8,648 matches
-
țării (Regiunea VIII) Această regiune se suprapune, în principal, pe largă zona de nisipuri din sudul Câmpiei Olteniei, vecinătatea nordică, mediana și tabulara a Câmpiei Române dintre Oltul inferior și Șiretul inferior. În cadrul acestei regiuni viticole se diferențiază trei podgorii (Dacilor, Calafat, Sadova-Corabia) care cuprind un numar de opt centre viticole. Sortimentul de struguri cultivat aici este constituit în principal de soiuri pentru vinuri și în mai mică măsură din soiuri pentru struguri de masă. Din prima categorie se amintesc soiurile
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
română. Originile și ciclurile ei" (Vălenii de Munte, 1910), își expune punctul de vedere despre vechimea și modul în care a luat naștere Miorița. O lucrare controversată publică Th. D. Speranția (1856-1929) în anul 1915, („Miorița și călușarii, urme de la daci”) prin care lansează teza nespecificității naționale a Mioriței, afirmând că de fapt balada este o rămășiță a unui cult cabiric. În anul 1924, Dumitru Caracostea (1879-1964) publică, în Convorbiri literare, cea de-a doua parte a studiului "Miorița în Moldova
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
jumătate a mileniului I î.Hr. supremația militară și economică în regiune. Prin construirea cetății de la Piatra Craivii ("Apoulon"), aflată la aproximativ de Stremț și Geoagiu, aceasta devine un centru administrativ și mai ales militar în jurul căreia vor gravita toate așezările dacilor din zonă. După ce Imperiul Roman a cucerit regatul Dacia, cuceritorii romani au construit pe cursul mijlociu al Mureșului un castru militar, care a devenit sediul administrativ al provinciei Dacia Superior și apoi al Daciei apulensis, unde se afla comandamentul Legiunii
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
(sau Koson) a fost rege al dacilor după domnia lui Burebista. Se presupune că printre conspiratorii împotriva regelui Burebista s-a aflat și Koson. De la regele Koson au rămas monedele de aur, cosonii, care îi poartă numele. Istoricul Florus amintea: „Dacii trăiesc nedezlipiți de munți. De acolo
Coson () [Corola-website/Science/314389_a_315718]
-
sau Koson) a fost rege al dacilor după domnia lui Burebista. Se presupune că printre conspiratorii împotriva regelui Burebista s-a aflat și Koson. De la regele Koson au rămas monedele de aur, cosonii, care îi poartă numele. Istoricul Florus amintea: „Dacii trăiesc nedezlipiți de munți. De acolo, sub conducerea regelui Cotiso” (în realitate Koson?), „"Cotisonis regis imperio", obișnuiau să se coboare și să pustiască ținuturile vecine, ori de câte ori Dunărea, înghețată de ger, își unea malurile. Augustus a hotărât să îndepărteze această populație
Coson () [Corola-website/Science/314389_a_315718]
-
își unea malurile. Augustus a hotărât să îndepărteze această populație, de care era foarte greu să te apropii. Astfel, a trimis pe Lentulus și i-a alungat pe malul de dincolo, dincoace au fost așezate garnizoane ("citra praesidia constituta"). Astfel, dacii nu au putut fi înfrânți, ci doar respinși și împrăștiați ("sic tunc Dacia non uncta, sed summota atque didlata est")”. (V. și articolul despre Cotiso.) Pe plan politic, Koson s-a implicat în conflictul de la Roma dintre Brutus și Triumviri
Coson () [Corola-website/Science/314389_a_315718]
-
izvoarele antice. Identificarea lui Cotiso cu s-a făcut după o variantă a textului lui Suetoniu ("Augustus", LXIII, 4) prezentată în unele manuscrise drept „"Cosoni Getarum regi"”. Alți istorici pleacă de la premiza existenței a doi regi, cu nume apropiate, unul dac și unul get.
Coson () [Corola-website/Science/314389_a_315718]
-
roman într-o inscripție latinească, este forma autentică dacică, cea care ar fi trebuit să figureze în tăblițe, dacă acestea ar fi fost autentice. Despre respectiva considerație a dl. Al. Vulpe, Aurora Pețan întrebă retoric „de ce ar fi trebuit ca dacii să scrie acest nume exact cum îl auzeau și îl reproduceau în scris romanii” și subliniând că denumirea „Cumidava” apare într-o inscripție „latinească”, scrisă de un „roman”, în secolul al III-lea d.Hr.: „de ce suntem obligați să admitem
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
percepută adesea ca 'e', iar 'u' scurt ca 'o' (numele lui 'Lucullus' este redat 'Locolo', cuvântul grecesc 'basileus' este transpus 'baseleo' etc.). Deci, "conchide doamna Pețan," este întru totul coerent ca romanii să fi redat prin 'u' ceea ce în limba dacilor era un 'o' închis, așa cum a transcris Ptolemeu.” vezi Tăblițele de la Sinaia https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C4%83bli%C8%9Bele de la Sinaia Semnalarea și descrierea relativ precisă a acestui sit arheologic roman a fost făcută încă din 1856 de către M.
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
fost făcută încă din 1856 de către M. J. Ackner, iar primele cercetări sistematice au fost efectuate de către Mihail Macrea în anul 1939. Cercetările arheologice și toponimul confirmă că înaintea costrucției castrului roman a existat o așezare a dacică, Comidava, a dacilor tini cumidavensis. În interiorul castrului un grup de arheologi au descoperit o inscripție de pe vremea împăratului roman Alexandru Sever (222-235), o lespede dedicată împărătesei Iulia Mamaea, 'protectoarea castrelor'. Zidită la poarta centrală „Pretoria” a castrului, pe ea se putea citi inscripția
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
spre Est. Din această perioadă au fost descoperite două fragmente de topoare de piatră, un fragment de râșniță, ceramică (vase piriforme, căni și cănițe, tăvi, castroane, amfore și strecurători) și un topor-lamă de bronz. În antichitatea clasică, pe Dealul Cetății, dacii cumidavens întemeiază o așezare, „Comidava”. Latinizat, toponimul a devenit ,Cumidava” și sub această formă apare pe un monument din timpul împăratului roman Alexander Severus (222-235 d.H.). Localitatea (Κομίδαυα) este amintită între „orașele strălucite ale Daciei” de către geograful Claudius Ptolemeu din
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
practic prototipul hărților europene. Conform domnului Stelian Coșuleț, Șeful secției de istorie din cadrul Muzeului Județean Brașov: „După cum o arată sufixul «dava» din denumirea așezării, la Râșnov avem de-a face cu un fost centru militar, politic, administrativ și religios al dacilor, existența lui fiind confirmată de cercetările arheologice efectuate de-a lungul vremii pe dealul cetății medievale”. Fortificația dacică este anterioară cuceririi Daciei de către romani și se pare a-și afla sfârșitul în preajma războaielor dacice. Obiectivul castrului era să țină piept
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
de cercetările arheologice efectuate de-a lungul vremii pe dealul cetății medievale”. Fortificația dacică este anterioară cuceririi Daciei de către romani și se pare a-și afla sfârșitul în preajma războaielor dacice. Obiectivul castrului era să țină piept atacurilor venite din partea carpilor - dacii liberi din Sud-Estul României de azi, și a hoardelor de invadatori, prin cele două pasuri importante - Rucăr-Bran și Oituz. Inițial, construcția militară începută după 106 era din pământ și lemn. După anul 126, zidurile au fost refăcute din piatră și
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
au scos la lumină numeroase edificii din interiorul castrului printre care putem enumera: clădiri cu instalație cu hypocaust care aveau țevi din lut (olane) de încălzire inserate în pereți, o piscină etc. În apropierea castrului se afla o așezare a dacilor liberi. Construirea castrului de la Drajna de Sus este legată probabil de acțiunile lui Laberius Maximus în zonă, desfășurate în cursul primului război daco-roman (101-102) și care aveau ca obiectiv fructificarea victoriei obținute anterior de romani în provincia Moesia Inferior, cu
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
Drajna de Sus este legată probabil de acțiunile lui Laberius Maximus în zonă, desfășurate în cursul primului război daco-roman (101-102) și care aveau ca obiectiv fructificarea victoriei obținute anterior de romani în provincia Moesia Inferior, cu prilejul atacurilor combinate ale dacilor și ale roxolanilor. Laberius urmărea prin aceste operațiuni atât destrămarea alianței dintre daci și roxolani, prin înfrângerea acestora din urmă, și implicit transformarea lor în popor clientelar Imperiului Roman, cât și împiedicarea unei concentrări de forțe din partea dacilor pe frontul
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
desfășurate în cursul primului război daco-roman (101-102) și care aveau ca obiectiv fructificarea victoriei obținute anterior de romani în provincia Moesia Inferior, cu prilejul atacurilor combinate ale dacilor și ale roxolanilor. Laberius urmărea prin aceste operațiuni atât destrămarea alianței dintre daci și roxolani, prin înfrângerea acestora din urmă, și implicit transformarea lor în popor clientelar Imperiului Roman, cât și împiedicarea unei concentrări de forțe din partea dacilor pe frontul principal de război. Acțiunile lui Laberius Maximus la nordul Dunării s-au desfășurat
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
combinate ale dacilor și ale roxolanilor. Laberius urmărea prin aceste operațiuni atât destrămarea alianței dintre daci și roxolani, prin înfrângerea acestora din urmă, și implicit transformarea lor în popor clientelar Imperiului Roman, cât și împiedicarea unei concentrări de forțe din partea dacilor pe frontul principal de război. Acțiunile lui Laberius Maximus la nordul Dunării s-au desfășurat în toamna anului 101, romanii neavând probabil timpul necesar pentru încheierii operațiunilor din cauza venirii iernii, care a adus cu sine necesitatea construirii de castre. Odată cu
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
exprimă opinii ale epocii despre originea și viața socială a acetora și descrie bogățiile și frumusețile naturale ale provinciilor românești. După opinia lui Christian Schesaeus, originea românilor este daco-romană, iar locuitorii din Transilvania, cei mai numeroși și oropsiți, sunt supranumiți "daci". El descrie traiul acestora, portul și obiceiurile lor. În 1569 Christian Schesaeus a venit la Mediaș, tot în calitate de pastor, și și-a continuat creația literară. Abia în 1571 a tipărit la Wittenberg, "edițio princeps", a epopeii sale, pentru care a
Christian Schesaeus () [Corola-website/Science/313910_a_315239]
-
taxei de plată conform alin. (2) și (3), organele fiscale competente vor stabili obligațiile fiscale accesorii aferente conform prevederilor legale în vigoare. ... (5) Persoanele impozabile care nu au solicitat înregistrarea în scopuri de TVA în termenul prevăzut de lege, indiferent dac�� au făcut sau nu obiectul inspecției fiscale, au dreptul să ajusteze în primul decont depus după înregistrare sau, după caz, într-un decont ulterior, în condițiile prevăzute la art. 145-149 din Codul fiscal: ... a) taxa deductibilă aferentă bunurilor aflate în
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
i sunt considerați de Ptolemeu și de Ammianus Marcellinus ca fiind neamuri iraniene scito-sarmate din regiunea Donului. Vasile Pârvan afirmă că "sargeții" (în ) din Dacia sunt sciți asimilați de localnicii daci. Dio Cassius povestește că regele Decebal a abătut apele râului a (Streiul de astăzi) și săpând o groapă a ascuns o mare comoară cu obiecte de aur și argint. Apele au fost readuse în vechea albie după securizarea tezaurului. După
Sargeți () [Corola-website/Science/317947_a_319276]
-
Bicilis. Nu se știe exact dacă sargeții (respectiv Sargeția) din Dacia sunt de origine scito-iraniană. Dar se știe că plasarea lor în regiunea Hunedoara și Țara Hațegului coincide cu unul din cele mai însemnate centre culturale, politice și economice ale dacilor din ultimele două secole până la cucerirea romană.
Sargeți () [Corola-website/Science/317947_a_319276]
-
V, VI e.n. Limbajul folosit este destul de accesibil, dar lucrarea este destul de competentă pentru a fi considerată o lucrare istoriografică de înaltă calitate, mai ales prin bogăția de date adunate și întrebuințate de autor pentru a reliefa complexa civilizație a dacilor.
Dacii (scriere) () [Corola-website/Science/323421_a_324750]
-
a invincibilelor lui legiuni romane și barbare rămânea un singur regat nesupus - Dacia - și un singur rege neînvins - el, Burebista.”". Respectând porunca „marelui gânditor” Zamolxis și dându-și seama că „unirea face puterea”, marele preot Deceneu (Emanoil Petruț) le cere dacilor să-i jure credință principelui Burebista (George Constantin) și îl încoronează la Sarmizegetusa ca rege al tuturor geto-dacilor. Cu acest prilej, regele rostește un discurs către poporul dac în care afirmă că Dacia va rămâne o țară liberă. El se
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
oștile comandate de Carp (Corado Negreanu) îi alungă și din Dionysopolis. Pe drumul de întoarcere, Burebista îi poruncește lui Viezure, șeful poliției dacice, să trimită înapoi carele încărcate cu podoabe scumpe și aur, care fuseseră luate din cetățile pontice. Victoria dacilor este celebrată printr-o serie de jocuri ale bucuriei. Între timp, regele Mitridate a fost ucis în luptă de romani, el trimițând anterior o scrisoare în care l-a rugat pe Burebista să-i continue planul de alungare a romanilor
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
de jocuri ale bucuriei. Între timp, regele Mitridate a fost ucis în luptă de romani, el trimițând anterior o scrisoare în care l-a rugat pe Burebista să-i continue planul de alungare a romanilor din Balcani. La curtea regelui dac sosește Acornion, care aduce un mesaj de la Pompei prin care acesta din urmă îl ruga pe rege să-i ofere ajutor împotriva lui Cezar. Temându-se mai tare de Cezar, Burebista îl trimite pe diplomatul grec să se întâlnească cu
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]