7,991 matches
-
des têtes, des éclairs de bijoux, un frémissement de plumes blanches, une floraison de lilas et de roses" [Zola, Nana, p.393]. 384 "Uneori izbite de lumină prefirata a unei săli de spectacol, primind și reflectând lumină cu ochii, cu bijuteriile, cu umerii lor, ele îți par strălucitoare ca niște portrete în loja ce slujește de cadru, niște tinere fete din lumea cea mai bună" [Baudelaire, 1971, p. 216]. 385 "A Paris, on vit dans la demi-ombre des appartements, où leș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Nepoții gornistului (1953) ; Brigada lui Ionuț, Răsare soarele (1954) ; Desfășurarea, Directorul nostru, Alarmă în munți (1955) ; Nufărul roșu, Pe răspun‑ derea mea (1956) ; La Moara cu noroc, Râpa dracului, Citadela sfărâmată, Vultur 101, O mică întâmplare, Erupția (1957) ; Ciulinii Bărăganului, Bijuterii de familie (1958) ; Viața nu iartă, Mingea (1959) ; Valurile Dunării, Furtuna (1960) Evoluții cinematografice Prin naționalizarea mijloacelor de producție (11 iunie 1948), trec în proprietatea statului comunist companiile de producție cinematografică, sălile de cinema, laboratoarele de prelucrare a peliculei. Ca
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
munți, Vultur 101). - Închiaburirea, îmburghezirea unor membri ai noilor conuceri, stopată la timp de comuniști cinstiți și responsabili ( Desfășurarea, Directorul nostru, O mică întâmplare). - Decadența orânduirii burghezo-moșierești, inevitabilitatea destrămării ei sub asaltul vremurilor noi (Nepoții gornistului, Ciulinii Bărăganului, Citadela sfărâmată, Bijuterii de familie). - Individualismul sortit eșecului în fața vieții și muncii în colectiv (Nufărul roșu, Pe răspunderea mea). În intervalul de relativ dezgheț de după moartea lui Stalin și strângerea din nou a șurubului după 1956, chiar și conducerea superioară de partid își
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
196 B Bariera (1972) 191, 193 Băieții noștri (1959) 72 Bătălia pentru Roma (1969) 116 B.D. intră în acțiune (1970) 111, 195-196 B.D. în alertă (1971) 195-196 B.D. la munte și la mare (1971) 195-196 Bietul Ioanide (1980) 192-193, 241-242 Bijuterii de familie (1958) 61, 68 Binecuvântați animalele și copiii (Bless the Beasts and Children) (1971) 188 Blow‑Up (1966) 178, 188 Brigada lui Ionuț (1954) 61, 68-69, 76, 91 Buletin de București (1983) 234, 247 Bulevardul romului (Boulevard du rhum
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
-i supăra și a nu crea dezbinare, cere confecționarea altor două inele identice cu primul, astfel că fiecare urmaș primește în dar un inel. După moartea tatălui fiecare s-a lăudat că are inelul, dar nimeni nu a putut distinge bijuteria inițială. Așa că toți au fost mulțumiți, iar taina inelului autentic s-a risipit în negura timpului. „Această nuvelă exprimă o toleranță sui generis, ceea ce înseamnă un fel de indulgență diplomatică și comercială pentru o concepție neortodoxă. O astfel de toleranță
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se plimba singure. Povestea Meguliei Dotata, o fată din Roma, care așa cum sugerează și numele era foarte bogată, duce din partea naratorului la condamnarea bogățiilor lumești excesive. și un decret al Senatului roman care le-a permis femeilor să afișeze public bijuteriile și podoabele personale îi inspiră reflecții împotriva frivolității care distruge averea bărbaților, sporind-o în schimb pe cea a femeilor. Naratorul ofteză, recunoscând retoric că nimic nu mai poate fi făcut, deoarece timpurile deveneau din ce în ce mai prielnice femeilor, era o epocă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
castelul Blois, toată 82 lumea doarme. Nimeni nu o vede trecând peste pervazul ferestrei, care dă înspre terasa estică. începe să coboare plină de veselie, în ciuda corpolenței și uitând că este și mai îngreunată de casetele în care erau înghesuite bijuteriile sale prețioase[...] fugara ajunge pe terasă verde de frică, jurându-și că nu va merge mai departe[...] Traversează podul pe jos la primele sclipiri ale zorilor, sub privirile mirate ale țăranilor care se duceau la târg, și care credeau că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pentru bătrânul politician. Aceasta a durat două ore, iar la final, Richelieu, profund impresionat de calitățile tânărului, l-a invitat la Paris. Când acesta a răspuns pozitiv invitației, i-a oferit cadouri generoase: un lanț de aur cu portretul regelui, bijuterii, o spadă de ceremonii foarte valoroasă și multe promisiuni de mărire. în sufletul tânărului se dădea o luptă între datoria față de familie și cea față de suveranul pontif, pe de altă parte, și mirajul oferit de posibilitatea unui salt peste mai
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
urma să devină regentă“.(trad. n.) Mazarin nu a uitat niciodată de familia sa de care era foarte legat și cu care se purta foarte afectuos. I-a trimis tatălui său mereu sume mari de bani și o ladă cu bijuterii drept zestre pentru surorile sale. Dar dincolo de bani, cea mai mare ambiție a sa era uniforma roșie de cardinal, iar devotamentul arătat regelui Franței era cea mai sigură cale de a obține acest titlu. Cu toate acestea, Richelieu, protectorul și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ei îi purta. Au intrat apoi în posesia Mariei Henrietta, văduva regelui Carol întâiul al Angliei, și au fost vânduți curții franceze pentru a putea strânge fonduri pentru armata engleză. Ludovic, 159 într-un impuls, i-a oferit Mariei Mancini bijuteriile, iar la scurt timp a urmat sfârșitul relației lor. îndrăgostit, Ludovic a hotărât să-și anunțe mama și nașul de botez că a găsit persoana potrivită cu care să se căsătorească. Atât regina mamă, cât și primul ministru au încercat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pentru a primi șase mii de invitați. Vizita altețelor regale a început printr-un tur al grădinilor, urmată de o masă frugală în salonul oval. A avut loc apoi o tombolă, toți invitații fiind câștigători, Doamnele au primit în dar bijuterii, iar domnii arme de foc. Le Brun a explicat cu răbdare și în detaliu semnificația alegoriilor pictate pe tavanul camerelor. Străduindu-se din răsputeri să-l mulțumească pe rege, Fouquet nu a observat că regele făcea o serie de remarci
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
alegerii palatului Versailles drept reședință regală principală a fost puternicul antagonism dintre Ludovic al XIV-lea și parizieni. Motivul mai puțin cunoscut a fost ofensa adusă de către intendentul șef, Nicolas Fouquet, care a construit castelul Vaux le Vicomte, o adevărată bijuterie arhitectonică. Regele, orgolios și impetuos, nu a acceptat ca poziția de arbitru al artelor să fie atribuită altcuiva, prin urmare a dorit să aibă cea mai frumoasă reședință. Din acest motiv a ales palatul Versaille, datorită poziției sale strategice, din apropierea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
murit din cauza bolilor sau a epuizării pe perioada lucrărilor la construcția palatului. Cadavrele erau îndepărtate în timpul nopții pentru a nu scădea moralul muncitorilor. Criticii de artă oscilează între a cataloga acest monument drept visul unui megaloman devenit realitate, sau o bijuterie a talentului creator al poporului francez. Imbert de Saint-Amand scrie:„este o relație intimă între rege și castelul său. Idolul este demn de templu, templul este demn de idol. întotdeauna în monumente există ceva imaterial, ceva moral despre care se
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Bruxelles până prin mai, dar, din pricina bolii care se agrava și în urmă sfaturilor medicale, Zlătescu a condus-o la București. Avea nevoie de bani pentru aceasta calatorie, astfel că s-a împrumutat de la niște cămătari (probabil), punând gaj mai multe bijuterii de aur. În vreo 8-10 zile urma să aducă banii de la București pentru a le scoate de la amanet, numai că socotelile nu s-au potrivit! S-a întors la Bruxelles, și-a susținut ultimul examen, nu a avut însă toți
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pentru a le scoate de la amanet, numai că socotelile nu s-au potrivit! S-a întors la Bruxelles, și-a susținut ultimul examen, nu a avut însă toți banii pentru a împlini învoiala, astfel că nu a mai putut recupera bijuteriile... Nici taxele de școlaritate amânate nu a reușit să le achite în totalitate. De aceea nu a primit diplomă de doctor în drept, iar Secretariatul Universității Noi nu i-a eliberat nici măcar un certificat, care i-ar fi fost necesar
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
inegal, de vreme ce ei mi'au divizat examenul în mai multe părți, juriul nefiind câtuși de puțin respins. Acum trec la chestiunea cu Mtele de Pietate. Azi 19 / XI / 900 am primit o carte poștală de la direcția muntelui de pietate că bijuteriile înregistrate la nrele. 250, 251 din 11 Mai / 900 au fost degajate de Mr Suykens Alphonse, rue de l'Empereur 1324. Când eu am avizat direcția Muntelui de Pietate chiar la 13 Mai / 900 și când lucrurile s'au petrecut
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și murit; pentru a nu muri acolo, am fost nevoit a da Dlui Suykens 200 procent pentru 200 capital dându-i un bilet de 200 [...] am scris 200 lei, iar când am venit îndărăt la Bruxelles voind a-mi lua bijuteriile după ce i-am plătit cum vedeți în acest bilet aci anexat că o chitanță nu mi-a eliberat biletele până nu îi voi da și restul de 200. Fiind chemat telegrafic am anunțat direcția M.P. în diverse rânduri despre acésta
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
spunea textual că așteaptă "răspunsul de la Universitatea Nouă pentru eliberarea diplomei"37. Dar dincolo de problema diplomei și a taxelor de școlaritate, corespondență dintre Petre Zlătescu și Legația României de la Bruxelles avea ca obiect și recuperarea de către cel dintâi a unor bijuterii ce le pusese gaj pentru împrumutul contractat pe la sfarsitul primăverii anului 1900. În cursul lunii mai 1900, tânărul Zlătescu solicitase reprezentanței diplomatice a României în Belgia un ajutor financiar pentru a-și putea conduce soția, grav bolnavă, la București; nu
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
banii, dar i-a pus o seama de condiții și anume: pentru 200 de franci împrumutați trebuia să restituie 400, iar ca gaj i-a cerut adeverințele de la o societate, numită Muntele de Pietate, documente ce reprezentau dovadă amanetării unor bijuterii de familie în valoare de 1800 de lei (înțelegerea era valabilă pentru 8-10 zile)39. Zlătescu s-a reîntors la Bruxelles după ce și-a condus soția la București, a susținut ultimul examen de doctorat în iulie 1900, grăbindu-se să
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pe care o adresă în 16 / 29 noiembrie 1900 lui Eugen Mavrodi recunoștea că, deși se învoise să plătească 400 de franci pentru 200 împrumutați, încerca atunci să "scape" cu mai puțin 40. Dar Alphonse Suykens deja intrase în posesia bijuteriilor de familie ale lui Zlătescu puse drept gaj pentru împrumut, căci termenul de 10 zile pentru care se învoiseră cei doi era, în luna lui iulie 1900, demult depășit (tânărul nostru mai avea amanetate și alte bijuterii, în cazul acestora
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
intrase în posesia bijuteriilor de familie ale lui Zlătescu puse drept gaj pentru împrumut, căci termenul de 10 zile pentru care se învoiseră cei doi era, în luna lui iulie 1900, demult depășit (tânărul nostru mai avea amanetate și alte bijuterii, în cazul acestora biletele de gaj se găseau în mâna unui anume Léon Étienne, care fusese deja acționat în justiție)41. Un an mai tarziu, în urma unei hotărâri judecătorești, bijuteriile amanetate pe numele lui Léon Étienne trebuiau să revină proprietarului
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
1900, demult depășit (tânărul nostru mai avea amanetate și alte bijuterii, în cazul acestora biletele de gaj se găseau în mâna unui anume Léon Étienne, care fusese deja acționat în justiție)41. Un an mai tarziu, în urma unei hotărâri judecătorești, bijuteriile amanetate pe numele lui Léon Étienne trebuiau să revină proprietarului. Petre Zlătescu, impacient, îi scria atunci lui Eugen Mavrodi să i le trimită: 1 / 14 Oct. 1901 Domnule Ministru, Bine voiți vé rog a face să mi se triméță obiectele
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
octombrie 1901, tempera puțin elanul corespondentului sau, căci, chiar odată cartea de judecată trimisă, Petre Zlătescu trebuia să investească un avocat la Bruxelles, cu procura regală, pentru recuperarea obiectelor în cauză 43. În fine, prin 1902 se duceau tratative pentru că bijuteriile aflate în posesia lui Alphonse Suykens să revină lui Zlătescu. Văduva lui Suykens confirmă lista acestora (șapte inele cu briliante, diamante și perle, două lanțuri de ceas, un ac de păr, o pereche de cercei cu perle și diamante, o
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
corespondență dintre familia Zlătescu și Legația României de la Bruxelles s-a intensificat. A intervenit și tatăl lui Petre Zlătescu, preotul Ilie, care pe 7 / 20 august îi trimitea această scrisoare lui Eugen Mavrodi: Domnule Ministru Vé întreb prin acésta despre bijuteriile fiului meu, P. Zlătescu, care sunt amanetate la D. Suykens, ce s'a făcut? Fiul meu spune că v'a scris din C.L. rugându-vé să achitați ultimul ban, ne fiind posibil alt-fel de și e raportul D. Ministru Belgian în
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
posibil alt-fel de și e raportul D. Ministru Belgian în care D. Suykens declară 605 + 7 lei Mtele de Pietate, fie și cât pretinde căci vom angaja un avocat care să dăscurce lucrurile în urmă; deocamdată vé rog trimete-ți bijuteriile trebuind a le depune la Casa de economie, fiind ale minorei Lucia Zlătescu. Relativ la Léon Étienne am hotărârea definitivă Judec. Ocolul ÎI Buc., obținută de fiul meu pentru bijuteria ce i'a încredințat'o și pe care a înstrăinat'o
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]