7,915 matches
-
hârtie, începea pe nepusă masă să ragă ca un leu ațâțat, tulburând toată lumea și punându-i la încercare pe temniceri. Încetează, călugăr necredincios, te porți ca un sălbătic. Dacă eu sunt parte a Infinitului, nu pot fi un sălbatic, pricepi, biata piază rea, sclav și nenorocit ca și mine? Gura, blestematule. Ciorile fac mai puțină zarvă decât glasul tău și ar fi binevenit acum să croncăne în toiul nopții. Mereu același, ca și cum aici ai fi întemnițat doar tu. Mai sunt atâția
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Giacomo, ai dreptate, trimite pe cineva să-I anunțe pe cei rămași mai la urmă să nu se apropie și să renunțe. Netrebnicii ne-au vândut. Tommaso, în temniță, se tot gândea la acea teribilă noapte de sânge, la țipetele bieților oameni ce-și făcuseră iluzii, ca și el, că vor dobândi o fărâmă de libertate. Câteva ore de haos, execuții pe loc, atacuri violente și calmul din zori. Căpeteniile fuseseră cruțate și duse la Napoli. Dar ofițerii rămaseră descumpăniți de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nimeni. A fost nevoie să fie adus la conducerea carcerii, târât cu forța dinaintea directorului. I-au vârât în mână bula papală, l-au zeflemisit amenințându-l să înceteze: erau sau nu ordine de sus? Biserica se teme de un biet om ca mine? Oare ce se întâmplă dacă un papă se amestecă în lucrurile pământești și în cele ale unui pârlit ca mine? Oh, Doamne! Nu am rude însemnate, nu aparțin nobilimii și nici măcar unor familii de cardinali. Tatăl meu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
amânare, acea așteptare la nesfârșit. Tommaso vedea în asta un plan precis: dacă s-ar fi predat, dacă ar fi cedat chiar și o singură clipă, triumful lor ar fi fost măreț, iată de ce se răzgândeau, fiindcă așteptau triumful deplin. Bieți șobolani, voi nu știți nici măcar ce e mirosul de brânză și vorbiți de brânză, spuse într-o zi, în timpul unei audiențe cerute directorului de la Sant'Elmo, nu izbutiți să fiți împăcați cu sufletul vostru și mă lăsați agățat de un
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lucrase și la o carte extrem de importantă: Del senso delle cose e della magia. Și asta nu era tot, de curând recitise Diodor din Sicilia 44 din care reținuse ideea operei sale Cetatea soarelui și schițase o povestire pentru Carlo, bietul nebun din Avellino, vecinul de vizavi. Carlo rămăsese ore-n șir să-l asculte, pătruns fiind în întregime de climatul din Cetate pe care îl îngăduise. Și femeile în comun? Dar sentimentul geloziei cum o să dispară? Ești cumva gelos că
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cu buricele degetelor mari. Delicat, apoi cu un ritm tot mai sporit, până la a-i provoca un soi de durere. Îi luă capul între mâini, i-l ținu un timp, repetând o rugăciune. Când i-a spus să deschidă ochii, bietul tipograf își simți capul complet primenit. Niciodată nu m-am simțit atât de bine. Mulțumesc. Este adevărul adevărat, ești chiar un sfânt, iar ei te țin în locul acesta de pierzanie. Vindecările lui Tommaso nu se limitau doar la durerea de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Bisericii și în contradicție cu crezul meu. Ți-a fost prieten la Cosenza un oarecare Abraham care evreu fiind devenise creștin și apoi din nou evreu? Nu venea să-și creadă urechilor. Cum de-au ajuns la acea întâlnire cu bietul evreu convertit și apoi întors la coreligionarii săi? Da, l-am întâlnit pe acel om de câteva ori și am discutat cu el. Era un suflet chinuit și căuta mângâiere pentru propriile păcate. Tommaso fu condamnat la încă doi ani
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
recompensez? Cu știința și gândirea ta, fra' Tommaso, și cu afecțiunea ta pentru Franța pe care o consideri un fel de cetate a soarelui. Cine i se adresa și-i arăta atâta prețuire? Chiar Regele Franței. Regele îl recunoștea pe bietul fiu al cizmarului Geronimo. Și mai mare i-a fost mirarea lui Tommaso atunci când și-a dat seama că Richelieu îi cunoștea perfect povestea vieții dar și operele lui. Vorbi despre ele cu competența unui cărturar și cu pregătirea unui
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
situație se vădea a fi în favoarea lui, chiar cu o zi înainte Richelieu îi ceruse sfaturi în privința războiului, păreri despre politica externă și despre atitudinea față de diverși ambasadori. Nu, n-avea de ce să se mai teamă. Eminență, eu eram un biet copil de cizmar, când m-au închis în mânăstire la doar treisprezece ani. Iar pe oameni i-am cunoscut la început ca fiind ca cei în sutană albă și cu bastonul mereu ridicat, apoi ca delatori și lupi gata să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
vin niciodată din afara noastră, sau de pe navă sau din casă sau din Biserică. Vrăjmașii credinței nu sunt persoane de prisos ce se prezintă la spovedanie întâmplător sau din curiozitate. Ai fi tentat să crezi într-o răscoală organizată de acest biet bătrân, acum, pe nava ta? Vrăjmașii lui Dumnezeu s-au dat drept servitorii săi credincioși și în schimb... Mulțumesc, Căpitane. Nu am mai vorbit așa cu un om de pe vremea când am pierdut legătura cu marii mei prieteni Ponzio și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
construiască din ruine. A fost o generație 1948 care a suprasaturat temnițele comuniste, o generație care prin suferințe inimaginabile a încercat să pună stavilă celor mai crude și celor mai sângeroase hoarde din cele care s-au tot năpustit peste biata noastră țară. Mult încercata generație 1948 a trebuit să îndure cel mai perfid experiment ce s-a exercitat pe biata ființă umană, cu atât mai perfid cu cât călăii neamului românesc veneau ca prieteni, ca eliberatori". 2 Gheorghe Calciu Dumitreasa
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
încercat să pună stavilă celor mai crude și celor mai sângeroase hoarde din cele care s-au tot năpustit peste biata noastră țară. Mult încercata generație 1948 a trebuit să îndure cel mai perfid experiment ce s-a exercitat pe biata ființă umană, cu atât mai perfid cu cât călăii neamului românesc veneau ca prieteni, ca eliberatori". 2 Gheorghe Calciu Dumitreasa, 7 cuvinte către tineri, București, Anastasia, 1996, p. 21: "Vino în Biserica lui Hristos! Ca să înveți ce este inocența și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 262: "În Apus, preotul este un model de împlinire a Legii, așezat în mijlocul oamenilor, tocmai ca să le fie pildă de excelența vieții creștine, la noi el e un biet om. Iar purtarea lui nu angajează întru nimic cele sfinte. E și natural. Creștinismul nu a trecut Dunărea înspre noi în armură bisericească, ci mai ales pe drumurile ciobănești sau negustorești ale laicilor. Creștinism și ierarhie ecleziastică nu sunt, deci
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
asupra copilului, mai ales cu privire la viitorul lui statut marital, în distribuirea sarcinilor domestice în familia pe care o va avea. În tot cazul, investigarea mai îndeaproape a efectelor divorțului asupra copilului a nuanțat imaginea populară tipică asupra fenomenului, care enunță „bieții copii cu părinți divorțați”, înțelegând prin aceasta că aproape automat, prin divorț, copiii suferă. În acest caz sunt concludente cinci constatări principale: 1. Dacă după divorț copilul continuă să interacționeze cu celălalt părinte, în speță cu tatăl, diferențele în profilul
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
spuse: «Pari sclava vinului și a dezmățului». Iar ea-i dădu răspunsul: «Ce par a fi, eu sunt. Dar tu, Învățătorule, ești ceea ce pari a fi?».” (Omar Khayyam) Se vor căzni munții (În durerile facerii) și se va naște un biet șoricel - Parturiunt montes, nascetur ridiculus mus. (Acest proverb, cu origini latine, ridiculizează promisiunile pompoase sau acțiunile nechibzuite ale trufașilor, ale căror rezultate se dovedesc a fi, În final, disproporționat de mici În raport cu energia sau cu strădaniile depuse.) Fiecăruia Îi place
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
la carte... așa cum se cere...,în cea de a doua variantă Al doilea interviu -, luat în joacă, fiecare interogîndu-l fără cruțare pe celălalt, minciunii îi ia locul adevărul. Dezbrăcat de iluzii, autorul privește, printr-o lentilă care mărește uriaș, la bietele noastre suflete obligate să mintă pentru a se salva pe deoparte și pentru a se pierde pe cealaltă parte. Se propune aici o pagină a înfrînților vieții, a căror ultimă salvare nu este nici măcar sinceritatea, ci luciditatea dureroasă asumată în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Nu-i frumos! Irina: Credeai asta oricum. Mihai: Da... Da..., vasăzică ai dus o viață plină de prefăcătorie și de rușine... Da... da..., mi se sfîșie inima de remușcări... Probabil că și tu suferi de remușcări. Irina: Da. Mihai: O, biata fată! Ca să vezi! Da' atunci înseamnă că ești toată plină de rănile remușcării! Păi cine altul ar putea suferi mai mult ca tine, care, de cînd te știi, ai făcut ce-ai vrut, ai avut ce-ai vrut, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dar relaxat) Zi-i! Zi-i mai departe, bănuiesc că știi lecția bine... El 1: (lăsînd să treacă insinuarea pe lîngă el) Da, o știu foarte bine... El n: Oi fi și tu vreun rus... El 1: (neaunzindu-l) Și cînd bietul om a înțeles că nici bogăția, nici cultura, nici civilizația, nici rangul social nu-i dă o identitate, a fugit cu disperare către Dumnezeu, dar și acolo și-a dat seama dispare, că este desființat de flăcările propriei credințe. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ceea ce... Octav: Acum, cînd m-am lăsat de întrebări, cînd mi-am pus răspunsurile și visele în pliculețe... Cînd îmi ridic și eu poalele și mă prostituez în această generală pornografie, vii aici și-arunci cu ouă clocite într-un biet cabotin de tranziție?! Nu-i frumos, Mona! Iubita mea, nu-i frumos! (după o pauză în care pare că reconsideră ceea ce a spus, rîde conciliant) Hai. că am glumit! Sper că nu m-ați luat în serios! Hai, groparule, tu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
acoperiri. Împreună descoperă că au fost victime, că și-au apărat bucățica de pîine, că n-au fost nici mai buni, nici mai răi decît toți sau aproape toți ceilalți, că așa au fost vremurile, că vorba lui Miron Costin "bietul om e sub vremi". Dar sub aceste lamentabile acoperiri se simte permanent drama vinovăției... Punctul de plecare e un truc: Gheorghe Popescu 2 aduce dosarele de securitate (în fapt, un pretext, o făcătură a lui) și propună să le deschidă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
propună să le deschidă, propunere care-l sperie pe Gheorghe Popescu 1 și îl determină la mărturisiri. Trecutul acel trecut greu de compromisuri și trădări revine în viața lor aparent liniștită, îi răvășește, îi tulbură, îi stoarce ca pe două biete cîrpe. Aici este punctul forte al spectacolului și întreaga lui miză regizorală pe care Ovidiu Lazăr o și consemnează în caietul de sală: "există, fără îndoială, o tiranie a trecutului... El, trecutul, s-a instalat în noi definitiv ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
n-au remușcări, ci numai dibăcia mistificării. Ce să faci cu "adevărul" lor? Și ce e trist, îngrozitor de trist, este că și adevărul victimelor apare uneori înnegurat, căci viața, nu-i așa, își are complicațiile ei. E bine însă că bieții foști-oameni își doresc să-l găsească. Nu toți, măcar unii... Nu-l dibuiesc. De ce nu-l caută în sine? Nu fiindcă sinele, stîlcit, denaturat, sinistru metamorfozat, nu mai există? Nu-i un leac absolut nici refugiul în credință. Pe Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
că modul ăsta de convivialitate se nuumește "serată toxică" și subvertește o altă marotă de-a societății de consum, obsesia ecologicului. Dar tot n-ați aflat de ce, la o adică, atîta furie consumată pe și atîtea riscuri luate Împotriva unei biete societăți de consum - una care, orice s-ar spune, și-a pierdut strălucirea de-altădat'. Vă adie o amintire livrescă a lui Gide cu ale sale soties, un estetism light, o decadență fin-de-siècle, care evită revoluția și deopotrivă lîncezirea, prin apelul
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de grave ar fi ele: suntem doi fără să fim doi. Urmăritorul se ferește să fie văzut, se sustrage, își camuflează prezența, dar urmăritul știe că individul e prin apropiere, că dă târcoale prin preajmă, aidoma unui zeu căruia el, biet om vânat cu insistență, îi uzurpă statutul de omniprezență invizibilă tocmai prin faptul că a aflat de existența lui, că îl „simte” pândindu-l... Într-adevăr, prin „anonimizare”, supraveghetorul se erijează în făptura divină care, odinioară, judeca muritorii de rând
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
al propriei sale victorii. Drumul spre putere este de acum încolo deschis... cu prețul nimicirii oamenilor! Domnia lui Nero - Racine ne-o spune limpede - va fi totalitară. Narcis știe asta și, în ciuda trădării sale, îl îndeamnă la prudență pe Britannicus, biet arhanghel rătăcit într-o lume plină de capcane: „ș...ț. Dar, prințe, nu e aici locul potrivit/ Să vă împărtășesc această taină. Să ieșim ș...ț” (III, 6, v. 929-930), îl povățuiește Narcis, care își ia acele măsuri de precauție
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]