7,802 matches
-
ministrul administra?iei ?i internelor, Mircea Alexandru, secretar de stat Ministrul delegat pentru administra?ia public?, Gheorghe Emacu Ministrul finan?elor publice, Mihai Nicolae Ț?n?sescu Bucure?ți, 30 noiembrie 2004. Nr. 2.159. ANEX? ----- (Anexă nr. 6 la Hoț?rărea Guvernului nr. 1.360/2001) ---------------------------------------------------- jude?ul TULCEA ORĂ? SULINA COMISIA SPECIALĂ PENTRU ÎNTOCMIREA INVENTARULUI BUNURILOR CARE ALC?TUIESC DOMENIUL PUBLIC AL ORĂ?ULUI SULINA Sec?iunea I Bunuri imobile INVENTARUL bunurilor care apar?în domeniului public al oră
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164151_a_165480]
-
un final. La aceeași plenară, oratorii se întrec în a denunța "carierismul", "oportunismul" sau "împăciuitorismul" Anei Pauker și a acoliților ei, Vasile Luca și Teohari Georgescu. Pauker ar fi fost vinovată și pentru denigrarea poporului român, considerându-l "un popor hoț, un popor cu apucături foarte urâte" (Neagoe- Pleșa, Pleșa: 2006, 338). Acuza este insolită pentru un partid comunist, având un ton naționalist care probează că, pe măsură ce PMR adopta o postură tot mai autonomă în plan extern, în plan intern recurgea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
28-53). Este vorba despre "izbânda" din 23 august; cu toate acestea, gărzile au avut o contribuție notabilă și la instaurarea regimului, prin menținerea lor "în orașe și chiar în unele localități sătești" ca forme de "control cetățenesc împotriva speculanților, împotriva hoților și a altor delicvenți" (Loghin, Petricean: 1974, 94-95; În sprijinul activității...: 1986, 20-21). Putând fi înființate și desființate după bunul plac al regimului, gărzile și-au pierdut treptat utilitatea generală, pe măsură ce leninismul post-revoluționar înlocuia cu succes organizarea "burgheză" a societății
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
2. NR. ȘEDINȚE DE JUDECATĂ CONDUSE 3. NR. PARTICIPĂRI COMPLETE SPECIALIZATE 4. NR. DOSARE RULATE 5. NR. HOTĂRÂRI PRONUNȚATE 6. OPERATIVITATEA ÎN SOLUȚIONAREA CAUZELOR 7. NR. HOTĂRÂRI REDACTATE 8. NR. HOTĂRÂRI REDACTATE PESTE TERMEN 9. NR. HOTĂRÂRI CASATE 10. NR. HOȚ��RĂRI CASATE IMPUTABILE DIN CARE: - CU OBIECȚIUNILE MAGISTRATULUI APRECIATE CĂ ÎNTEMEIATE DE INSTANȚA/ SECȚIILE SPECIALIZATE ÎI. Alte activități ale judecătorului: 1. Activitatea de judecător de serviciu sau delegat Compartiment 2. Observații la proiecte de acte normative 3. Plângeri, reclamații, cereri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161384_a_162713]
-
diplomatice, oficiilor consulare și ale celorlalte forme de reprezentare în străinătate au dreptul la o diurnă în valută în cuantum de 75% din diurnă de categoria I, prevăzută în anexa. ------------ Art. 8^1 a fost introdus de articolul unic din HOȚ��RĂREA nr. 606 din 26 iulie 1996 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 177 din 5 august 1996. Secțiunea a II-a Cazarea Articolul 9 (1) Plafonul de cazare se acordă în raport cu categoria de diurnă în care se încadrează personalul, la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167055_a_168384]
-
noiembrie 2007 sunt interzise producerea și importul materialelor și obiectelor din material plastic destinate a veni în contact cu alimentele, care nu respectă prevederile alin. Alin. (6) al art. 13 a fost introdus de pct. 4 al art. I din HOȚ��RĂREA nr. 1.393 din 4 octombrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 858 din 19 octombrie 2006. Articolul 14 Se admite utilizarea în contact cu alimentele numai a produselor obținute prin fermentație bacteriană, prevăzute în anexa nr. 4. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199400_a_200729]
-
de a-și construi o viață fericită. Nu sunt puține cazuri în care instanțele judecătorești judecă procese cu pedeapsă mult prea ușoară. Legalitatea populară înseamnă lupta pentru întărirea proprietății obștești, lupta de a nu se îngădui să fure banul public. Hoții care fură banul public sunt considerați spioni și trădători ai țării. Este necesar ca în jurul acestora să fie creată o opinie de ură împotriva lor. Asesorii populari participă activ la activitatea justiției populare. Organizațiile de partid trebuie să acorde o
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
condamnările administrative. Condamnările administrative, tovarășe Miron, se practicau din 1954. Este o măsură aprobată atunci de conducere și ulterior iar aprobată de conducere. În ceea ce privește problema cu infractorii împușcați în București. Da, au fost împușcați în București infractori. Este vorba de hoți, de tâlhari, care au intrat în casele oamenilor. Tov. Simulescu, este aici și el, a fost obiectul unui furt. Este vorba de un hoț care stătea în Bărăgan și care venea în București și la fel este vorba de alți
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
problema cu infractorii împușcați în București. Da, au fost împușcați în București infractori. Este vorba de hoți, de tâlhari, care au intrat în casele oamenilor. Tov. Simulescu, este aici și el, a fost obiectul unui furt. Este vorba de un hoț care stătea în Bărăgan și care venea în București și la fel este vorba de alți hoți, care într-adevăr au fost împușcați. În ceea ce privește aprobarea. Tov. Pintilie este aici și poate să spună cine a fost din Biroul Politic care
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de tâlhari, care au intrat în casele oamenilor. Tov. Simulescu, este aici și el, a fost obiectul unui furt. Este vorba de un hoț care stătea în Bărăgan și care venea în București și la fel este vorba de alți hoți, care într-adevăr au fost împușcați. În ceea ce privește aprobarea. Tov. Pintilie este aici și poate să spună cine a fost din Biroul Politic care a aprobat acest lucru. Au fost tovarăși din Biroul Politic care au dat aceste dispoziții și foarte
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
învățați cu controlul de partid, când vine acum acest control, li se pare nu știu ce. Și asupra acestui lucru trebuie să luptăm serios. Eu consider că o vină are și conducerea ministerului. De ce? Nu pentru faptul că a arestat în loc de trei hoți numai doi, însă în ceea ce privește atitudinea politică, nici conducerea ministerului nu a înțeles importanța acestei măsuri de a fi controlați, și chiar din conducerea partidului au fost unii care au îngustat acest lucru. Prima hotărâre a dat dreptul de control pe
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a trebuit a doua să lărgească acest drept, ceea ce a influențat politicește asupra aparatului. Aceasta este realitatea. Toți cunoaștem documentele și de aici trebuie să tragem învățătură politicește pentru munca noastră. Poate că se va mai întâmpla ca în loc de trei hoți să prindem numai doi, dar noi trebuie să luăm măsuri să nu se mai întâmple, însă esențial este că dacă noi vom întări munca de partid, controlul de partid, spiritul de partid, vom exclude multe erori care astăzi se mai
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sute de mii de lei i se dă tot 6 luni. Eu consider că dacă pedeapsa nu este în raport cu vina, aceasta nu este bine. Oamenii ar trebui să se orienteze just pentru că din cauza aceasta pedepsim oameni nevinovați și pe adevărații hoți îi scăpăm printre degete. (...) Tov. Petre Lupu: În ceea ce privește respectarea legalității populare. Fapt este că munca în Ministerul de Interne s-a mai îmbunătățit. Totuși, începând de la conducerea ministerului, nu există preocupare pentru introducerea spiritului de partid. Cred că este neapărat
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
care urmează a fi confirmată de Biroul Comitetului Raional P.M.R. Sus-numitul în nenumărate rânduri a avut o serie de manifestări dușmănoase asupra guvernului și Partidului, spunând că: comuniștii aceștia de astăzi iau cote, prea mari impozite și că sunt niște hoți, îndeamnă anumiți cetățeni din comună să nu se treacă la întovărășire, spunând că el este membru P.M.R. și tot nu s-a trecut, de asemenea aduce anumite injurii la adresa partidului și guvernului și spune că în curând se va face
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
men? iona? i anterior nu se poate compara cu ? i nu poate egală statura lui Iorga ca istoric sau intelectual, nici �n privin? a angaj? rîi lui �n na? ionalismul romantic. Ceilal? i politicieni? istorici nu se ridic? nici la �n? l?imea hoț? r�rîi lui de a?? i aplică idealurile �n politică real? 14. El a reprezentat cea mai extraordinar? minte care i? a fost vreodat? h? r? zît? na? iunii rom�ne. M?re? ia lui Iorga izvor?? te din talentele sale; dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r? s?riț �ncep�nd din a doua jum? țațe a secolului trecut�. Trimisul britanic la Bucure? ți, Șir William White, care �n nici un caz nu era antisemit (a �ncercat �n 1879 s? intervin? �n favoarea drepturilor civile ale evreilor din Rom�nia, conform hoț? r�rîi Congresului de la Berlin ? i a guvernului britanic), comenta �ntr? o scrisoare adresat? Lordului Salisbury: �Un rom�n ar putea deveni evreu, dar este aproape imposibil că un evreu s? devin? rom�n�26. Toat? lumea cunoa? te soarta evreilor din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cele 1�200 de c? r? i ale lui. �nzestrat? cu o voin?? puternic? p�n? la a deveni tiranic? , era totu? i blajin?. Doamna Zulnia ? i cea de a doua șo? ie a lui Iorga, doamna Catinca, au avut o influen?? hoț? r�toare asupra vie? îi ? i a activit?? ilor lui11. �n privin? a contribu? iei aduse de Iorga patrimoniului culturii rom�ne? ți, un deosebit merit l? au avut aceste dou? femei. Iorga a mo? tenit de la mama sa capacitatea intelectual
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c�nd acesta l? a �ntrebat ce va face dac? va fi eliminat, a r? spuns sfid? tor. �P? i, dac? am s? fiu eliminat, am s?? ncerc s?? mi f? uresc viitorul că sacagiu sau ca ministru �n Bulgaria�. Dup? această, hoț? r�rea a fost cea previzibil?: a fost eliminat din nou31. Dar nu a devenit nici sacagiu ? i nici nu l? a invitat nimeni �n Bulgaria că s?? l fac? ministru. A �nfruntat �n schimb mari greut?? i; hoin? rea prin Ia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia oficial? a lui Iorga la formarea să? A?a cum am v? zut, ? i?a dob�ndit cea mai mare parte a cuno? țin? elor prin lecturi de o anvergur? extraordinar?. Prin �nsu? i volumul acestora, le putem atribui o influen?? hoț? r�toare �n aceast? privin??. Prin memoria lui fenomenal? ? i prin imagina? ia să evocatoare, Iorga era capabil s? se plaseze �n �ns?? i inima oric? rei situa? îi despre care citea. Aceste lecturi ? i contactele pe care le? a avut la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trebuiau protejate cu pre? ul apel? rîi la metode duplicitare ? i al sacrific? rîi integrit?? îi sau a calit?? îi de om a oricui. A?adar, interesul na? ional este cel care trebuie s? fie elementul decisiv �n luarea oric? rei hoț? r�ri politice, culturale sau educative. Astfel, �n ochii lui Eminescu, ceea ce numea el �liberalismul american� (sau valorile umane occidentale) ar putea primejdui unicitatea caracterului etnic rom�nesc ? i trebuie deci respins. Eminescu, cel mai mare poet al Rom�niei, se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ideilor sale, idealurile sale c? l?uzîndu? i ac? iunile. Ar fi nedrept s? individualiz? m vreun element ca fiind punctul de cotitur? al unei vie? i sau vreun eveniment adecvat că sens ? i chiar că ritm ca fiind mai hoț? r�tor dec�ț altul. Dar un articol pe care l? a publicat Iorga �n 1899 �n �L�Ind�pendance Roumaine� a constituit un adev? raț pas hoț? r�tor3. Odat? cu acest articol, Iorga �? i p? r? șea turnul de filde?. Articolul acesta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
unei vie? i sau vreun eveniment adecvat că sens ? i chiar că ritm ca fiind mai hoț? r�tor dec�ț altul. Dar un articol pe care l? a publicat Iorga �n 1899 �n �L�Ind�pendance Roumaine� a constituit un adev? raț pas hoț? r�tor3. Odat? cu acest articol, Iorga �? i p? r? șea turnul de filde?. Articolul acesta l? a dus dincolo de linia de demarca? ie care separă un istoric respectat, intangibil ? i demn de respect chiar ? i din partea celor care �l urau4
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga era un �na? ionalism cultural�. Preocuparea lui fundamental? era cultură: �sufletul�, �spiritul� ? i �cultură�, deci mentalitatea na? iunii. De? i greu de definit, aceste tr? s?turi s�nt esen? iale. Pentru el, concep? ia de na? iune era hoț? r�toare �n interpretarea lumii ? i �n �n? elegerea propriei ?? ri ? i a altora. Că ? i von Ranke, la care face dese referiri, temeiurile �n? elegerii lui Iorga ? i ale interpret? rilor sale erau determinate de trecerea de la istoria na? iunilor mici la o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai 1968, voia s? fac? o na? ionalizare rapid? că s?? i ofere muncitorului francez un rol real �n conducerea industriei 32. Iorga ? i Eminescu au sus? inut cauza ?? r? nimii, opun�ndu? se marxismului. Iorga va juca �n 1917 un rol hoț? r�tor �n proclamarea reformei agrare ? i a votului universal. Dar multe din conceptele lui Iorga (�n special cele din domeniile artei ? i literaturii) erau arhiconservatoare; poate cineva care luptă pentru bun? starea a 80 sau 90�% din populă? ie s? fie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? ionalismul eminescian ? i un spirit combativ, odat? cu apari? ia articolului s? u Cu ocazia dispari? iei �Tribunei�149. Iorga a preluat efectiv conducerea revistei abia �n luna iunie 1905, dar chiar ? i �nainte de această influen? a lui era hoț? r�toare. Dac? n?ar fi fost el, �S? m?n? torul� ar fi devenit doar o alt? �Albin? �. Dup? 1903, revista nu a mai fost subven? ionat? de stat. Iorga a mutat birourile redac? ionale acas? la el. Iorga ? i?a dat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]