7,705 matches
-
d'intériorité " (p. 42) ; le moț qui " devient flèche ", le verbe " qui s'aiguise " (p. 45) ; la recherche d'un style visant à " pénétrer l'essence des choses " (p. 46) ; leș " multiplicités des rapports d'association " (p. 48) ; la " simultanéité des contenus de la conscience " (p. 49) ; l'" art du paroxysme et de l'effusion, voire du pathos et de l'emphase " (p. 51) ; leș " visions fragmentées, comme leș images, incessamment changeantes, de la rue, et ce regard tourné vers l'impersonnalité du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 183. 948 Ionel Bușe, " Lucian Blaga : de la matrice stylistique à l'imaginal ", op. cît., p. 135. 949 Sean Cotter, " The Soviet Translation : Romanian Literary Translators after World War Two ", în Meta : journal des traducteurs/Meta : Translators' Journal, vol. 53, no. 4, 2008, p. 841-842, consulté le 12 juin 2011, URL : http://www.erudit.org/revue/meta/2008/v53/n4/019650ar.pdf. 950 Idem, p. 841. " Nous pouvons appeler la première période communiste, avec
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
à la métrique de Goethe. Pénétrant dans la profondeur du texte et le traduisant, la plupart des fois, par la méthode exhaustive d'un vrai commentateur en prose, Blaga rend parfois leș images et leș idées de Goethe à travers des visions personnelles. Par exemple, on découvre souvent qu'un bon nombre de vers ont été ajoutés au texte original, car leș possibilités d'expression de la langue roumaine șont plus analytiques, par rapport à la concentration et à la force de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
être observés dans la structure de l'œuvre comme leș couches géologiques dans la croûte terrestre. " Notre traduction. 1008 Idem, p. 119 : " Une traduction poétique naît dans une région d'interférence des structures stylistiques de l'œuvre d'origine et des structures stylistiques propres au poète traducteur. Même și le traducteur essaie de se dépersonnaliser, l'interférence des structures se produit inévitablement. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 1009 Ibid : " În critică literară europeană s-au făcu în deceniile din
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
a fenomenelor spirituale. Un poète, traduisant un autre poète, n'a aucunement la possibilité de se transformer en miroir pur de son objet. De telles possibilités existent seulement dans l'univers mécanique et physique, et non dans l'univers complexe des phénomènes spirituels. ") 1011 Ibid : " Une traduction poétique valable en soi et par soi est, par toutes șes conditions, objectives et subjectives, une "ré-création", non une transposition littéraire d'une langue dans une autre langue. Leș grandes traductions qui existent dans
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le livre est aussi un bilan personnel de l'auteur, qui se relève ici dans leș trois hypostases : le linguiste, connu des ouvrages antérieurs Le signe linguistique, 1970, La sémiotique linguistique, 1978 -, l'éminent traducteur de poésie, qui a réalisé des versions françaises très réussies de Blaga, Eminescu et Voiculescu, le professeur de littérature et praticien de la sémiotique, annoncé déjà par un ouvrage remarquable réalisé sous să direction, Balzac sémioticien avânt la lettre, 1977. " C'est nous qui soulignons. 1103 V.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1178 Ibid. 1179 Ibid. C'est nous qui soulignons. 1180 Ibid. C'est nous qui soulignons. 1181 Ibid. C'est nous qui soulignons. 1182 Idem, p. 117-118. 1183 V. Idem, p. 118-119. Nous insistons davantage sur la traduction des titres des recueils de Blaga dans le Chapitre VI. 1184 V. Idem, p. 119 : Nous avons procédé rarement à des "adaptations". Normalement l'adaptation s'applique aux productions théâtrales et romanesques, où pèsent beaucoup leș structures sémiotiques extra-textuelles. En poésie, l'adaptation
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sanda-stolojan; http://aline.dedieguez.pagesperso-orange.fr/tstmagic/defis europe/stolojan.htm ; http://www.alternativa online.ca/SandaStolojan.html ; http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&file=article&sid=939, consultés le 12 juin 2010. 1200 V. Sanda Stolojan, " L'emblème des larmes chez Lucian Blaga ", în L'ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga, op. cît., p. 11. C'est nous qui soulignons. 1201 Ibid. C'est nous qui soulignons. 1202 Idem, p. 12. C'est nous qui soulignons. 1203 V. Sanda
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
voire même și elles comportaient parfois de vraies fautes de langue, du moins permettaient-elles de se faire une idée d'œuvres qui, sans elles, seraient restées totalement ignorées. Ces traductions avaient ainsi l'indigne vertu d'ouvrir le champ à des investigations plus approfondies pour tous ceux qui en éprouvaient le désir. " 1214 Ibid. C'est nous qui soulignons. 1215 V. Ibid : " J'en arrive à ce qui m'a poussé, en 1995, à vouloir à mon tour me confronter à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Ibid. C'est nous qui soulignons. 1295 Ibid. C'est nous qui soulignons. 1296 Ibid. C'est nous qui soulignons. 1297 Nous reviendrons à cet aspect dans le dernier chapitre de la thèse, quand îl est question de la traduction des titres des recueils de Lucian Blaga. 1298 V. Philippe Loubière, " Avant-propos concernant le titre et la traduction de "trecere" ", în Lucian Blaga, Au fil du grand parcours, traduction de Philippe Loubière, op. cît., p. 6-9. Nous analysons en détail l'avant-propos du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
variante à la traduction de Paul Miclău (" [...] car șes yeux se șont fermés comme leș escargots hibernants ", în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, op. cît., p. 199), ou à celle de Jean Poncet (" [...] șes yeux se șont cloș tels des escargots sur l'hiver ", în Lucian Blaga ou le chant..., p. 58). Ces deux solutions de traduction n'altèrent pas leș sens du poème source. 1376 Nous avons constaté que, dans le cas de ce traducteur, l'ajout des vers survient
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
qu'il a fournie pour leș titres des recueils de poèmes de Blaga. 1484 Ladislas Gáldi, Contributions à l'histoire de la versification roumaine..., op. cît., p. 7. 1485 Idem, p. 8. 1486 Idem, p. 9. 1487 Ce șont leș fonctions des signifiants du texte qui șont à traduire, lorsqu'on leș juge pertinentes, et non leș formes. V. aussi Henry Schogt, Claude Tatilon, " Georges Mounin : la traduction sans fard ", în La linguistique, 29-2, 1993, p. 77 : " En traduction, lorsqu'une structure
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cît., p. 521 : leș couples de rimes " veșmânt "/" vânt " et " planetă "/" paletă " șont traduits par " vêtement "/" vent " et, respectivement, " planète "/" palette ". 1518 V. Michèle Aquien, Dictionnaire de poétique, op. cît., p. 242 : " Facilité est banalité șont déconseillées dans le choix des mots à la rime. On évite donc : a) la rime du même au même (c'est-à-dire d'un moț avec lui-même) [...]. Elle est d'ailleurs exclue dès le Moyen Âge ; b) la rime entre leș mots de la même famille ; c
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș langues peuvent toutes exprimer toutes leș idées. Vu sous cet angle, rien n'est intraduisible. " V. Idem, p. 69 : " Une fois dépassées leș traductions scolaires, exercice d'exploration des langues étrangères, on ne traduit jamais une langue, mais toujours des textes ou des discours, dont la raison d'être est la transmission des idées. " Edmond Cary démonte lui aussi le postulat apriorique de l'intraduisible : " À la vérité cette notion [de termes intraduisibles] ne devient une gêne que dans la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mouvoir." " V. Paul Robert, Dictionnaire de poétique et de rhétorique, PUF, 4e éd., Paris, 1989. 1581 V. Henri Suhamy, Leș figures de style, op. cît., p. 30. 1582 Isabelle Oliveira, " La métaphore terminologique sous un angle cognitif ", în Meta : journal des traducteurs/Meta : Translators' Journal, volume 50, no. 4, 2005, consulté le 12 juillet 2011, URL : http://www.erudit.org/livre/meta/2005/000262co.pdf. Le terme " mapping " (correspondance conceptuelle) appartient à Lakoff et Johnson. V. George Lakoff, Mark Johnson, Leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de clară lumina zilelor de vară în țările binecuvântate decorul și mișcarea tabloului e atât de frumoasă, că nu putem să-l felicităm în deajuns de a fi reușit să dea o nouă și eclatantă interpretare unui subiect atât de des tratat"550. Perversitatea devine trăsătura dominantă a nimfetei, perversitate care-și găsește ecoul în sărutul macabru și care este integrată sferei patologice. Perversitatea face parte din recuzita personajului, așa cum chipul sfântului se transformă în masca unei frumuseți atinse de aripa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al specialiștilor din România este În curs de formare, aproape inexistent În dezbaterea publică și profesională. Tinerii din România care Încercă să consume droguri, utilizează, În primul rând, drogurile experimentale, recreaționale (marijuana, hașiș, extasy, LSD, alcool etilic + medicamente), cel mai des marijuana și hașiș (vezi Tabel 3). Tendința de consum a produselor de canabis este stabilă (8,9-9%), dar utilizarea LSD-lui este În creștere (0,2-1,8-2,4%), În rândul persoanelor care au afirmat că consumă droguri. Tendința prezentată cu privire la substanțele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care nu-1 priveau În mod direct. Lică a sosit la Moara cu noroc Într-o dimineață. Autorul Îi schițează un portret sumar: cam de vreo treizeci și șase de ani, Înalt uscățiv la față, cu mustața lungă, ochii verzi, sprâncenele dese și Împreunate. Lică era porcar din cei ce poartă „camașă subțire și albă cu floricele, pieptar cu bumbi de argint și bici de carmajin... cu codoriștea de os Împodobit cu flori tăiate și cu ghintulețe de aur”. După ce s-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
om sănătos și rațional. Tot din punct de vedere fizic, e de remarcat figura lui. Are un chip aspru, ca al oricărui țăran, călit În Îndelungata trudă asupra pământului, În exclusivitate, principalul mijloc de trai. Fața, acoperită cu o barbă deasă, rasă o dată la o săptămână, În momentul când se duce, pentru un interes sau altul, ori numai așa ca să schimbe opinii politice intrate În derizoriu, În poiana lui Iocan și, În drum, trece și pe la un țăran care o face
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
1871, un mare jurist francez (Boutmy) a considerat că soluția ieșirii din criză a țării sale este o bună cunoaștere a problemelor sociale ale țării, întemeind prestigioasa Ecole libre des sciences politiques, la care s-au adăugat ulterior Collège libre des sciences sociales și Ecole des hautes etudes sociales. Regenerarea politico-economică și spirituală a Franței care a urmat după 1871 se datorează, în mare măsură, pleiadei de oameni politici, economiști, publiciști, scriitori și diplomați care au fost, toți, profesori sau studenți
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care inamicul îi are lăsați în localitate. Chestorul Poliției Iași Lt. Col. Chirilovici ss. Chirilovici *) Adnotare: "27.VI.1941 Biroul 2. Toți pe tabelul de suspecți vor fi îndrumați spre zona interioară, ceilalți vor fi menținuți arestați. Să se facă razii dese ziua și noaptea. Dresare de acte celor găsiți contravenționați. Toți cei ce vor fi prinși cu lanterne de semnalizare vor fi uciși. General ss. Stavrescu 159". AMR, fond 2277-Divizia 14 Infanterie, dosar nr. 1085, f. 94-96. Documentul nr. 12 ARMATA
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Oficiul poștal militar Nr. 22 Nr. 200.200 1941 luna Iulie ziua 12 CORPUL DE MUNTE către M.U. și E.N.I. Cu onoare vă rugăm să binevoiți a cunoaște că suntem sesizați că în comunele ocupate de armată, se întâmplă dese omoruri în populația civilă în special din aceia evreiască. Din cercetările făcute nu s'au putut la majoritatea cazurilor găsi nici un motiv al acestor acte. S'a constatat totuși că cea mai mare parte au fost executați de armată. Pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ordin nu se admite sub nici un motiv ca Evreii să locuiască în case românești; Cazarea Evreilor aflați la lucru se va face în afara localităților. În acest scop se vor construi imediat bordeie sau barăci. Toți comandanții ierarhici vor face controluri dese și inopinate pe teren arestând și trimițând în judecata Curților Marțiale pe toți acei care vor dovedi ușurință în paza Evreilor, aflați la lucru. Comandamentele Teritoriale, în rapoartele contrainformative lunare, vor arăta la un capitol special modul cum se aplică
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
li se vor repartiza meseriași evrei, au obligațiunea de a-i folosi numai în cadrul specialității lor; acolo unde se va dovedi că meseriașii sunt întrebuințați pentru diferite corvezi, se va ridica dreptul de folosință. În scopul acesta se vor organiza dese controluri atât de Corpurile de Armată (Comandamentele Teritoriale), cât și de Cercurile de Recrutare. VII. Hrănirea echipelor este în sarcina instituției care le folosește în cadrul muncii de interes obștesc, cunoscând că evreii au drepturile de hrană și soldă echivalente cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a fi completate cu toate datele necesare identificării evreilor, pentruca apoi să putem efectua mutațiile respective în registrele speciale. Trebuie reținut faptul că tabelele de scutiri cuprinzând 9768 evrei, au sosit la Cerc cu mare întârziere și după ce am făcut dese reveniri și am purtat repetate convorbiri telefonice. Încă o cauză și o imposibilitate de a avea evidența repartizărilor evreilor la munca obligatorie și a numărului detașamentelor existente este că unele detașamente au luat ființă pe baza unor aprobări date direct
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]