („Revue roumaine”, „Cahiers roumains d’études littéraires” etc.) și pentru edituri din străinătate care alcătuiesc diverse antologii de literatură română (Seuil, 1968, Nagel, 1981); traduce de asemenea piese de teatru, librete de operă, texte de lieduri. Debutează în literatura, sub pseudonimul Adriana Vlad, cu românul Stradă Mare, apărut în 1969, dar elaborat între anii 1957 și 1961
BENTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285700_a_287029]
-
între anii 1957 și 1961, o evocare a vietii de provincie. După 1979, îi apar mai multe volume de traduceri în limba franceză: basme, poezii populare, eseuri, nuvele, poezie. Publică în Elveția, la Éditions de l’Aire din Lausanne, o antologie din poezia eminesciana. Scrie, în paralel, și poezie originală în limba franceză, publicată în diverse reviste din Franța și Elveția, inițial sub pseudonimul Annie Lucens. În 1989 îi sunt tipărite la Lausanne trei plachete de versuri, reunind paginile editate anterior
BENTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285700_a_287029]
-
la alte școli din București, Ploiești, Focșani. „Unchiul”, cum i se spunea afectuos, elaborează împreună cu M. Nicolescu-Ploiești o Carte de cetire (1926), în 1930 îi apare un manual de limba română, iar în anul următor tipărește cu V. V. Haneș o Antologie a scriitorilor români. A mai fost inspector la Casa Școalelor și inspector general al învățământului primar. În 1918 ajunge prefect de Prahova, iar în 1926 ocupă, în Parlament, un fotoliu de senator. În 1909 se află printre fondatori, iar în
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
toată firea, Iași, 1972; Un dor împlinit, București, 1974; Pe drezină. Nuvele și schițe umoristice, îngr. Teodor Vârgolici, București, 1976; Nuvele și schițe, îngr. Teodor Vârgolici, București, 1985; Un om în toată firea, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1988. Antologii: Antologia scriitorilor români, București, 1931 (în colaborare cu V. V. Haneș). Traduceri: Georges Courteline, Taina familiei. Liniștea casei, București, 1924. Repere bibliografice: Botez, Scrieri, 258-264; Sadoveanu, Cărți, I, 66-68; Lovinescu, Opere, IV, 132-137, 443-448; Davidescu, Aspecte, 59-63; Constantinescu, Scrieri, I, 197-201
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
firea, Iași, 1972; Un dor împlinit, București, 1974; Pe drezină. Nuvele și schițe umoristice, îngr. Teodor Vârgolici, București, 1976; Nuvele și schițe, îngr. Teodor Vârgolici, București, 1985; Un om în toată firea, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1988. Antologii: Antologia scriitorilor români, București, 1931 (în colaborare cu V. V. Haneș). Traduceri: Georges Courteline, Taina familiei. Liniștea casei, București, 1924. Repere bibliografice: Botez, Scrieri, 258-264; Sadoveanu, Cărți, I, 66-68; Lovinescu, Opere, IV, 132-137, 443-448; Davidescu, Aspecte, 59-63; Constantinescu, Scrieri, I, 197-201; Călinescu
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
sinteză a literaturii române de la începuturi până în 1930, inserată ca un capitol aparte în monumentala Wielka literatura powszechna [Marea literatură universală], publicată la Varșovia, în 1933, Zarys dziejow literatury rumunskiej [Schiță de istorie a literaturii române] (1935), însoțită de o antologie, în care versurile mai multor poeți români, începând cu Grigore Alexandrescu, sunt traduse în colaborare cu poetul T. Hollender. Dintre acestea, unele au fost reproduse într-o cuprinzătoare antologie poloneză de poezie românească (Varșovia, 1989). La vremea sa, istoria literaturii
BIEDRZYCKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285734_a_287063]
-
rumunskiej [Schiță de istorie a literaturii române] (1935), însoțită de o antologie, în care versurile mai multor poeți români, începând cu Grigore Alexandrescu, sunt traduse în colaborare cu poetul T. Hollender. Dintre acestea, unele au fost reproduse într-o cuprinzătoare antologie poloneză de poezie românească (Varșovia, 1989). La vremea sa, istoria literaturii române a lui B. a fost foarte bine primită (Gr. Nandriș, în recenzia sa din „Gând românesc”, martie 1935, își exprimă recunoștința „pentru dragostea și priceperea cu care autorul
BIEDRZYCKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285734_a_287063]
-
asemenea tipăriturile, ce constituie sectorul editorial al instituției. El a debutat, încă din 1949, printr-un volum de Poezii de M. Eminescu (prefațat de Mircea Eliade), multiplicat în 500 de exemplare, căruia i-au urmat, sub titlul Fără țară, o antologie de poezii populare întocmită în 1950 de I. Grigoriu, iar un an mai târziu (1951), o Culegere de legende și basme românești, acestea multiplicate în 300 de exemplare. S-au mai realizat ediții, multiplicate în 100 și 200 de exemplare
BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285730_a_287059]
-
Eminescu. În 1959, s-a publicat primul volum din Noul album macedo-român, iar șase ani mai târziu, în 1965, s-a realizat volumul al doilea. Lucrarea documentar-istorică a lui Hans Diplich, Rumänisch-deutsche Kulturbeziehungen im Banat und rumänische Volkslieder (1960), o antologie, în germană, din versurile lui Lucian Blaga, Die Gezeiten der Seele (1965), și volumul lui D. Găzdaru, Studii istorico-filologice (1978), se adaugă acestor tipărituri. În fine, cu o anume consecvență, începând din 1953, a fost oferit comunităților românești din exil
BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285730_a_287059]
-
Sburătorul, publică versuri în revista cu același nume, ca și în „Umanitatea”, „Cuvântul liber”, „România nouă”, „Contimporanul”, „Viața românească”, „Cugetul românesc”, „Cetatea literară”, „Hiena”, publică în 1921 După melci (plachetă ilustrată complet inadecvat, ca o carte pentru copii), intră în Antologia poeților de azi a lui Ion Pillat și Perpessicius cu poemele Păunul și Uvedenrode (1925), iar în istoria literaturii române cu volumul Joc secund (1930) - ce marchează, într-un mod simbolic, și sfârșitul carierei sale poetice. Eseurile și articolele sale
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
lui Platon (și a publicat mare parte dintre ele). A dat, sub titlul Statul atenian (1946), Constituția Atenei de Aristotel, precum și Metafizica (apărută postum, în 1965). A tradus din Aristofan și din Euripide, Lucian, Xenofon, Hesiod și Plutarh. A alcătuit Antologia liricilor greci (1927) și Antologia poeziei grecești. 1800-1930 (1939), precum și o culegere de texte pe tema Sportul la eleni (1937). A ilustrat literatura latină prin versiuni românești din Marc Aureliu și Ovidiu (Tristia, 1930, pentru care primește Premiul „Năsturel Herescu
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
mare parte dintre ele). A dat, sub titlul Statul atenian (1946), Constituția Atenei de Aristotel, precum și Metafizica (apărută postum, în 1965). A tradus din Aristofan și din Euripide, Lucian, Xenofon, Hesiod și Plutarh. A alcătuit Antologia liricilor greci (1927) și Antologia poeziei grecești. 1800-1930 (1939), precum și o culegere de texte pe tema Sportul la eleni (1937). A ilustrat literatura latină prin versiuni românești din Marc Aureliu și Ovidiu (Tristia, 1930, pentru care primește Premiul „Năsturel Herescu” al Academiei Române, Ponticele nefiind editate
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
1922) din Ludwig Holberg, B. este primul nostru traducător din daneză. La tălmăcirea Utopiei lui Thomas Morus, apărută în 1958, a lucrat împreună cu fratele său, Elefterie Bezdechi. Versiunea românească din 1959 după Erasmus, Elogiul nebuniei, îi aparține. Traducerile lui B., antologiile pe care le-a alcătuit sunt însoțite de prefețe, adevărate studii prin amploarea și exactitatea informației filologice și prin abordarea comparatistă. SCRIERI: Aristofan și contemporanii săi, București, 1922; Gânduri și chipuri din Grecia veche, Cluj, 1927; Nicolaus Olahus, primul umanist
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
colaborare cu Elefterie Bezdechi); Euripide, Bacantele. Alceste. Ciclopul, pref. trad., București, 1925, Hippolit, pref. trad., Sibiu, 1944; Xenofon, Apologia lui Socrate, București, 1925, Tratatul de vânătoare, Cluj, 1934; Bucăți alese din opera Sfântului Atanasie cel Mare, pref. trad., Cluj, 1925; Antologia liricilor greci, pref. trad., Cluj, 1927; Ovidiu, în Din elegiile lui..., Cernăuți, 1928, Tristia. Scrisori din Tomis, pref. trad., Cluj, 1930; ed. 2, București, 1957; Hesiod, Lucrări și zile, pref. trad., Cluj, 1930; ed. (Munci și zile), București, 1957; Sfântul
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
de Aur, Scrieri alese, I-II, Râmnicu Vâlcea, 1937-1938, Predici despre pocăință și despre Sf. Vavila, pref. trad., Sibiu, 1938; [Hipocrate, Seneca, Galenus, Plutarh, Anthyllus, Pausanias, Philostratos, Elian, Heliodor], în Sportul la eleni, Cluj, 1937 (în colaborare cu Elefterie Bezdechi); Antologia poeziei grecești. 1800-1930, pref. trad., Cluj, 1939; Plutarh, Despre mânie. Despre liniștea sufletească. Despre limbuție, pref. trad., Sibiu, 1943; Aristotel, Politica, introd. trad., București, f. a. (în colaborare cu Elefterie Bezdechi), Statul atenian, pref. trad., București, 1946; ed. 2, Iași, 1992
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
1968; Karel Jonckheere, Poeme, pref. trad., București, 1965; François Mauriac, Thérèse Desqueyroux, București, 1966 (în colaborare cu Emma Beniuc), Thérèse Desqueyroux. Cuibul de vipere, București, 1967 (în colaborare cu Emma Beniuc); Attila Jozsef, Poezii-Versek, ed. bilingvă, pref. trad., București, 1967; Antologie de poezie neerlandeză, olandeză și flamandă, pref. Garmt Stuiveling, București, 1973 (în colaborare cu Ion Caraion, Aurel Covaci și Petre Solomon). Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, I, 218-228; Perpessicius, Opere, VIII, 267-271, IX, 24-26, X, 297-302, XI, 25-28; A. E. Baconsky
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
București, 1992; Una pe față, una pe dos. Tricotaje în doi peri, Pitești, 1998; Te iubesc, (dar nu) pe gratis!, Pitești, 2000; Izvoare-n cer și pe pământ, Pitești, 2001; Seducător, Tănase, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Geo Dumitrescu, Poșta redacției. Antologie Toma Biolan, CNT, 1967, 50; Petru Mihai Gorcea, Poezie, ARG, 1979, 4; Laurențiu Ulici, Stadii, RL, 1979, 41; Petru Mihai Gorcea, Ascunsa floare de jăratic, ARG, 1984, 3; Val Condurache, Toma Biolan, „Test de fidelitate”, CL, 1988, 9; Marian Barbu
BIOLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285741_a_287070]
-
în revistele „Vrerea”, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, „Orizont”, nu se ridică la nivelul romanului. B. este și autorul unor volume în care reportajul literar se îmbină cu studiul etnografic și cu cercetarea sociologică. Scriitorul a coordonat, de asemenea, o valoroasă antologie (Poezia nouă bănățeană, 1944), prin care a încercat să impună atenției cititorilor un grup de tineri poeți, dintre care unii au confirmat previziunile editorului. SCRIERI: Oameni și locuri din Căraș, Timișoara, 1940; ed. îngr. și pref. Nicolae Țirioi, Timișoara, 1982
BIROU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285744_a_287073]
-
desene de Catul Bogdan, Timișoara, 1946; Lume fără cer, București, 1947; ed. Timișoara, 1972; Drumuri și popasuri bănățene, București, 1962; Răzbunarea lui Stolojan, îngr. N. Danciu Petniceanu, Timișoara, 1997; Revoluția de la 1848 în Caraș, îngr. Juan Petroi Constantin, Timișoara, 2002. Antologii: Poezia nouă bănățeană, Timișoara, 1944. Repere bibliografice: Petre Pascu, „Oameni și locuri din Căraș”, „Timpul Transilvaniei”, 1941, 83-84; Petru Sfetca, Virgil Birou, VS, 1941, 2580, 1942, 2744; Petru Sfetca, „Oameni și locuri din Căraș”, „Dacia”, 1943, 39; Gherghinescu Vania, Despre
BIROU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285744_a_287073]