11,066 matches
-
mult de transdisciplinaritate. Aceste deziderate sunt întemeiate, însă practicarea lor superficială, fără restricții și cu inconștiența și iresponsabilitatea diletantului, implică un mare pericol, și anume proliferarea incompetenței. Nimeni nu poate interzice economiștilor, juriștilor, folcloriștilor, geografilor sau altor specialiști ce se apleacă asupra unor aspecte ale realității sociale să întreprindă anchete și sondaje de opinie. Dar fără a cunoaște temeinic achizițiile din științele socioumane de profil (în particular, sociologie și psihologie socială), riscurile gnoseologice sunt enorme. Și nu este vorba numai de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
efectivul populației. Dar și în acelea unde intervine, el apare doar în componența unor factori de corecție, a căror influență este de cele mai multe ori neglijabilă (în cazul populațiilor mari, adică de ordinul zecilor de mii și peste, asupra cărora se apleacă, de obicei, sociologul). O a doua precizare se impune pentru a explica de ce, dacă prin eșantioane de volum de 500-600 de persoane se pot estima în chip satisfăcător mărimi la nivelul populației, în cercetările efective eșantioanele sunt mult mai mari
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cea a unei țări în ansamblul ei. E clar că o serie de probleme sunt specifice anumitor segmente ale populației naționale și atunci, pe baza unor variabile, precum vârsta, ocupația, sexul, starea civilă etc., se decupează universul asupra căruia se apleacă investigația. Alteori, decupajul este pur și simplu teritorial, populația de cercetat fiind cea cu domiciliul într-o localitate sau județ sau o altă zonă geografică, ale cărei granițe trebuie riguros precizate. În funcție de astfel de situații, se folosesc diferite proceduri pentru
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
schimb, „satisfacția muncii”, „atitudinea politică” sau „calitatea vieții” unei persoane sunt practic nedecelabile prin operații empirice atât de simple. Cum se procedează în asemenea cazuri? Dacă nu ne vom grăbi să sărim la noțiuni atât de complexe, ci ne vom apleca asupra unora mai simple, utilizate chiar în limbajul comun, vom observa că, de fapt, fiecare dintre noi recurge la operaționalizări, fără să-și dea seama, atunci când distinge, de exemplu, un bărbat de o femeie, o relație de rudenie cu una
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sistem unitar de coduri, operație, repetăm, indispensabilă prelucrării statistice a informației, înseamnă, în fapt, o aplicare a tehnicii analizei de conținut la masa de documente constituite din mulțimea răspunsurilor libere la o întrebare. Asupra acestei tehnici nu putem să ne aplecăm aici, ea ridicând o seamă de probleme metodologice și de interpretare a rezultatelor asupra cărora s-a scris mult în literatura de specialitate pe planmondial. Cititorul român poate găsi unele informații într-o mai veche culegere de studii coordonată de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
gradul de interes al publicului larg pentru rezultatele obținute; tratarea problemei în literatura de specialitate și cât anume din documentația existentă anterior a fost utilă și folosită în cercetare. Descrierea tehnicilor de cercetare. Este un punct asupra căruia sociologii se apleacă uneori cu multă insistență, intrând în detalii care nu interesează pe anumiți beneficiari. În principiu, referirile metodologice din textul raportului, ne spune Caplow, trebuie să fie convingătoare în următoarele privințe: 1. că metodele, tehnicile și instrumentele folosite sunt adaptate problemei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
patologic, de acei stimuli pentru care nu avem receptori! La rândul său, cultura este expresia outputurilor generalizate ale unor structuri cognitive individuale. Aceste outputuri, prin faptul că sunt produse de structuri cognitive, pot fi asociate cu teoria evoluționistă care se apleacă asupra acestor structuri. Spre exemplu, s-a observat științific că bulgarii pun mai mare preț pe frumusețea fizică a partenerului decât olandezii. Evident că tendința este să interpretăm aceste diferențe ca fiind diferențe culturale, care, apoi, prin intermediul învățării (pe baza
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
își făcea planuri mari în ceea ce-l privea, repetându-i asta necontenit, dar, ca și cum ar fi prevăzut soarta fiului, avea mereu glasul învăluit într-o durere nemărginită, copilul simțindu-i chinul necontenit: Nu vreau să dai cu ciocanul toată ziua, aplecat peste bancul de cizmar, ca taică-tău. Vom izbuti, numai ce o să mai crești oleacă, să cumpărăm un catâr ca să poți să muncești cărând poveri dintr-un sat în altul; o să cunoști multă lume și arendașii din tot ținutul o să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
un târnăcop, lopata, furca, o pălărie ponosită. Vizitele erau scurte, dar reușea să-i îmbărbăteze, să-l facă pe fiecare dintre ei să se simtă important și necesar pentru cauză. Femeile, întorcându-se de la câmp unde dibuiseră ceva cicoare, se aplecau să-i sărute mâna călugărului și-și făceau semnul crucii în semn de salut. Dumnezeu să vă binecuvânteze răspundea Tommaso, însoțindu-le cu privirea până se făceau nevăzute. Apăruseră ca niște umbre spre a-i aminti adâncimea acelui iad. După
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se jeluia. Era o stradă nesfârșită, și totuși vrabia nu putea să fie departe dacă putea să-i audă încă ciripitul. XVI Zilelor de zbucium și tristețe, de tăcere, de meditație, în timpul cărora punea în discuție persoana sa și se apleca asupra misiunii sale pământești, le urmau zile de exaltare în care era dispus să mărturisească că a descoperit porți ce duc direct în rai. Traseul e ușor, îți arăt căile pe care să le urmezi și, dacă nu comiți greșeli
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
grăsime cuțitul lung. Ce mai e nou ? Petrache dădu din umeri. Păi, una peste alta, dom’ Stănică, eu cred că nimic... — Ferească Dumnezeu de noutăți, nu-i așa, flăcăule ? râse băcanul. Apoi, văzând că nu mai e altcineva înăuntru, se aplecă spre Petrache : Zice că se strică iar vremurile... Iar ? se arătă nedumerit Petrache. Abia le-am schimbat... — Acuma vremurile se strică mai repede ca înainte... Ia zi, ce-ți dau ? Aș zice niște salam din ăla... pofti Petrache. Dom’ Stănică
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tejghea, cum alegi boabele de grâu de neghină. N-am atâta. Pune doar jumate din el, tăiat felii. — Nu-l tai. Restul rămâne și se strică. S-o mai găsi unul ca mine... îndrăzni Petrache. — În ziua de azi, se aplecă iarăși dom’ Stănică peste tejghea, de-ăștia ca tine, care-și numără mărunțișul în palmă, sunt mulți, numai că nu prea vin la mine. Se duc la măcelăria din piață și cumpără ciozvârte cu zece lei kilu’... Tu vii, că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cameră măricică, cu linoleum pe jos și o tejghea înaltă, proptită de peretele din spate. Singura lumină venea de la un bec agățat de tavan cu două fire împletite și atârnând atât de jos, încât cei mai înalți trebuiau să se aplece, să nu-l ia în frunte. Orice mișcare a celor de la mese se proiecta pe pereți, ca o perdea întunecată. — Credeam că nu mai vii, cumetre, îi zise Fandarac, făcându-i semn. Petrache nu știa de unde i se trage cumetria
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
că a murit Steiner, croitorul ? — Am auzit. Azi-noapte. — Și de ce s-au grăbit așa să-l îngroape ? Unde mai pui că înmormântarea a fost după căderea serii. N-am mai pomenit... Înmormântările se fac la prânz... — Nu știi... Cumătrul se aplecă spre el : L-au găsit de dimi neață spânzurat. Popa n-a vrut să-i citească și să-l îngroape. Abia au convins o băieșiță să-l spele. L-au îngropat cam pe ascuns, într-o margine... Pe cruce nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lipit urechea de un trunchi gros. Ședea cocoțat în spatele cavalerului de bronz și îi era bine. Răsăritul, ca o aureolă în jurul creștetului statuii, începu să coboare și să curgă, umed, în broboane, pe fruntea lui Petrache. Atunci își aminti, se aplecă și luă de pe vârful scării cununa de sârmă. O mai rotunji, încercă, unul câte unul, cuiele, să vadă dacă sunt bine strânse. Apoi se întinse până ce încheieturile îi plesniră și o potrivi pe creștetul cavalerului. Coborî cu băgare de seamă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
încordată. N-avea cine să le dea voie. Mai întâi a fost castelul. Casele s-au făcut după aceea. Oamenii nici nu se întreabă cum se poate ca soarele să apună fără să răsară... Orașul nostru e o lume cam aplecată într-o rână. — De-acuma o să-mi pară rău în fiecare dimineață... murmură ea. — O să te duc odată la castel, când o să ieși din schimbul de noapte. Urcăm pe creneluri. O să vezi ce n-ai mai văzut... Aurica se opri
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
stelele sunt parcă mai mari și ard mai tare. Poate că știa croitorul ceva, cade cerul pe noi... Cumătrul mai ceru un rând. Șofronică veni încet printre mese, încercând să prindă frânturi de cuvinte. Fandarac îi făcu semn să se aplece și-i șopti la ureche : — Spune-le din partea mea să se ducă dracului ! — Cui ? se sperie Șofronică. — Nu știu... Tu numai spune- le. Apoi se întoarse mulțumit spre Petrache. — Acuma se duce să se gândească, spuse, arătând spre cârciumarul care
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe crupă, fără a se mai lăsa înșelat de răceala metalului. Privi, iarăși, spre brațul cavalerului, prelungit cu tăișul spadei. Abia atunci înțelese ce nu era în regulă. Vârful spadei nu mai arăta pe deasupra zidurilor, în depărtare. Brațul cavalerului se aplecase, sabia nu îndemna spre depărtări, ci arăta către poartă. Și atunci, mijind ochii, pe urmele tăișului, Petrache văzu. În jurul zăvorului mare erau niște scrijelituri care păreau a fi fost făcute chiar cu vârful sabiei. De parcă cineva încercase să iasă sau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu păruse surprins de ce i se întâmplă... Ce știi despre el ? — În clipa asta, doar ce arată analizele. Știu, cu precizie, cât zahăr are în sânge, dar nu știu cum îl cheamă. Cosmina stinse țigara și se uită la el, cum ședea aplecat peste palma lipită de tăblia mesei. — La urma urmei, numele n- are nicio importanță... E un fel de toartă de care te apucă alții. N-are nicio legătură cu conținutul vasului... Pantelimon zâmbi. — Cap sau pajură ? — Pajură, poate să aibă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
urmă, așa cum lași la vestiar o haină, pe care uiți s-o mai iei la terminarea spectacolului. Bărbatul se plimbă cu pași măsurați, în lungul bulevardelor, căutându-i pe alții ca el, care păreau, tocmai datorită întunericului, niște iluminați. Se apleca din când în când după câte un obiect ce sclipea în lumina felinarelor, îl ștergea cu mâneca și, dacă rezista acestei cercetări, îl băga în tolba vânătorească, legănată pe umăr. Răscolea cu răbdare prin coșurile ori tomberoanele de gunoi. Într-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Întredeschise ușa. În prag se ivi un bărbat îmbrăcat în alb, cu părul tot alb, dar cu sprâncenele negre, o culoare neobișnuită în atmosfera aceea poleită. Se priviră câteva clipe, fiecare nedumerit în felul lui. Bărbatul cu părul alb se aplecă spre el, îi zâmbi, apoi se întoarse și se îndepărtă. Simți o puternică nevoie să-l urmeze. Pantelimon se îndreptă spre masă și deschise telefonul mobil. Vocea îi era limpede, deși se auzea de foarte departe : — Ar trebui să vii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
e ultimul. Desenez dragoni ca să mă ajute să înțeleg ce gândesc. Las mâna să meargă de la sine și la urmă mă uit. După cum arată dragonul, știu cum mă simt. Gata, nu-ți mai arăt, ăsta e jurnalul meu intim. Se aplecă spre ea, dându-și tava deoparte. Dacă îți plac dragonii, atunci o să-ți placă și povestea... Deci zice profesorul ăsta al meu : „Trăia, demult, un mandarin în China. Toată viața a învățat cum să lupte împotriva dragonilor. Devenise un luptător
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fă-te-ncoa’ ! Îi atinse fața cu vârfurile degetelor, le mirosi și, pentru a nu greși, le puse pe vârful limbii. — Să mor io dacă tu nu te fardezi... ! — Ia nu mai muri atât, își întoarse fața Cosmina și se aplecă, pentru a nimeri cu firimiturile chiar în dreptul porumbelului rotat. Papi râse, bătând din palme. — Fată, tu te-ai îndrăgostit ! Cum Cosmina nu reacționă nici vehement, ca altă dată, nici amuzată ca de o glumă, Papi o luă de braț, șoptindu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nouă și trece ceva timp până să înțeleagă că, mișcându-se, e prezent și el printre umbre. Așa și cu omul ăsta al tău. Deschide ochii și se uită, ca și cum noi, ăștilalți, am fi niște proiecții pe un cearșaf. Se aplecă și îi ridică pleoapa stângă, cercetând cu o mică lanternă. — Are mobilitate bună la lumină. Aș zice chiar că o privește cu lăcomie. Ceva îl dezamăgește însă, la lumina asta a noastră... Ce să-ți fac, moșule, se întoarse către
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mea ? Ghicești în farduri ? Să știi că nu prea folosesc, adică acum m-am aranjat puțin... — Nu vreau fardurile. Vreau să ne uităm în carnetul tău de însemnări. Să dăm la ultimele pagini. Deschise coperțile. — Asta e de azi ? se aplecă Iacob deasupra paginii, ca să poată desluși pe întuneric. Cosmina încuviință. El se aplecă, frunțile li se atinseră. — Nu e prea vesel dragonul nostru, întoarse Iacob foaia spre el. Te supără lumea din jur, ai vrea s-o respingi. Uite, focul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]