9,091 matches
-
dacă persoana este capabilă să recunoască în cele din urmă că ideea respectivă este nefondată. Asocierea tulburării obsesiv-compulsive cu depresia este menționată frecvent în literatura de specialitate. În cazul în care apariția simptomelor TOC este precedată de simptome accentuate de depresie sau dacă simptomele depresive și cele obsesive predomină în aceeași măsură, se poate pune diagnosticul de depresie și se va trata tulburarea depresivă predominantă. În diagnoza diferențiată se observă adesea o diferență calitativă între gîndurile obsesive și cele depresive, mai
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
obsesiv-compulsive cu depresia este menționată frecvent în literatura de specialitate. În cazul în care apariția simptomelor TOC este precedată de simptome accentuate de depresie sau dacă simptomele depresive și cele obsesive predomină în aceeași măsură, se poate pune diagnosticul de depresie și se va trata tulburarea depresivă predominantă. În diagnoza diferențiată se observă adesea o diferență calitativă între gîndurile obsesive și cele depresive, mai ales în ceea ce privește sesizarea lipsei de fundament a gîndurilor și rezistența la ele. Absența ritualurilor compulsive la cei
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
trata tulburarea depresivă predominantă. În diagnoza diferențiată se observă adesea o diferență calitativă între gîndurile obsesive și cele depresive, mai ales în ceea ce privește sesizarea lipsei de fundament a gîndurilor și rezistența la ele. Absența ritualurilor compulsive la cei care suferă de depresie constituie un indiciu pentru diagnosticul diferențial. Alte diferențe asemănătoare sînt evidente în comportamentele stereotipe asociate cu schizofrenia, în care stereotipia este declanșată adesea ca urmare a unor idei fixe sau delirante sau ca reacție la alte simptome psihotice. Simptomele tulburării
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
familiali pot influența anumite forme ale tulburării, în toate studiile citate există o proporție destul de mare de probanzi care nu au un istoric de TOC în familie. Prin urmare, factorul genetic, deși este important, nu oferă un răspuns complet. Comorbiditatea Depresia Prezența simptomelor obsesionale la persoanele cu tulburări depresive a fost semnalată de mai mulți autori (Gittleson, 1966; Kendell și Discipio, 1970), la fel ca și frecvența ridicată a depresiei la cei care suferă de TOC (Rosenberg, 1968; Goodwin, 1969; Rasmussen
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
factorul genetic, deși este important, nu oferă un răspuns complet. Comorbiditatea Depresia Prezența simptomelor obsesionale la persoanele cu tulburări depresive a fost semnalată de mai mulți autori (Gittleson, 1966; Kendell și Discipio, 1970), la fel ca și frecvența ridicată a depresiei la cei care suferă de TOC (Rosenberg, 1968; Goodwin, 1969; Rasmussen și Tsuang, 1986). Cu toate acestea, simptomele obsesionale observate la pacienții cu tulburări depresive nu au de obicei intensitatea remarcată la pacienții cu TOC, iar recuperarea după depresie nu
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a depresiei la cei care suferă de TOC (Rosenberg, 1968; Goodwin, 1969; Rasmussen și Tsuang, 1986). Cu toate acestea, simptomele obsesionale observate la pacienții cu tulburări depresive nu au de obicei intensitatea remarcată la pacienții cu TOC, iar recuperarea după depresie nu a fost asociată cu o reducere a simptomelor obsesionale. Alte studii indică și faptul că, în cazul depresiei, trăsăturile obsesive urmează un parcurs paralel cu cel al tulburării principale și că, dacă erau prezente anterior, revin la intensitatea inițială
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
simptomele obsesionale observate la pacienții cu tulburări depresive nu au de obicei intensitatea remarcată la pacienții cu TOC, iar recuperarea după depresie nu a fost asociată cu o reducere a simptomelor obsesionale. Alte studii indică și faptul că, în cazul depresiei, trăsăturile obsesive urmează un parcurs paralel cu cel al tulburării principale și că, dacă erau prezente anterior, revin la intensitatea inițială, după vindecarea depresiei (Videbech, 1975; Marks, 1987). Prezența unor stări depresive sau a simptomelor depresive a fost descrisă în
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fost asociată cu o reducere a simptomelor obsesionale. Alte studii indică și faptul că, în cazul depresiei, trăsăturile obsesive urmează un parcurs paralel cu cel al tulburării principale și că, dacă erau prezente anterior, revin la intensitatea inițială, după vindecarea depresiei (Videbech, 1975; Marks, 1987). Prezența unor stări depresive sau a simptomelor depresive a fost descrisă în mod constant drept o complicație frecventă a TOC (Rosenberg, 1968; Goodwin et al., 1969; Black și Noyes, 1990), iar unii autori au sugerat o
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Marks, 1987). Prezența unor stări depresive sau a simptomelor depresive a fost descrisă în mod constant drept o complicație frecventă a TOC (Rosenberg, 1968; Goodwin et al., 1969; Black și Noyes, 1990), iar unii autori au sugerat o legătură între depresie și TOC (Hudson și Pope, 1990). Studii asupra copiilor, adolescenților și adulților suferind de TOC au relevat o frecvență ridicată a stărilor depresive, între 20% și 35% dintre pacienții internați cu TOC întrunind criteriile de diagnostic ale tulburării depresive majore
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a stărilor depresive, între 20% și 35% dintre pacienții internați cu TOC întrunind criteriile de diagnostic ale tulburării depresive majore (Rasmussen și Tsuang, 1986; Swedo et al., 1989; Sanderson et al., 1990). 67% dintre pacienții cu TOC sînt afectați de depresie pe durata întregii vieți (Rasmussen și Eisen, 1992). Cu toate acestea, astfel de date clinice trebuie interpretate cu prudență, deoarece multe persoane care suferă de TOC tind să apeleze la ajutor doar cînd sînt deprimate (Marks, 1987). Se impune, așadar
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și Eisen, 1992). Cu toate acestea, astfel de date clinice trebuie interpretate cu prudență, deoarece multe persoane care suferă de TOC tind să apeleze la ajutor doar cînd sînt deprimate (Marks, 1987). Se impune, așadar, o evaluare atentă a severității depresiei pacienților cu TOC care se prezintă pentru tratament în principal datorită faptului că prezența unei depresii severe diminuează eficiența terapiei comportamentale în TOC (Foa et al., 1983a, 1983b). Pe lîngă faptul că înregistrează progrese mai mici decît pacienții cu depresie
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
persoane care suferă de TOC tind să apeleze la ajutor doar cînd sînt deprimate (Marks, 1987). Se impune, așadar, o evaluare atentă a severității depresiei pacienților cu TOC care se prezintă pentru tratament în principal datorită faptului că prezența unei depresii severe diminuează eficiența terapiei comportamentale în TOC (Foa et al., 1983a, 1983b). Pe lîngă faptul că înregistrează progrese mai mici decît pacienții cu depresie ușoară sau moderată, pacienții cu TOC asociată cu depresie severă tind și spre o frecvență mai
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
depresiei pacienților cu TOC care se prezintă pentru tratament în principal datorită faptului că prezența unei depresii severe diminuează eficiența terapiei comportamentale în TOC (Foa et al., 1983a, 1983b). Pe lîngă faptul că înregistrează progrese mai mici decît pacienții cu depresie ușoară sau moderată, pacienții cu TOC asociată cu depresie severă tind și spre o frecvență mai ridicată a recidivelor. Atunci cînd astfel de pacienți se prezintă pentru tratament, trebuie luată în considerare posibilitatea combinării terapiei comportamentale cu medicația antidepresivă, preferabil
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în principal datorită faptului că prezența unei depresii severe diminuează eficiența terapiei comportamentale în TOC (Foa et al., 1983a, 1983b). Pe lîngă faptul că înregistrează progrese mai mici decît pacienții cu depresie ușoară sau moderată, pacienții cu TOC asociată cu depresie severă tind și spre o frecvență mai ridicată a recidivelor. Atunci cînd astfel de pacienți se prezintă pentru tratament, trebuie luată în considerare posibilitatea combinării terapiei comportamentale cu medicația antidepresivă, preferabil cu medicamente care au proprietatea de a inhiba recaptarea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și la cauzele acesteia rămîn neelucidate, în pofida extraordinarei dezvoltări din ultimii ani a cercetărilor în domeniu. Deși există un acord general în privința criteriilor de diagnostic din cele două principale sisteme de clasificare, precum și a recunoașterii complicațiilor frecvent întîlnite în cazul depresiei asociate cu TOC, mai sînt multe neclarități legate de etiologie, de comorbiditate și de alte complicații ale acestei tulburări, care rămîne o afecțiune deconcertantă și dacă nu este tratată incapacitantă. O problemă importantă care continuă să apară în literatura de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
terapeutului, sentimente de anxietate mai reduse în mediul de lucru de acasă și erau mai puțin presați de persoanele apropiate să continue tratamentul. Foa și colaboratorii săi (1983a, 1983b), încercînd să descopere factorii ce anticipează rezultatele, au aflat că intensitatea depresiei poate modifica rezultatele, dacă expunerea la stimuli și prevenirea răspunsului sînt folosite prin influențarea reactivității și obișnuinței în intervalul dintre ședințe. De asemenea, s-a dovedit că prezența ideilor supraevaluate are un impact negativ asupra rezultatelor (Foa, 1979). Dimpotrivă, Lelliot
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
grup de 60 de pacienți supuși terapiei comportamentale, terapiei medicamentoase cu fluvoxamină sau celor două terapii combinate, au conchis că gradul sporit al evitării stimulilor este singurul și cel mai bun indiciu al rezultatelor nesatisfăcătoare. Deși alte studii arată că depresia nu reprezintă un indiciu semnificativ al rezultatului (Basoglu et al., 1988; Hoogduin și Duivenvoorden, 1988; OSullivan et al., 1991; Riggs et al., 1992), studiul lui Cottraux și al colaboratorilor săi (1993) demonstrează că prezența depresiei anticipează eșecul tratamentului. De asemenea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Deși alte studii arată că depresia nu reprezintă un indiciu semnificativ al rezultatului (Basoglu et al., 1988; Hoogduin și Duivenvoorden, 1988; OSullivan et al., 1991; Riggs et al., 1992), studiul lui Cottraux și al colaboratorilor săi (1993) demonstrează că prezența depresiei anticipează eșecul tratamentului. De asemenea, depresia severă a fost asociată cu rezultate mai puțin satisfăcătoare într-un studiu de evaluare a 72 de pacienți cu TOC supuși terapiei comportamentale (Foa et al., 1981). Un studiu mai recent (Castle et al
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
nu reprezintă un indiciu semnificativ al rezultatului (Basoglu et al., 1988; Hoogduin și Duivenvoorden, 1988; OSullivan et al., 1991; Riggs et al., 1992), studiul lui Cottraux și al colaboratorilor săi (1993) demonstrează că prezența depresiei anticipează eșecul tratamentului. De asemenea, depresia severă a fost asociată cu rezultate mai puțin satisfăcătoare într-un studiu de evaluare a 72 de pacienți cu TOC supuși terapiei comportamentale (Foa et al., 1981). Un studiu mai recent (Castle et al., 1994) a examinat factorii ce permit
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
crescută a tulburării obsesive este asociată cu rezultate mai puțin satisfăcătoare, dar slaba motivație, nemulțumirile legate de relația cu terapeutul și o durată mai mare a bolii anticipează progrese imediate (după tratament) reduse în cazul fricii obsesive, în vreme ce nivelurile de depresie mai ridicate anterioare tratamentului anticipează progrese reduse în privința comportamentelor repetitive. Pe scurt, severitatea simptomelor pare să constituie cel mai important factor anticipator, pacienții cu simptomele cele mai severe înregistrînd cele mai reduse progrese. Rolul depresiei ca factor anticipator al rezultatelor
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fricii obsesive, în vreme ce nivelurile de depresie mai ridicate anterioare tratamentului anticipează progrese reduse în privința comportamentelor repetitive. Pe scurt, severitatea simptomelor pare să constituie cel mai important factor anticipator, pacienții cu simptomele cele mai severe înregistrînd cele mai reduse progrese. Rolul depresiei ca factor anticipator al rezultatelor rămîne incert; unele studii relevă progrese mai mici la pacienții depresivi (de exemplu, Foa et al., 1983b; Cottraux et al., 1993), iar altele nu descoperă nici o asociere (de exemplu, Basoglu et al., 1988; Hoogduin și
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
medicației. De exemplu, Pato și colaboratorii săi (1988) au raportat că 89% dintre pacienții tratați cu clomipramină pe o perioadă de cinci pînă la 27 de luni au înregistrat recidive importante ale simptomelor TOC. La 11 din cei 18 subiecți, depresia s-a agravat în mod semnificativ. Estimarea procentajului de recidive în urma întreruperii medicației variază între 65% și 90% (Rasmussen și Eisen, 1997). Descoperirile de acest fel i-au determinat pe unii autori să sugereze faptul că asocierea terapiei comportamentale cu
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cercetări au indicat faptul că asocierea ISRS cu terapia comportamentală poate fi utilă pe termen scurt în cazul pacienților depresivi cu TOC și că terapia comportamentală reprezintă un tratament eficient și suficient pentru pacienții cu TOC care nu suferă de depresie (de exemplu, Marks et al., 1980, 1988; Cottraux, 1989; Hohagen et al., 1988), iar alte studii nu au relevat diferențe între rezultatele înregistrate prin asocierea terapiei cu inhibitori cu terapia comportamentală și rezultatele obținute doar prin terapie comportamentală (de Haan
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cunoștințele actuale insuficiente legate de posibila superioritate a terapiei combinate în comparație cu terapiile unice, precum și de efectele secundare care, deși variază în funcție de medicație, sînt totuși prezente, decizia de a include medicația în tratament trebuie luată pe baza unor factori precum severitatea depresiei asociate cu tulburarea, dorința pacientului de a se implica într-un program comportamental, lipsa reacțiilor la tehnicile expunerii la stimuli sau alegerea personală a pacientului. Tehnicile psihochirurgicale, cum ar fi cingulotomia anterioară, capsulotomia anterioară sau tractotomie subcaudată, proceduri prin care
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mod satisfăcător evoluția TOC, însă aceasta nu înseamnă că nu există tratamente eficiente. De fapt, cu toate că prezintă un interes considerabil, cauza tulburării exercită o influență redusă asupra rezultatelor tratamentului. Totuși, trebuie să subliniem faptul că, în unele cazuri, afecțiuni precum depresia sau schizofrenia pot genera simptome asemănătoare cu cele specifice TOC. Alte afecțiuni cu simptome de același gen sînt sindromul Tourette, demența, traumele cerebrale sau alte afecțiuni neurologice. 2.6. Tratamentul tulburării obsesiv-compulsive În prezent sînt disponibile două tratamente eficiente ale
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]