8,191 matches
-
funcționează de-a lungul întregului litoral belgian, de la frontiera cu Franța până la frontiera cu Olanda. Belgia are peste 149.000 km de drumuri amenajate din care peste 1.700 km de autostrăzi. Marile aglomerații dispun de una sau mai multe centuri ocolitoare. Autostrăzile sunt notate cu litera 'A' și urmează traseele drumurilor europene, centurile sunt denumite 'ring' și sunt notate cu litera 'R' iar drumurile naționale sunt notate cu litera 'N'. Portul Anvers este unul dintre cele mai mari porturi mondiale
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
cu Olanda. Belgia are peste 149.000 km de drumuri amenajate din care peste 1.700 km de autostrăzi. Marile aglomerații dispun de una sau mai multe centuri ocolitoare. Autostrăzile sunt notate cu litera 'A' și urmează traseele drumurilor europene, centurile sunt denumite 'ring' și sunt notate cu litera 'R' iar drumurile naționale sunt notate cu litera 'N'. Portul Anvers este unul dintre cele mai mari porturi mondiale. Este situat pe estuarul râului Escaut și este un nod intermodal important. Alte
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
blocul comunist". Albania comunistă a rămas un aliat, dar Iugoslavia, sub conducerea lui Iosif Broz Tito, s-a rupt de influența sovietică. Stalin a văzut consolidarea puterii sovietice în zonă ca un pas necesar pentru protejarea URSS-ului cu o centură de state cu guverne prietenești, care să acționeze ca o zonă tampon împotriva unei posibile invazii. Această acțiune a năruit speranțele Europei Occidentale că Europa Răsăriteană va avea o atitudine prietenoasă față de Vest și că va forma un "cordon sanitar
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
porumbistul”). În Ucraina el a înființat un institut al porumbului și a ordonat cultivarea a mii de hectare de porumb în „Pământurile Nedesțelenite”. În februarie 1955, Hrușciov a ținut un discurs prin care a susținut crearea în URSS a unei centuri a porumbului similară cu cea din Iowa, și o delegație sovietică a vizitat statul american în acea vară. Deși intenția lor era de a vizita doar ferme mici, șeful delegației a fost abordat de fermierul și negustorul de porumb , care
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
mișcării lor). Acest lucru l-a făcut pe astronomul Sir William Herschel să propună termenul de „asteroid”, din limba greacă αστεροειδής, "asteroeidēs", bazat pe cuvântul din greaca antică αστήρ, "astēr" = stea. Marea majoritate a asteroizilor cunoscuți se găsește în principala centură de asteroizi, între orbitele planetelor Marte și Jupiter, unde s-a estimat existența a peste 750.000 asteroizi mai mari de 1 km, precum și a milioane de asteroizi mai mici. Unii au luni ce orbitează în jurul lor, sau se găsesc
Asteroid () [Corola-website/Science/298160_a_299489]
-
însă periodice). În ultimii ani, descoperirea obiectelor transneptuniene a complicat situația. Aceste obiecte populează limitele exterioare ale Sistemului Solar, unde gheața rămâne solidă și corpurile asemănătoare cometelor nu prezintă prea multă activitate cometară. Cele mai ascunse dintre acestea sunt obiectele centurii Kuiper (KBOs), numite parțial "obiecte", pentru a evita numirile de asteroizi sau comete. Compoziția KBOs se crede a fi asemănătoare cometelor, deși unele pot fi înrudite cu asteroizii. În plus, nu au acea orbită excentrică asociată de obicei cu cometele
Asteroid () [Corola-website/Science/298160_a_299489]
-
care au masa suficientă pentru a-și crea formă sferică sub propria gravitație. Potrivit UAI, termenul de "planetă mică" se mai poate folosi, dar se va prefera "small solar system body" (SSSB). Momentan doar Ceres, cel mai mare obiect din centura de asteroizi, de aproximativ 950 km diametru, este clasat în categoria planetelor pitice, deși există câțiva asteroizi cu o formă aproape sferică (Vesta, Pallas și Hygiea) care în viitor ar putea fi reclasificați drept planete pitice. Planetele pitice devin astfel
Asteroid () [Corola-website/Science/298160_a_299489]
-
cel mai mare asteroid din cercul sistemului solar, dar mai târziu a fost recunoscut ca planetă pitică. Acum diferențele se discută pentru Pallas și Vesta: amândouă au diametre de aproximativ 500 km. În mod normal, Vesta este singurul asteroid din centura de asteroizi care, ocazional, este vizibil cu ochiul liber. În orice caz, cu ocazii foarte rare, un asteroid din apropierea pământului va avea o scurtă vizibilitate fară ajutor tehnologic: 99942 Apophis. Masa totală a tuturor corpurilor din Principala Centură de asterioizi
Asteroid () [Corola-website/Science/298160_a_299489]
-
asteroid din centura de asteroizi care, ocazional, este vizibil cu ochiul liber. În orice caz, cu ocazii foarte rare, un asteroid din apropierea pământului va avea o scurtă vizibilitate fară ajutor tehnologic: 99942 Apophis. Masa totală a tuturor corpurilor din Principala Centură de asterioizi, dintre orbitele planetelor Marte și Jupiter, este estimată a fi în jur de 3.0-3.6 x 10 kg, sau în jur de 4% din masa Lunii. Din aceasta, Ceres are o masa de 0.95x10 kg, 32
Asteroid () [Corola-website/Science/298160_a_299489]
-
orbitele în vecinatatea orbitei Pământului. Asteroizii troieni sunt blocați gravitațional prin sincronizarea cu o planetă, luându-i urma orbitei. Majoritatea Troienilor se asociază cu Jupiter, dar au fost descoperiți câțiva, care orbitează cu Marte sau Neptun. Deși amplasarea lor în centura de asteroizi le exclude de la statutul de planeta, cele mai mari patru obiecte, Ceres, Vesta, Pallas, și Hygiea, sunt rămășițele protoplanetelor care au multe caracteristici comune cu planetele. Clasificarea generală a asteroizilor se bazează pe caracteristicile lor orbitale și descrierea
Asteroid () [Corola-website/Science/298160_a_299489]
-
schimbă direcția spre E), Națiunile Unite și Izvor, Piața Unirii (se îndreaptă apoi spre S), Timpuri Noi, Văcărești, Vitan-Bârzești (revine la cursul inițial spre S-E) și apoi iese din oraș în dreptul localității Glina pe unde trece și Șoseaua de Centură a Capitalei. este descris în trecut, sec. XIX - XX, ca având ape „"dulci și curate"“ chiar de însuși Anton Maria del Chiaro, iar slavii au numit Dâmbovița „"foaia de stejar"“ datorită faptului că toamna râul venea încărcat cu frunze galbene
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
versiune de bază a mașinii, care are calandrul și barele de protecție nevopsite, jante de oțel, nu are airbag pasager și nici tetiere spate (dar are ABS+AFU la capitolul siguranță), nu are servodirecție, nici aer condiționat, brichetă cu scrumieră, centuri de siguranță cu reglabile cu pretensionare, închidere centralizată, geamuri electrice sau radio. Combinat cu reducerea oferită de stat prin programul "Rabla", prețul de pornire al acestei mașini era ușor sub 5000 €, împlinind astfel promisiunea inițială a unei mașini de 5000
Dacia Logan () [Corola-website/Science/297459_a_298788]
-
fost incluse în acesta pe la jumătatea secolului al XX-lea, și astfel Turku are o formă de pară alungită. Centrul și mare parte din zonele suburbane se află în mijloc, separate de zonele rurale mai rarefiat populate din nord de centura orașului, parte a drumului E18. Insulele, cum ar fi Ruissalo, Hirvensalo și Kakskerta, care fac și ele parte din oraș, sunt populate rarefiat și conțin în mare parte reședințe de vară, cu excepția unor districte din Hirvensalo, care se transformă în
Turku () [Corola-website/Science/296680_a_298009]
-
TEN-IV și TEN-IX. În fiecare an orașul devine din ce în ce mai sufocat de numărul crescut de mașini. Rețeaua de trafic sistematizată după nevoile anilor 1970-1980 face față cu greu acestei aglomerări. Măsurători de trafic efectuate pe DN1 pe segmentul Bărcănești-Brașov, care cuprinde centura de vest a Ploieștiului, înregistrează un trafic anual între - de treceri de vehicule. Problema aglomerării porțiunii de DN1 ce leagă Ploieștiul cu Bucureștiul a fost rezolvată după deschiderea autostrăzii A3, care a preluat un mare volum din traficul auto de pe
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
turn aflat în municipiul Sibiu, pe sub care este un gang de trecere între Piața Mare și Piața Mică. El a fost construit în secolul al XIII-lea, la parterul său aflându-se poarta de intrare în cea de-a doua centură de fortificații a orașului. În decursul timpului, a suferit mai multe refaceri, care i-au alterat forma inițială. Turnul Sfatului se află în Piața Mică nr. 1. Incinta a II-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.02. Turnul a fost construit în secolul al XIII-lea, fiind folosit inițial ca poartă de intrare în cea de-a doua centură de fortificații a orașului. În imediata sa apropiere se află clădirea ce adăpostea Primăria Sibiului (aflată în Piața Mică nr. 31), atestată documentar pentru prima dată în 1324. Cea de-a II-a incintă fortificată a orașului datează din perioada
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
ostatici 4 funcționari ai băncii. Negocierile între autorități și jefuitori au durat 6 zile (23 - 28 august 1973), timp în care, ostaticii s-au aflat permanent sub amenințarea armelor, ba, mai mult, agresorii le-au legat la un moment dat centuri cu explozibil amenințându-i că vor fi aruncați în aer dacă negocierile eșuează. Politia suedeză a reușit totuși să înduplece agresorii să înlăture centurile dar, când echipele de intervenție au pătruns în bancă într-un moment de neatenție al criminalilor
Sindromul Stockholm () [Corola-website/Science/317175_a_318504]
-
aflat permanent sub amenințarea armelor, ba, mai mult, agresorii le-au legat la un moment dat centuri cu explozibil amenințându-i că vor fi aruncați în aer dacă negocierile eșuează. Politia suedeză a reușit totuși să înduplece agresorii să înlăture centurile dar, când echipele de intervenție au pătruns în bancă într-un moment de neatenție al criminalilor, victimele, care între timp se atașaseră emoțional de răpitori, au început să-și apere agresorii și au încercat să-i ajute. Mai mult, victimele
Sindromul Stockholm () [Corola-website/Science/317175_a_318504]
-
Clavicula ("Clavicula") este un os lung, dublu curbat și pereche, care formează porțiunea anterioară a centurii scapulare. Este situată transversal între acromionul scapulei și manubriul sternului, la limita dintre torace și gât. Prezintă un corp (care are două fețe, superioară și inferioară, și două margini, anterioară și posterioara) și două extremități: extremitatea mediala (sternala) și extremitatea
Claviculă () [Corola-website/Science/317223_a_318552]
-
posibilitățile. Apoi, este nevoie de oxigen. Tehnologia din ziua de azi ne permite să îl fabricăm chiar pe Europa, cu ajutorul sursei de apă "nelimitată", dar de asemenea depășește posibilitățile financiare. Un alt dezavantaj este că Europa se află pe o centură de radiații gigantică, din preajma planetei Jupiter. Pentru a evita iradierea este nevoie de o instalație specială care să absoarbă radiațiile, ceea ce deocamdata nu este posibil nici măcar pe arii mai restrânse. Terraformarea Europei invocă totodată și păreri etice, existând posibilitatea ca
Terraformare () [Corola-website/Science/317220_a_318549]
-
de permise în Art Nouveau. Aceste stații în parte, există și astăzi și depun mărturie în special suburbiile din linia de astăzi U6. Alfred Horn face legătura între costul ridicat al acestei arhitecturi și eliminarea sucursalei propuse de linie de centură a Matzleinsdorf. Cele mai bine conservate stații de pe linia U6 sunt Währingerstrasse și Nussdorferstrasse, iar în anul 2006 a fost restaurată de asemenea și stația Gumpendorferstraße. Metroul ușor (cu abur) a fost gestionat doar în primele decenii ale existenței sale
Metroul din Viena () [Corola-website/Science/317674_a_319003]
-
sculptura creată în anii 1498 - 1499 de artistul Michelangelo Buonarroti. În prezent această capodoperă de o valoare inestimabila a sculpturii renascentiste se află la Vatican, în Bazilica Sfanțul Petru. Este singura lucrare semnată de Michelangelo. Semnătură poate fi văzută pe centura care îi încinge pe diagonală pieptul Fecioarei. Statuia a fost realizată pentru cardinalul francez Jean de Billheres, care fusese repartizat în Romă. Statuia a fost făcută că monument funerar al cardinalului, dar a fost mutată în primă capelă pe partea
Pietà (Michelangelo) () [Corola-website/Science/317701_a_319030]
-
în capelă, Michelangelo a auzit unele remarci cum că ar fi lucrarea unui alt sculptor, Cristoforo Solari, nu a sa. De supărare, Michelangelo a sculptat MICHAELA[N]GELUS BONAROTUS FLORENTIN[UȘ] FACIEBA[Ț] (Michelangelo Buonarroti, Florența, a făcut-o) pe centura de pe pieptul Fecioarei Maria. A fost singura lucrare pe care a semnat-o vreodată. Mai tarziu și-a regretat gestul, considerându-l o aroganță și a jurat că nu-și va mai semna niciodată vreo lucrare. De-a lungul timpului
Pietà (Michelangelo) () [Corola-website/Science/317701_a_319030]
-
fatale cu 43%, coliziunilor fatale în care e implicat un singur autovehicul cu 56% și a accidentelor fatale prin răsturnare cu 77-80%. ESC-ul este prezentat, de către mulți experți, ca fiind cel mai important sistem de siguranță auto de la apariția centurii de siguranță. Programul European de Evaluare a Mașinilor Noi (EuroNCAP - European New Car Assessment Program) recomandă insistent ca oamenii să cumpere mașini echipate cu ESC. IIHS impune ca un autovehicul să aibă ESC ca opțiune disponibilă în momentul comenzii pentru ca
Control de stabilitate electronic (autovehicule) () [Corola-website/Science/317807_a_319136]
-
de calcul a ESC-ului poate facilita activarea sistemelor de siguranță active și pasive, abordând o parte din cauzele coliziunilor. De exemplu, senzorii pot detecta când un vehicul se apropie prea mult și încetinește vehiculul, îndreaptă spătarele scaunelor și strânge centurile de siguranță, evitând și/sau pregatind impactul. În timp ce Suedia a folosit campaniile de aducere la cunoștința publică pentru a promova ESC-ul, alte state au propus sau implementat proiecte legislative. Provincia Quebec a fost prima jurisdicție care a pus în
Control de stabilitate electronic (autovehicule) () [Corola-website/Science/317807_a_319136]