10,800 matches
-
Betfage. Acolo își aminti că nu se uitase bine, pe Muntele Măslinilor, spre ce parte era îndreptat piciorul drept și nici cel stâng 2. Făcu cale-ntoarsă și le dădu străjilor foarfecele său, cred, pentru a putea intra. 48. Când aflară călugării că plecase fără călăuză, începură să-l caute. Așadar, când cobora Muntele Măslinilor, văzu un „creștin cu cingătoare”3, aflat în slujba mănăstirii, care venea spre el cu o bâtă mare cu care-l amenința, dând semne de mânie. Acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a studia Isabelei Roser 2 și unui învățat, Ardévol3, care preda gramatica. Amândurora le păru ceva foarte bun: el se arătă gata să-l învețe fără bani, iar ea să se îngrijească de cele trebuincioase. Pelerinul cunoștea în Manresa un călugăr din Ordinul Sfântului Bernard, om duhovnicesc. Dorea să rămână pe lângă el pentru a învăța și pentru a se putea consacra cu mai multă ușurință celor duhovnicești și binelui sufletelor. De aceea răspunse că le primea darul dacă nu va găsi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și pentru a se putea consacra cu mai multă ușurință celor duhovnicești și binelui sufletelor. De aceea răspunse că le primea darul dacă nu va găsi în Manresa înlesnirile la care nădăjduia. Dar când se duse acolo, află că acel călugăr murise deja. Reveni așadar în Barcelona și începu să învețe cu multă sârguință. Totuși ceva îl împiedica: atunci când voia să învețe pe de rost, după cum este de trebuință când se începe învățarea gramaticii, îi veneau noi înțelegeri ale celor duhovnicești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
aveau o temelie solidă. 65. Locțiitorul întrebă: - Păi atunci ce predicați ? - Noi nu predicăm, răspunse Pelerinul; ne mulțumim, de pildă, să vorbim în mod familiar despre cele ale lui Dumnezeu, după masă, cu persoanele care ne-au poftit. - Dar, reluă călugărul, ce spuneți despre cele ale lui Dumnezeu? Asta am dori să știm. - Noi, spuse Pelerinul, vorbim când despre o virtute sau alta, lăudându-le; când despre un viciu sau altul, înfierându-le. - Voi nu sunteți învățați, spuse călugărul, și vorbiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Dar, reluă călugărul, ce spuneți despre cele ale lui Dumnezeu? Asta am dori să știm. - Noi, spuse Pelerinul, vorbim când despre o virtute sau alta, lăudându-le; când despre un viciu sau altul, înfierându-le. - Voi nu sunteți învățați, spuse călugărul, și vorbiți despre virtuți și vicii; or, nu se poate vorbi despre acestea decât în două feluri: ori prin știință dobândită, ori prin Duhul Sfânt. Nefiind dar prin știință dobândită, este deci prin Duhul Sfânt. Și am vrea să știm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
am vrea să știm ce credeți că vine de la Duhul Sfânt. Aici Pelerinul cugetă puțin, căci acest mod de a argumenta nu-i păru bun. După un moment de tăcere, spuse că era inutil să mai discute despre aceste lucruri. Călugărul stărui: „Astăzi, când ne împresoară atâtea sminteli de-ale lui Erasmus și de-ale multor altora 1 care înșeală lumea, nu vreți să ne ziceți ce învățați pe alții?” 66. Pelerinul răspunse: „Părinte, nu voi mai spune nimic despre cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
înșeală lumea, nu vreți să ne ziceți ce învățați pe alții?” 66. Pelerinul răspunse: „Părinte, nu voi mai spune nimic despre cele pe care le-am zis, decât înaintea mai marilor mei, care mă pot sili la aceasta”. Mai înainte, călugărul întrebase de ce Calixto venise îmbrăcat astfel: purta un fel de veșmânt larg și scurt, o pălărie mare pe cap, un toiag în mână și niște cizme până la jumătatea piciorului. Și întrucât era înalt și voinic, părea și mai pocit. Pelerinul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Și întrucât era înalt și voinic, părea și mai pocit. Pelerinul îi povesti că fuseseră întemnițați în Alcalá, că li se ceruse să se îmbrace ca studenții și că tovarășul său, în timpul caniculei, îi dăduse anteriul unui biet cleric. Atunci călugărul murmură printre dinți, lăsând să se înțeleagă că răspunsul nu-i era pe plac: Caritas incipit a seipsa 2. Dar să revenim la povestea noastră. Locțiitorul, neputând să mai scoată nimic de la Pelerin, reluă: „Foarte bine, rămâneți aici și vom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
nu-i era pe plac: Caritas incipit a seipsa 2. Dar să revenim la povestea noastră. Locțiitorul, neputând să mai scoată nimic de la Pelerin, reluă: „Foarte bine, rămâneți aici și vom ști noi să vă facem să vorbiți”. Atunci, toți călugării se retraseră cu o oarecare grabă. Pelerinul întrebă dacă trebuia să rămână în capelă sau în altă parte și locțiitorul îi răspunse: „În capelă”. Călugării au închis atunci toate ușile și se pare că au luat legătura cu judecătorii. Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Foarte bine, rămâneți aici și vom ști noi să vă facem să vorbiți”. Atunci, toți călugării se retraseră cu o oarecare grabă. Pelerinul întrebă dacă trebuia să rămână în capelă sau în altă parte și locțiitorul îi răspunse: „În capelă”. Călugării au închis atunci toate ușile și se pare că au luat legătura cu judecătorii. Cu toate acestea, cei doi rămaseră trei zile în mănăstire fără să li se spună ceva din partea judecătorilor. Luau masa în trapeză cu călugării, iar camera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
se pare că au luat legătura cu judecătorii. Cu toate acestea, cei doi rămaseră trei zile în mănăstire fără să li se spună ceva din partea judecătorilor. Luau masa în trapeză cu călugării, iar camera lor era aproape mereu plină de călugări ce veneau să-i vadă. Pelerinul vorbea despre cele obișnuite; prin urmare, se iscă între călugări o oarecare dezbinare, mulți dintre ei arătându-se mișcați. 67. La sfârșitul acestor trei zile, veni un notar care-i duse în temniță. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mai aveau și alți tovarăși; ei răspunseră că da și îi spuseră unde stăteau. Imediat plecară oameni la ordinul licențiatului și-i aduseră în temniță pe Cáceres și pe Artiaga, dar nu și pe Juanico, care mai târziu se făcu călugăr. Aceștia nu au fost puși sus cu ceilalți doi, ci dedesubt, cu deținuții de rând. Nici de această dată Pelerinul nu voi să-și ia nici avocat, nici mandatar. 68. Câteva zile mai târziu, fu chemat în fața a patru judecători
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a face bine sufletelor 1. 71. Astfel se hotărî să plece la Paris ca să studieze. În Barcelona, când se întrebase dacă să studieze și cât timp, singura lui grijă era de a ști dacă, după ce va fi studiat, va deveni călugăr sau dacă va peregrina prin lume. Și, când se gândea să se călugărească, simțea dorința de a se îndrepta spre un ordin decăzut și nereformat, ca să aibă mai multe de pătimit, gândindu-se că în acest fel Dumnezeu îi va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mă voi gândi că mi-o dă Cristos; iar când un altul îmi va da o alta, mă voi gândi că mi-o dă Sfântul Petru”. Se osteni mult să-și găsească un stăpân: vorbi cu licențiatul Castro, cu un călugăr certozin care cunoștea mulți profesori și cu altă lume, dar nu fu chip să i se găsească un stăpân. 76. În cele din urmă, neaflând o cale de ieșire, un călugăr spaniol îi spuse că ar fi mai bine să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
găsească un stăpân: vorbi cu licențiatul Castro, cu un călugăr certozin care cunoștea mulți profesori și cu altă lume, dar nu fu chip să i se găsească un stăpân. 76. În cele din urmă, neaflând o cale de ieșire, un călugăr spaniol îi spuse că ar fi mai bine să meargă în fiecare an în Flandra, să petreacă două luni sau chiar mai puțin procurându-și cele de trebuință pentru a putea studia tot anul. După ce o încredință lui Dumnezeu, această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
-i la universitate, făcură cu ei următoarea înțelegere: cei doi maeștri să-și ducă mai întâi la capăt studiile și apoi să-și urmeze hotărârile 2. Licențiatul Castro merse mai târziu în Spania, predică un timp în Burgos și deveni călugăr certozin în Valencia. Peralta plecă la Ierusalim pe jos, ca pelerin. Dar în Italia fu prins de un căpitan, o rudă de-a sa, care găsi de cuviință să-l ducă la Papă și făcu în așa fel ca acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
inchizitorul îl căutase. El nu voi să mai aștepte și se duse să-l caute pe inchizitor. I-a spus că aflase că este căutat și că este gata să-i stea la dispoziție. Acest inchizitor era Maestrul nostru Ory, călugăr dominican 2, pe care l-a rugat să facă repede ce are de făcut, deoarece voia să înceapă cursurile de Arte de Sfântul Remi (1 octombrie) și dorea să se pună rânduială în această încurcătură, pentru a se putea dedica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
nu i se mai făceau necazuri. El i-a răspuns: „Aceasta întrucât nu vorbesc nimănui despre cele ale lui Dumnezeu; dar după încheierea școlii ne vom întoarce la obiceiurile de mai înainte”. 83. În timp ce stăteau ei de vorbă, veni un călugăr la doctorul Frago ca să-l roage să-i găsească un adăpost, deoarece acolo unde stătea muriseră mulți, iar el credea că muriseră de ciumă. De fapt, atunci începea ciuma la Paris. Doctorul Frago și Pelerinul voiră să meargă să vadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și Toledo, iar din Toledo se duse la Valencia. În toate aceste locuri de baștină ale însoțitorilor săi, nu voi să primească nimic, cu toate că i se puseră înainte cu stăruință mulțime de daruri. În Valencia vorbi cu Castro, care era călugăr certozin. Apoi, deoarece voia să se îmbarce pentru Genova, cei din Valencia care îi erau devotați îl rugară să nu facă una ca asta, pentru că - după cum se spunea - Barbarossa 1 era pe mare cu o mulțime de galere. Și cu toate că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
vorbi de tot ce e folositor sau cu intenția de a aduce folos sufletului propriu sau al altuia, trupului sau bunurilor vremelnice, nu este niciodată de prisos; nici a vorbi despre lucruri străine stării proprii, ca de pildă, atunci când un călugăr vorbește despre războaie sau negoț 1. Însă, în tot ceea ce s-a spus, meritul stă în buna orânduire, iar păcatul în cea strâmbă și în vorbirea în zadar. 41. Să nu se vorbească nimic defăimător sau de rău; pentru că, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
în mine că orice aș fi făcut tot la tine m-am gândit. - Nu ocoli răspunsul! Te rog! - Sunt lucruri care nu se întreabă și nici nu se spun. Dar dacă vrei să știi, nu am dus o viață de călugăr, m-am distrat și eu ca orice tânăr de vârsta mea. Dar gândul mi+a stat tot la tine. între timp îi eliberă mâinile din strânsoare, iar buzele atinseră gura ei. - Mă uimești! Ce să înțeleg din asta? - Că nu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
năvălitorii din Soare . Războiul se încheie printr-un armistițiu, iar Lucian și tovărășii săi revin pe Pamant [7],[17]. Preocupările pentru dezlegarea tainelor zborului au continuat și în Evul Mediu. Învățatul arab Abdul Kasim în anul 880 la Cordoba (Spania), călugărul Olivier Elmer de Malmesbury (Anglia) în 1060, matematicianul Giovani Battista Dante în 1420 la Perugia (Italia) au încercat să zboare cu ajutorul unor dispozitive de zburat sărind de pe clădiri înalte, dar încercările de zbor s-au încheiat cu accidente [2]. O
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
1852, Romă. ACFP SC Moldova, vol. 11 ff. 226r-229v Raport al Misiunii din Moldova supusă Sfintei Congregații de Răspândire a Credinței de la Mons. Antonio di Stefano, născut în Cicciano, episcopia din Nola în regatul din Napoli, în 23 decembrie 1808, călugăr al Ordinului Fraților Minori Conventuali, făcut episcop în partea Benden. Vizitator și Prefect Apostolic al aceleiași misiuni în 28 august 1849, prilej cu care s-a întâmplat să lipsească pentru câteva luni de la reședința sa și să se mute în
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
anual al Mitropoliei pentru cât se poate ști, după reformele guvernului făcute cu 6-7 ani în urmă, crește la 20.000 țechini; acela al celor doi episcopi diocezani la 10 12.000 țechini. Există în Moldova 20 de mănăstiri de călugări și 8 de călugărițe, între care este de evidențiat Mănăstirea Neamț, care este alcătuită din peste 2000 de călugări și este extraordinar de bogată. Acei călugări au construit în orașul cu același nume un spital intradevar european pentru orice fel
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
20.000 țechini; acela al celor doi episcopi diocezani la 10 12.000 țechini. Există în Moldova 20 de mănăstiri de călugări și 8 de călugărițe, între care este de evidențiat Mănăstirea Neamț, care este alcătuită din peste 2000 de călugări și este extraordinar de bogată. Acei călugări au construit în orașul cu același nume un spital intradevar european pentru orice fel de persoana: tratează generos câți merg să găzduiască mănăstirea lor, indiferent de ce religie sau națiune sunt aceștia. Multe alte
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]