8,270 matches
-
ani. Se poate discuta ce constituie în astfel de cazuri un guvern: dacă aplicăm o definiție strictă și avem în vedere faptul că un guvern nu trebuie să se schimbe deloc pentru a fi considerat unul singur, atunci aproape niciun executiv național nu rămâne în funcție mai mult de un an sau doi; dacă privim situația mai degajat și decidem, de exemplu, să excludem remanierile parțiale, apare întrebarea ce criteriu de separare trebuie adoptat. Se poate sugera că un guvern este
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
tehnic, și-a pierdut din importanță din cauza multitudinii remanierilor, dar și a faptului că este apanajul aproape exclusiv al Europei occidentale. Așa cum am arătat în capitolul 11, s-a sugerat că reprezentarea proporțională are efectul de a conduce la instabilitatea executivului deoarece rezultă într-o dispersie mai mare a partidelor în parlament. Totuși, guvernele minoritare și coalițiile, care sunt într-adevăr numeroase în Europa continentală, nu sunt deloc slabe și instabile; diferența în ceea ce privește durata între guvernele monocolore și cele de coaliție
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
deoarece în mod normal guvernele durează puțin: guvernele au nevoie de timp pentru a elabora politici, și este nevoie de și mai mult timp pentru ca aceste politici să fie implementate. Există așadar, inevitabil, un decalaj între momentul în care un executiv ajunge în funcție și momentul în care politicile își fac simțite efectele chiar dacă, așa cum se afirmă uneori, noile guverne și noii lideri pot beneficia de o perioadă de grație (Bunce, 1981). Din moment ce există un astfel de decalaj, variabil de la o
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
efectele chiar dacă, așa cum se afirmă uneori, noile guverne și noii lideri pot beneficia de o perioadă de grație (Bunce, 1981). Din moment ce există un astfel de decalaj, variabil de la o politică la alta, rezultatele ar trebui adesea puse mai degrabă pe seama executivelor anterioare, decât a celor curente. În plus, din moment ce guvernele au în mod normal puțin spațiu de manevră, dat fiind că marea majoritate a cheltuielilor (90% sau mai mult) se referă la chestiuni care nu pot fi modificate (salarii, continuarea activităților
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
etc.), determinarea impactului real al unui guvern dat este adesea speculativă și, mai mult ca sigur, foarte controversată. Posibilul impact al guvernelor Concluziile au rămas așadar destul de vagi: ele privesc mai curând anumite caracteristici largi ale unor clase întregi de executive naționale, decât ale cabinetelor individuale. S-a putut stabili că guvernele social-democrate au într-adevăr, în multe privințe, un impact asupra vieții sociale și economice, deși uneori se afirmă că între partidele de guvernământ nu se mai poate detecta nicio
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
atribuite, deși poate avea un impact negativ asupra legitimității regimului (Kellner și Crowther-Hunt, 1980: 211-2). Concluziile care se pot trage cu privire la impactul guvernului asupra vieții sociale și economice sunt așadar limitate. Totuși, dacă avem în vedere doar acest impact, rolul executivelor naționale este perceput într-o manieră prea îngustă. Valorile culturale și ideologice mai largi pe care guvernele le încurajează pot modifica climatul general în cadrul căruia se dezvoltă viața socială și economică, deși un astfel de efect este, desigur, chiar și
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nu pot fi de obicei măsurate în mod adecvat, și nici nu pot fi strâns corelate cu activitățile unui anumit guvern. Dar o astfel de dificultate nu justifică neglijarea și cu atât mai puțin ignorarea totală a impactului. Evaluarea rolului executivelor naționale se va îmbunătăți treptat doar prin eforturi perseverente și pe baza ipotezei generale conform căreia guvernele chiar au importanță, deși probabil ea nu este atât de mare pe cât presupun unii (în special criticii anumitor cabinete). Privire de ansamblu Executivele
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
executivelor naționale se va îmbunătăți treptat doar prin eforturi perseverente și pe baza ipotezei generale conform căreia guvernele chiar au importanță, deși probabil ea nu este atât de mare pe cât presupun unii (în special criticii anumitor cabinete). Privire de ansamblu Executivele naționale sunt în centrul vieții politice, deoarece "convertesc" sugestii și propuneri în politici. Ele trebuie să îndeplinească trei funcții, de elaborare, coordonare și implementare a politicilor. Pentru a îndeplini aceste trei sarcini, executivele au luat forme diferite. Ele diferă în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
special criticii anumitor cabinete). Privire de ansamblu Executivele naționale sunt în centrul vieții politice, deoarece "convertesc" sugestii și propuneri în politici. Ele trebuie să îndeplinească trei funcții, de elaborare, coordonare și implementare a politicilor. Pentru a îndeplini aceste trei sarcini, executivele au luat forme diferite. Ele diferă în principal în două moduri: pot fi ierarhice sau colegiale; pot fi unice sau divizate. (285) Sistemele prezidențiale tind să fie ierarhice, în timp ce sistemele de tip cabinet tind să fie mai colegiale. Sistemele prezidențiale
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
specialiști. Impactul exact al guvernelor este dificil de măsurat, în mare parte din cauza duratei scurte a miniștrilor în funcție. Acest fapt pare paradoxal având în vedere că mass media, grupurile organizate și publicul larg pun atât de mult accent pe executivele naționale. Nu este însă decât una dintre contradicțiile suscitate de guverne. Guvernele provoacă atracție și repulsie deopotrivă, pentru că sunt puternice, cel puțin aparent, și pentru că le conferă membrilor o aură de putere, de auctoritas, care fascinează și incită, dar care
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pentru că le conferă membrilor o aură de putere, de auctoritas, care fascinează și incită, dar care totodată îngrijorează și, în cel mai rău caz, înspăimântă pe aceia care sunt subiecți și spectatori ai vieții politice. Bibliografie suplimentară Deși scrierile privind executivele naționale sunt foarte numeroase, ele tind să se axeze în principal pe anumite țări. Există într-adevăr o mare concentrare de lucrări privind guvernul american, cabinetul britanic și o serie de guverne europene, dar și privind fosta Uniune Sovietică. Există
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
The British Cabinet (1962) rămâne cel mai valoros datorită relatării istorice pe care o conține. Asupra rolului jucat de comitete în cabinetele din multe țări occidentale, vezi Unlocking the Cabinet, ed. T.T. McKie și B.W. Hogwood (1985). Despre caracteristicile executivelor comuniste în trecut, vezi L. Holmes, Politics in the Communist World (1986). Pentru o perspectivă asupra naturii conducerii guvernamentale în Africa Neagră, vezi R.H. Jackson și C.G. Rosberg, Personal Rule in Black Africa (1982). Asupra recrutării și a carierei miniștrilor
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Riker, The Theory of Political Coalitions (1962); vezi și G.M. Luebbert, Comparative Democracy (1986) și, pentru un rezumat, A. Lijphart, Democracies (1984: 46-66). Vezi și Coalition Government in Western Europe, ed. V. Bogdanor (1983). Despre problemele cu care se confruntă executivele contemporane, vezi C. Campbell, Governments under Stress (1983) și R. Rose, Understanding Big Government (1984). O comparație destul de veche dar interesantă asupra rolului guvernului în Statele Unite și Uniunea Sovietică este întreprinsă de Z. Brzezinski și S.P. Huntington, Political Power USA
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și starea de spirit a populației. Ca rezultat, rolul liderilor "evident" mari este întru câtva redus, în timp ce rolul altor oameni de stat mai puțin proeminenți poate părea mai substanțial. Impactul liderilor trebuie de asemenea evaluat în timp. Când am examinat executivele naționale, în capitolul 16, am arătat că a existat deseori "un decalaj" substanțial între elaborarea și implementarea politicilor la nivel național; un decalaj similar există și cu privire la rolul liderilor. Impactul liderilor poate să nu fie niciodată determinat în întregime, din moment ce
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
carismatice, în afară de lucrările lui M. Weber, Economy and Society (ed. 1968, vol. 1), vezi A. Wildavsky, The Nursing Father (1984) și A.R. Willner, The Spellbinders (1984). Partea a V-a IMPLEMENTAREA ȘI CONTROLUL Capitolul 18 Birocrațiile Introducere Legislativele și executivele elaborează politici, adesea sub îndrumarea partidelor și sub influența grupurilor. Totuși, politicile sunt doar cuvinte și așteptări atâta vreme cât nu sunt implementate. Legislativele și chiar executivele singure nu pot fi implicate în implementarea detaliată, în special în implementarea de zi cu
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Spellbinders (1984). Partea a V-a IMPLEMENTAREA ȘI CONTROLUL Capitolul 18 Birocrațiile Introducere Legislativele și executivele elaborează politici, adesea sub îndrumarea partidelor și sub influența grupurilor. Totuși, politicile sunt doar cuvinte și așteptări atâta vreme cât nu sunt implementate. Legislativele și chiar executivele singure nu pot fi implicate în implementarea detaliată, în special în implementarea de zi cu zi. Aceasta este, cel puțin în principiu, misiunea serviciilor publice și în special a birocrației civile. Aceasta este și o misiune îndeplinită în parte de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
misiunea serviciilor publice și în special a birocrației civile. Aceasta este și o misiune îndeplinită în parte de alte două tipuri de serviciu public, și anume forțele armate și justiția. Forțele armate sunt implicate deoarece pot fi nevoite să susțină executivul civil în caz de urgență, sau îl pot influența și chiar înlocui dacă apreciază că este imperativ să procedeze astfel. Justiția este implicată pentru că, asemenea administratorilor, trebuie să adjudece pe baza cazurilor și astfel are partea ei în procesul de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
lucru face în mod automat mai puțin clară distincția dintre rolul politicienilor și cel al funcționarilor publici. Aceasta se întâmplă pe de o parte fiindcă nu există totdeauna o separare clară la nivelul personalului: aceiași oameni pot îndeplini ambele roluri. Executivele naționale includ adesea funcționari publici, așa cum am văzut în capitolele anterioare; politicienii pot "coborî" mai mult sau mai puțin în ierarhia departamentelor ministeriale, așa cum am observat cel puțin în cazul unor sisteme prezidențiale. Pe de altă parte, se întâmplă pentru că
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
un grup de interese; acolo unde, ca în cazul Statelor Unite, legislativul este puternic și capabil să acționeze fie pentru a iniția legislația, fie cel puțin pentru a o bloca prin veto, forțele armate operează atât asupra legislativului cât și asupra executivului. La cealaltă extremă, în societățile subdezvoltate precum unele monarhii tradiționale, grupurile asociative sunt slabe, iar grupurile comunitare precum triburile sau grupurile etnice sunt puternice, așa cum am văzut în capitolul 7. Forțele militare folosesc influența și poate și șantajul, însă presiunea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Asupra caracteristicilor complexe ale partidului Baath din Irak și Siria, vezi M.C. Hudson, Arab Politics (1977). Capitolul 20 Adjudecarea regulilor și judecătorii Introducere Birocrațiile (și armatele) sunt principalele instrumente prin care sunt implementate regulile emise de forurile legislative și de executivele naționale, deși nu arareori aceste instituții se implică, așa cum am observat, și în elaborarea regulilor, chiar dacă întâmpină dificultăți când încearcă prea insistent să preia rolul politicienilor. Totuși, birocrațiile și armatele nu sunt singurele organe al căror rol este de a
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sunt mai favorabile cetățeanului unui stat liberal, dar într-un asemenea stat, justiției i se poate da chiar puterea de a chestiona validitatea legilor în sine. Aceasta înseamnă că, atât în relație cu adjudecarea regulilor, cât și cu adunările și executivele, "constituționalismul" joacă un rol crucial. Totuși, în al treilea rând, la fel ca în cazul adunărilor și guvernelor, caracteristicile curților de justiție și ale implicării acestora în apărarea drepturilor cetățenilor se pot schimba semnificativ în timp. Aceasta se întâmplă în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Independența înseamnă lipsa impunerilor, dar față de cine ar trebui să fie independente curțile? Este vorba doar de liderii politici ai momentului și de subordonații acestora? Această perspectivă a fost preluată de constituționaliști, care au cerut o separare a justiției de executiv și de forurile legislative. Dar așa cum am observat în capitolul 16, o asemenea separare nu poate fi complet implementată. În plus, în sistemele parlamentare, "separarea" este departe de a fi completă: judecătorilor li se conferă o anumită autonomie, dar nu
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
punct, cel puțin în unele țări, controlul devenise cu adevărat general. În același mod practic în care controlul general de constituționalitate se născuse din puterea mai limitată de arbitraj între state și federație, controlul de legalitate al deciziilor luate de executiv și agențiile administrative s-a dezvoltat în ideea mai bine definită de a asigura o funcționare eficientă a serviciului public (Ridley și Blondel, 1964: 154-9). Controlul de constituționalitate în practică Bătălia Curții Supreme americane cu F.D. Roosevelt în anii '30
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
se știe, așa cum au făcut în mare parte și curțile supreme, curțile administrative și-au folosit cu oarecare prudență puterea de a invalida reglementările generale emise de guverne. Aceste instanțe tind să sancționeze în principal regulile mai puțin generale ale executivelor naționale și deciziile organelor locale, poate pentru că acestea se fac adesea vinovate de încălcări ale legii, dar poate și pentru că angajarea repetată în conflicte majore cu guvernul național nu este o perspectivă care surâde curților. În Franța, dispoziția destul de limitată
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cât și a celui de legalitate. Curțile au ajuns să realizeze că nu își puteau extinde controlul prea adânc în procesul guvernamental. Ele nu doreau să conteste sau nu puteau contesta pe față prea des procesul de elaborare a deciziilor executivelor și adunărilor. Totuși, au susținut dezvoltarea principiilor arbitrajului între organele statului și au impus în mod cert un respect mai mare față de legalitate, în special la nivelurile regional și local și în general în cadrul serviciului public. Aceste idei s-au
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]