7,766 matches
-
Workshop in Political Theory and Policy Analysis, Indiana University. Popkin, S., 1977, The Rational Peasant: The Political Economy of Rural Society in Vietnam, University of California Press, Berkeley. Re-ETGACE, The Implications of the Research for Central and Eastern European Policy Design on Active Citizenship and Governance: Final Report, HYPERLINK "http://www.socsci.kun.nl/re-etgace/RE-ETGACE FinalReport.pdf" http://www.socsci.kun.nl/re-etgace/RE-ETGACE FinalReport.pdf. Sandu, D., 2004, „Status Inconsistency as Predictor of Public Action Attitudes in Romania”, Current Sociology, 52
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
A. Bălașa (coord.), Calitatea vieții în România, Editura Expert, București. Mățăuan, Gabriel, 1999, Evaluarea programelor sociale, Editura Expert, București. Midgley, James, 1995, Social Development: The Developmental Perspective in Social Welfare, Sage Publications, Thousand Oaks. Miller, D., 1991, Handbook of Research Design and Social Measurement, ediția a V-a, Sage Publications, Newbury Park. Molnar, Maria, 1999, Sărăcie și protecție socială, Editura Fundației România de Mâine, București. Morris David, 1996, Light in the Tunnel: The Changing Condition of the World’s Poor, http
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
keyword>*Infant Mortality</keyword><keyword>*Life Expectancy</keyword><keyword>Longevity</keyword><keyword>*Models, Theoretical</keyword><keyword>Mortality</keyword><keyword>Population</keyword><keyword>Population Dynamics</keyword><keyword>*Quality of Life</keyword><keyword>*Reproducibility of Results</keyword><keyword>Research</keyword><keyword>*Research Design</keyword><keyword>*Social Change</keyword><keyword>Social Class</keyword><keyword>Social Welfare</keyword><keyword>Socioeconomic Factors</keyword><keyword>constructing a summary measure of the multidimensional and dynamic concept</keyword><keyword>of development. 2 indexes are referred to: the UN Development
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
keyword>*Infant Mortality</keyword><keyword>*Life Expectancy</keyword><keyword>Longevity</keyword><keyword>*Models, Theoretical</keyword><keyword>Mortality</keyword><keyword>Population</keyword><keyword>Population Dynamics</keyword><keyword>*Quality of Life</keyword><keyword>*Reproducibility of Results</keyword><keyword>Research</keyword><keyword>*Research Design</keyword><keyword>*Social Change</keyword><keyword>Social Class</keyword><keyword>Social Welfare</keyword><keyword>Socioeconomic Factors</keyword><keyword>constructing a summary measure of the multidimensional and dynamic concept</keyword><keyword>of development. 2 indexes are referred to: the UN Development
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sînt următoarele: 1.alegerea, definirea temei de cercetare și trecerea în revistă a literaturii de specialitate; 2. formularea obiectivului și a ipotezelor cercetării; 3. stabilirea lotului de subiecți; 4. precizarea variabilelor și operaționalizarea acestora; 5. prezentarea instrumentelor folosite; 6. prezentarea designului cercetării (dacă este cazul); 7.procedura de desfășurare a cercetării (sau a experimentului); 8. analiza și interpretarea rezultatelor; 9. concluzii și discuții asupra rezultatelor obținute; 10.limite ale cercetării și direcții viitoare de analiză. Le vom discuta, în cele ce
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
vom preciza coeficientul de fidelitate alfa Cronbach obținut pe lotul de subiecți investigat. Dacă am aplicat metoda observației, vom descrie grila de observație, dacă e vorba despre interviu sau focus-grup, grila de interviu utilizată în cadrul acestora. 2.4.6.Prezentarea designului cercetării (dacă este cazul) Această secțiune este prezentă doar în cazul în care cercetarea este experimentală sau cvasiexperimentală; se precizează numărul de grupe utilizate, dacă acestea sînt independente sau cu măsurători repetate etc. 2.4.7.Procedura de desfășurare a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cercetare, principala formă de prezentare a informațiilor rezultate dintr-un demers de investigare a unei realități: -selectarea/prezentarea temei, a subiectului cercetării sau definirea problemei; -studiu asupra contextului teoretic al problemei de cercetare; -stabilirea obiectivelor și a ipotezelor cercetării; -alegerea designului de cercetare; -realizarea cercetării; -analiza datelor colectate în contextul cercetării; -interpretarea rezultatelor în raport cu literatura de specialitate; -elaborarea concluziilor și a implicațiilor rezultatelor pentru practica și/sau cercetarea educațională. Acest capitol descrie în manieră succintă structura unui raport de cercetare, cu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
paragraf distinct, fără legături evidente cu secțiunile anterioare poate crea senzația de abordare fragmentară și chiar haotică. Tabelele constituie o modalitate eficientă de organizare a datelor după criterii clar delimitate. În cazul în care cercetătorul intenționează să argumenteze structura propriului design prin apelul la demersuri empirice anterioare, el poate face apel la o structură similară celei prezentate în exemplul de mai jos (vezi tabelul). Descrierea studiilor similare în formă sintetică permite compararea acestora și oferă o imagine de ansamblu a contribuțiilor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
suportul explicativ al demersului. 5.3. Obiectivele și ipotezele cercetării Acestea pot fi prezentate într-o secțiune distinctă a raportului de cercetare sau pot fi inserate ca subcapitol în secțiunea destinată descrierii metodologiei de cercetare pentru care s-a optat (designul cercetării). Obiectivele și ipotezele enunțate trebuie s. conducă spre modul de rezolvare sau investigare a problemei circumscrise în secțiunile anterioare. Obiectivele cercetării trebuie să acopere strict acțiunile întreprinse de cercetător pentru studierea problemei, fără a include generalități fără semnificație în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
care s-a optat, acuratețea și rigurozitatea acesteia sînt elemente-cheie în evaluarea proiectului de către specialiști. Dacă raportul se adresează unui public mai puțin avizat, metodologia cercetării trebuie prezentată în termeni chiar minimaliști, cu detalii strict necesare pentru înțelegerea rezultatelor. Descrierea designului cercetării îi conferă acesteia credibilitate, permițînd analiza și discutarea onestă a rezultatelor. Designul cercetării se referă în mod concret la: - prezentarea și definirea variabilelor (inclusiv a modului în care au fost operaționalizate în contextul cercetării); -descrierea eșantionului/lotului de cercetare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de către specialiști. Dacă raportul se adresează unui public mai puțin avizat, metodologia cercetării trebuie prezentată în termeni chiar minimaliști, cu detalii strict necesare pentru înțelegerea rezultatelor. Descrierea designului cercetării îi conferă acesteia credibilitate, permițînd analiza și discutarea onestă a rezultatelor. Designul cercetării se referă în mod concret la: - prezentarea și definirea variabilelor (inclusiv a modului în care au fost operaționalizate în contextul cercetării); -descrierea eșantionului/lotului de cercetare (caracteristici demografice, echivalență în cazul grupurilor experimentale și de control etc.); -prezentarea instrumentelor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
grupurilor experimentale și de control etc.); -prezentarea instrumentelor de cercetare și a procedurii de investigare (inclusiv informații privind validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare pentru care s-a optat); -menționarea metodelor de analiză a datelor. Pe lîngă aceste detalii privind designul cercetării, cercetătorul trebuie să menționeze ce alternative de studiere a problemei a exclus și care sînt argumentele în favoarea realizării cercetării în forma propusă. Pentru elaborarea acestei secțiuni se recomandă: -definirea clară și succintă a principalelor concepte, fără a relua informațiile
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
vedere personal asupra subiectului studiat. c)Obiectivele și metodologia cercetării. Această secțiune trebuie să ofere informații cu privire la natura demersului investigativ pentru care s-a optat, menționîndu-se următoarele aspecte: formularea coerentă a obiectivelor și a întrebărilor cercetării, a ipotezelor cercetării, descrierea designului cercetării (prezentarea variabilelor, descrierea eșantionului/subiecților inves tigați, descrierea procedurii de investigare, menționarea metodelor de analiză a datelor). d)Rezultatele cercetării. Această secțiune a lucrării trebuie să includă prezentarea și analiza datelor, precum și interpretarea pedagogică/psihopedagogică a Prezentare comparativă a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
nostru. Răspunsurile pot fi multiple: 1.erori în selectarea subiecților pentru cercetare: selecția a căzut pe un oarecare bias (am selectat subiecți avînd anumite caracteristici distincte, fiind oarecum diferiți de populația generală; de exemplu, subiecți cu un QI < 60); 2.designul metodologic și statistic este unul slab: instrumentele de măsurare au o fidelitate și o validitate scăzute; variabilele nu sînt normal distribuite etc.; 3.lotul de subiecți este redus etc. Asemenea factori reduc puterea cercetării noastre în detectarea diferențelor sau a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
eșantion sînt cele specificate mai sus. 6.3.2.Testul pentru două eșantioane independente (Independent-Samples T-Test) Scop. Testul verifică dacă există diferențe semnificative între două eșantioane/ grupuri independente în ceea ce privește mediile la variabila supusă analizei. Acest test t este specific designurilor intergrupuri (between groups). Condiții. Pe lîngă condițiile generale, există două condiții specifice: 1. Independența grupurilor: fiecare subiect face parte doar dintr-un singur grup, iar aceste grupuri sînt independente. 2. Omogenitatea varianțelor: grupurile trebuie să facă parte din populații cu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cu un stil autoritar (35.17, comparativ cu 33.44). 6.3.3. Testul t pentru două eșantioane perechi (Paired-Samples T-Test) Scop. Acest test urmărește compararea mediilor a două eșantioane perechi sau variabile pereche. Aplicarea acestui test este specifică designurilor intragrupuri (within-groups) sau cu măsurători repetate (repeated measures). Condiții. Alături de condițiile generale, se impun două condiții specifice: 1. VI este dihotomică, iar nivelele sale (sau grupele) sînt pereche sau legate într-un anumit mod (pretest/post-test, de exemplu). 2. Diferența
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
interesați, toate aceste metode și tehnici de analiză a efectelor de interacțiune sînt discutate pe larg în Labăr, 2008). Analiza efectului de interacțiune prin intermediul efectelor simple. Prin acest demers analizăm influența unei VI în fiecare dintre condițiile altei VI. În designul experimental analizat 3x2 avem șase grupe experimentale (G1 G6) și șase medii corespunzătoare fiecărui grup experimental (M1-M6). Vom avea două posibilități de analiză: -analiza efectelor simple ale VI autonomie în fiecare dintre cele două condiții ale VI internalism-externalism (două efecte
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
3. ANOVA simplă cu măsurători repetate Prezentare generală Dacă în ANOVA simplă un subiect participa doar într-o condiție experimentală, în ANOVA cu măsurători repetate un subiect participă în toate condițiile experimentale (este testat de mai multe ori). Atunci cînd designul conține o singură VI, metoda presupune compararea a cel puțin trei condiții experimentale (trei variabile pereche în SPSS). Analiza varianțelor. În ANOVA simplă și factorială varianța datorată diferențelor interindividuale (sau intragrupuri) făcea parte din varianța eroare (neexplicată). În ANOVA cu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cu măsurători repetate această varianță dată de diferențele interindividuale este analizată și controlată (datorită faptului că fiecare subiect participă în fiecare condiție experimentală) și astfel nu mai face parte din varianța eroare. Prin urmare, varianța eroare este mai mică în designul cu măsurători repetate, comparativ cu designul intergrupuri și deci tehnica ANOVA cu măsurători repetate (design intragrupuri) este mai puternică decît tehnica ANOVA simplă sau factorială (design intergrupuri), crescînd șansele de a detecta diferențe între condiții atunci cînd acestea există. Condițiile
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de diferențele interindividuale este analizată și controlată (datorită faptului că fiecare subiect participă în fiecare condiție experimentală) și astfel nu mai face parte din varianța eroare. Prin urmare, varianța eroare este mai mică în designul cu măsurători repetate, comparativ cu designul intergrupuri și deci tehnica ANOVA cu măsurători repetate (design intragrupuri) este mai puternică decît tehnica ANOVA simplă sau factorială (design intergrupuri), crescînd șansele de a detecta diferențe între condiții atunci cînd acestea există. Condițiile de aplicare ale acestei tehnici sînt
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
că fiecare subiect participă în fiecare condiție experimentală) și astfel nu mai face parte din varianța eroare. Prin urmare, varianța eroare este mai mică în designul cu măsurători repetate, comparativ cu designul intergrupuri și deci tehnica ANOVA cu măsurători repetate (design intragrupuri) este mai puternică decît tehnica ANOVA simplă sau factorială (design intergrupuri), crescînd șansele de a detecta diferențe între condiții atunci cînd acestea există. Condițiile de aplicare ale acestei tehnici sînt: 1. VD este cantitativă și normal distribuită (în fiecare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mai face parte din varianța eroare. Prin urmare, varianța eroare este mai mică în designul cu măsurători repetate, comparativ cu designul intergrupuri și deci tehnica ANOVA cu măsurători repetate (design intragrupuri) este mai puternică decît tehnica ANOVA simplă sau factorială (design intergrupuri), crescînd șansele de a detecta diferențe între condiții atunci cînd acestea există. Condițiile de aplicare ale acestei tehnici sînt: 1. VD este cantitativă și normal distribuită (în fiecare condiție a VI); 2. sfericitatea (condiția de sfericitate), testată prin testul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
New York: The Penguin Press. Kampe, N. (1987). Normalizing the Holocaust? The Recent Historians' Debate in the Federal Republic of Germany. Holocaust Genocide Studies, 2(1), 61-80. Karnoouh, C. (2011). Inventarea poporului-națiune: cronici din România și Europa Orientală: 1973-2007. Cluj-Napoca: Ideea Design & Print. Kedourie, E. (1961). Nationalism. Londra: Hutchinson University Library. Kohn, H. (1961). The Idea of Nationalism: A Study in Its Origins and Background. New York: The Macmillan Company. Krippendorff, K. (2004). Content Analysis: An Introduction to Its Methodology. Thousand Oaks, Londra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în legătură cu specialiștii fabricii. În urma expoziției de la final, am donat lucrări la fabrică, s au făcut și niște calendare, fiecare artist ilustrând câte o lună. A fost o expoziție foarte fructuoasă, astfel că în anul următor s-a ales ca temă designul, la IMU și Letea, gândindu-ne împreună cum să arate fabricile, începând de la locurile de muncă și până la salopetele muncitorilor și alte detalii. Tabăra a durat mai mult de o lună, ca în primul caz, apoi s-a lucrat un
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Stat sau în cele particulare, pentru că sunt atâtea secții și atâtea domenii ce ar putea fi acoperite cu specialiștii de aici. Dincolo de pictură, grafică și sculptură, care în mod tradițional sunt abordate, o atenție specială ar trebui să se acorde designului, atât de necesar în industrie, tocmai pentru a pune în valoare fiecare obiect din punct de vedere estetic. Se pot pregăti specialiști care să se ocupe exact de treaba aceasta, începând de la ambalaj și până la micile amănunte. O direcție neexploatată
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]