7,783 matches
-
luate, a fost și cea de a se trece în subordinea comitetului Institutul de Proiectări pentru Construcții Hidrotehnice (fosta unitate de proiectate a Direcției Generale a Canalului Dunăre-Marea Neagră] care a fost numit Institutul pentru Planuri de Amenajare și Construcții Hidrotehnice (IPACH). Pentru activitatea de planuri de amenajare au fost create două sectoare noi ale institutului, la care a fost transferată o parte din personalul Direcției Generale a Apelor, au fost repartizați ingineri din alte sectoare ale institutului, făcându-se în
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
construcțiilor, Andrei Filotti s-a ocupat de cercetări de laborator pe modele hidraulice. Dintre studiile pe care le-a coordonat, cele mai importante au fost: În 1959 Andrei Filotti s-a transferat la Institutul pentru Planuri de Amenajare și Construcții Hidrotehnice (IPACH) , unde a ocupat succesiv funcțiile de șef de colectiv, șef de atelier, consilier și, începând din 1968, inginer șef. În anul 1982, Andrei Filotti și-a dat demisia, emigrând în Statele Unite ale Americii. Institutul primise însărcinarea să elaboreze planurile
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
pentru a răspunde la această solicitare. În cadrul IPACH, Andrei Filotti a ales gospodărirea apelor ca domeniu de activitate care a constituit centrul preocupărilor sale profesionale. În anul 1960, gospodărirea apelor constituia o preocupare marginală, fiind considerată o activitate anexă a hidrotehnicii. Andrei Filotti a reușit să separe problemele constructive ale construcțiilor hidrotehnice de cele funcționale, și, împreună cu colaboratorii săi, să dezvolte gospodărirea apelor într-o disciplină de sine stătătoare, devenind în același timp unul din principalii ei reprezentanți. Pe lângă activitățile de
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
ales gospodărirea apelor ca domeniu de activitate care a constituit centrul preocupărilor sale profesionale. În anul 1960, gospodărirea apelor constituia o preocupare marginală, fiind considerată o activitate anexă a hidrotehnicii. Andrei Filotti a reușit să separe problemele constructive ale construcțiilor hidrotehnice de cele funcționale, și, împreună cu colaboratorii săi, să dezvolte gospodărirea apelor într-o disciplină de sine stătătoare, devenind în același timp unul din principalii ei reprezentanți. Pe lângă activitățile de elaborare a planurilor de amenajare și a altor studii de proiectare
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
un anumit efect. După alegerea lucrărilor, sarcina gospodarului de ape era considerată terminată, etapa următoare, cea de realizare a lucrărilor revenind constructorilor hidrotehnicieni. După acest mod de abordare, la anumite perioade, după darea în funcțiune a unui grup de lucrări hidrotehnice într-un bazin hidrografic, era necesară o nouă intervenție a gospodarilor de ape, pentru selecționarea unor noi lucrări. Andrei Filotti a fost unul din cei mai puternici adversari ai acestei abordări statice. În noua concepție pe care a introdus-o
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
este cel al aplicării logicii vagi în gospodărirea apelor. Rezultatele acestor cercetări nu au fost însă generalizate după plecarea sa din institut. După acceptarea statutului gospodăririi apelor ca disciplină de sine stătătoare, în anul 1964, Institutul de Studii și Cercetări Hidrotehnice a decis să înființeze o secție de cercetare în domeniul gospodăririi apelor, condusă de Constantin Pârvulescu. Pentru perioada inițială de organizare a secției și de pornire a primelor cercetări, Institutul a făcut apel la colaboratori externi, printre care și Andrei
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
dintr-un program de asistență umanitară într-un program integrat de asistență pentru dezvoltare. Obiectivele programului au fost definite ca fiind următoarele: Pe lângă lucrările de terasamente, sistemele de îndiguiri sau de irigații și desecare mai necesitau și reconstrucții sau construcții hidrotehnice noi, în general stăvilare și stații de pompare, care nu puteau fi efectuate exclusiv cu muncă manuală. Andrei Filotti s-a opus obținerii fondurilor necesare prin monetizarea resurselor alimentare, deoarece aceasta ar fi redus avantajele sociale ale programului. După negocieri
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
acțiuni nu elimină necesitatea lucrărilor de investiții în gospodărirea apelor, însă sunt o condiție esențială pentru ca ele să-și atingă efectele. Deoarece antrenarea păturilor largi ale populației în participarea la gospodărirea apelor este mult mai complexă decât executarea de construcții hidrotehnice, atenția organelor de gospodărire a apelor trebuie îndreptată în primul rând spre aceste acțiuni. După pensionarea sa din cadrele Organizației Națiunilor Unite, Andrei Filotti a continuat activitatea pe cont propriu, fiind și conducătorul propriei sale firme de consultanță. În această
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
inclinata de pamant, cu inclinatia inspre exterior adica inspre inamic. Dacă inițial, apa a jucat un rol important în apariția așezării, dimpotrivă, în secolul XVIII, mlaștinile erau considerate principala sursă a molimelor. Cele mai importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică: regularizarea debitelor râurilor și asanarea mlaștinilor. Între 1728 și 1732 cursul râului Bega a fost regularizat, creându-se un canal navigabil între Timișoara și cursul inferior. Astfel orașul a fost conectat, prin intermediul râului Tisa și al Dunării, la rețeaua fluvială
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
aceeași structură monoclinală, rocile fiind dispuse în benzi orientate de la vest la est. După ieșirea din defileul de la Cozia culoarul Oltului se lărgește treptat, terasele căpătând o desfășurare mare astfel acest culoar capăta un aspect de culoar depresionar. Prin amenajările hidrotehnice lunca și terasele inferioare sunt acoperite de lacurile de acumulare. Indiferent de dimensiunile și de stadiul de evoluție, depresiunile sunt acelea care prin rolul jucat definesc particularitățile geografice- fizice, economice- umane, al întregului ținut deluros subcarpatic. În funcție de trăsăturile lor morfologice
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
structuri subacvatice. D-metrul funcționează cu ajutorul ultrasunetelor. Dragă absorbantă - Utilaj pentru lucrul sub apă. Introducerea unui debit de aer printr-un furtun creează antrenarea unei cantități de mâl, nisip etc. Draga absorbantă se utilizează pentru degajarea structurilor submerse, la baraje hidrotehnice, arheologie submarină etc. Durata fictivă - Suma timpului de majorare cu durata reală a scufundării succesive. Durata scufundării - Intervalul de timp cuprins între momentul începerii scufundării și momentul începerii urcării către suprafața apei sau primul palier de decompresie. Echilibrare - Egalizarea presiunii
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
compresiei și decompresiei, depozitarea uneltelor și sculelor necesare lucrului sub apă etc. Lucru sub apă - Activitate întreprinsă sub apă de către un scafandru profesionist. Domeniile care beneficiază în special de serviciile scafandrilor profesioniști sunt exploatările petroliere offshore, lucrările portuare și lucrările hidrotehnice. Pentru lucru sub apă, scafandri folosesc diverse scule acționate manual, unelte acționate pneumatic sau hidraulic, dispozitive și utilaje special concepute și realizate. Datorită complexității și în special necesității unui personal numeros, a unor echipamente și utilaje diverse, lucrul sub apă
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
podului Calafat-Vidin în anul 2000. În 2001, folosind finanțarea asigurată de banca germană Kreditanstalt fuer Wiederaufbau (KfW) (tradus "Institutul de Credit pentru Reconstrucție"), în zona selectată pentru construcția podului (kilometrul fluvial 796+000) au fost elaborate studii preliminare geotehnice și hidrotehnice de către compania Ruhr Ingenieurgesellschaft (RRI) ("Societatea Inginerească Ruhr") din Germania, în asociere cu compania bulgară GUS și cea română IPTANA București. Studiile au confirmat corectitudinea alegerii și au asigurat datele preliminare topografice și geologice necesare proiectării. Între 2001-2003, folosind aceeași
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
ca arhitect în calitate de "Surveyor of the Public Buildings of the United States", petrecându-și mult din următorii 14 ani în proiecte de lucrări publice și de urbanism în Washington, D.C.. Ulterior, Latrobe a lucrat la diferite proiecte legate de amenajări hidrotehnice și îndiguiri în orașul New Orleans din Louisiana, unde a decedat în 1820 din cauza febrei galbene. Latrobe a fost numit, "Părintele arhitecturii americane", conform originalului, "Father of American Architecture". s-a născut în 1764 în localitatea Fulneck Moravian Settlement, lângă
Benjamin Henry Latrobe () [Corola-website/Science/314264_a_315593]
-
istmul dintre acesta și lacul Siutghiol (albia canalului Poarta Albă-Midia Năvodari, inaugurat la 21 noiembrie 1987). Canalul are o lungime de 26,6 km și se desprinde din Canalul Dunăre-Marea Neagră la 35 km, în dreptul localității Poarta Albă, obiectivle sale hidrotehnice fiind ecluza Ovidiu și ecluza Năvodari, precum și porturile Ovidiu și Luminița, care se adaugă portului maritim Midia. Orașul s-a ridicat pe locul satului de pescari cu același nume, fiind astăzi un important centru industrial al țării. Data înființării este
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Hurmuzaki" din Rădăuți, a urmat Școala Politehnică din București, Secția construcții, obținând în anul 1940 diploma de inginer constructor. După absolvirea facultății, a lucrat ca inginer la o antrepriză de construcții, realizând numeroase obiective de construcții civile, industriale, poduri, construcții hidrotehnice, hangare, consolidări ș.a., în special în Moldova de nord și Muntenia. Prin activitatea desfășurată, el a contribuit esențial la reconstrucția Moldovei după distrugerile masive provocate în această regiune de cel de-al doilea război mondial. A condus șantiere de execuție
Anton Șesan () [Corola-website/Science/313421_a_314750]
-
de îmbinare a două piese metalice prin încălzire locală. Datorită interesului crescut din domeniul intervențiilor subacvatice pentru întreținerea, controlul și repararea instalațiilor, construcțiilor și structurilor metalice imersate de importanță deosebită în industrie cum ar fi conducte subacvatice, platforme offshore, construcții hidrotehnice, nave etc, sudarea sub apă reprezintă unul dintre mijloacele de bază la care se face apel. Operațiile de sudare subacvatică se pot efectua fie în contact direct cu apa, procedeul numindu-se sudare în mediu umed, fie într-un spațiu
Sudare subacvatică () [Corola-website/Science/313907_a_315236]
-
și Bogdan Florin. Pe data de 15 iunie 2009, Tribunalul București a admis cererea lui Criști Minculescu și a încuviințat că acesta să-i poată adopta pe cei doi copii ai soției sale. Criști Minculescu a intrat la Facultatea de Hidrotehnica din cadrul Universității Tehnice de Construcții din București și a frecventat cursurile acesteia timp de un an. „Pe vremea aia, asta era supremă satisfacție a părinților, să intri la facultate. Mie nu mi-a plăcut să fac chestii care încep cu
Cristian Minculescu () [Corola-website/Science/313940_a_315269]
-
din București și a frecventat cursurile acesteia timp de un an. „Pe vremea aia, asta era supremă satisfacție a părinților, să intri la facultate. Mie nu mi-a plăcut să fac chestii care încep cu „trebuie să“... Am intrat la Hidrotehnica la zi, la ingineri, cu medie mică, dar le-am demonstrat că pot.“ Criști Minculescu a renunțat însă la facultate ca să cânte în trupa Iris: „Am beneficiat de un concurs de împrejurări foarte favorabil să ajung la Iris. Am venit
Cristian Minculescu () [Corola-website/Science/313940_a_315269]
-
reabilitare și extindere a infrastructurii feroviare publice, lucrărilor necesare dezvoltării rețelei de transport cu metroul și de modernizare a rețelei existente, lucrărilor de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, precum și a infrastructurii de transport naval, lucrărilor din domeniul gospodăririi apelor, respectiv construcțiile hidrotehnice și lucrările anexe, acumulările de apă permanente și nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de apărare împotriva inundațiilor, construcțiile și instalațiile hidrometrice, instalațiile de determinare automată a calității apei, lucrările de amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalelor și derivațiilor hidrotehnice
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
hidrotehnice și lucrările anexe, acumulările de apă permanente și nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de apărare împotriva inundațiilor, construcțiile și instalațiile hidrometrice, instalațiile de determinare automată a calității apei, lucrările de amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalelor și derivațiilor hidrotehnice, stațiile de pompare, precum și altor construcții hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de renaturare, reabilitare zone umede și de asigurare a conectivității laterale, lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare și dezvoltare a stațiunilor turistice de interes național, lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
permanente și nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de apărare împotriva inundațiilor, construcțiile și instalațiile hidrometrice, instalațiile de determinare automată a calității apei, lucrările de amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalelor și derivațiilor hidrotehnice, stațiile de pompare, precum și altor construcții hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de renaturare, reabilitare zone umede și de asigurare a conectivității laterale, lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare și dezvoltare a stațiunilor turistice de interes național, lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare, dezvoltare și ecologizare a zonei litorale a
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
și extindere a infrastructurii feroviare publice, lucrările necesare dezvoltării rețelei de transport cu metroul și de modernizare a rețelei existente, lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, precum și a infrastructurii de transport naval; ... b) lucrările din domeniul gospodăririi apelor, respectiv construcțiile hidrotehnice și lucrările anexe, acumulările de apă permanente și nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de apărare împotriva inundațiilor, construcțiile și instalațiile hidrometrice, instalațiile de determinare automată a calității apei, lucrările de amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalele și derivațiile hidrotehnice
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
hidrotehnice și lucrările anexe, acumulările de apă permanente și nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de apărare împotriva inundațiilor, construcțiile și instalațiile hidrometrice, instalațiile de determinare automată a calității apei, lucrările de amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalele și derivațiile hidrotehnice, stațiile de pompare, precum și alte construcții hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de renaturare, reabilitare zone umede și asigurarea conectivității laterale; ... c) lucrările de construcție, reabilitare, modernizare, dezvoltare și ecologizare a zonei litorale a Mării Negre, precum și a stațiunilor turistice de interes
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
permanente și nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de apărare împotriva inundațiilor, construcțiile și instalațiile hidrometrice, instalațiile de determinare automată a calității apei, lucrările de amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalele și derivațiile hidrotehnice, stațiile de pompare, precum și alte construcții hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de renaturare, reabilitare zone umede și asigurarea conectivității laterale; ... c) lucrările de construcție, reabilitare, modernizare, dezvoltare și ecologizare a zonei litorale a Mării Negre, precum și a stațiunilor turistice de interes național; ... d) lucrările de interes național pentru
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]