8,512 matches
-
dintre potențialele beneficii alternative pe care le oferă partidele politice. În condiții de incertitudine, votantul nu are acces la o cantitate suficientă de informație necesară pentru a adopta un comportament de vot care să-i aducă beneficii sporite. De influența incertitudinii asupra competiției politice 25 multe ori este dificil să determini ce tip de beneficii îți vor reveni în urma câștigării alegerilor de către un partid sau altul. În plus, nu există nici o garanție că simpla participare a unui individ la vot este
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
nici o garanție că simpla participare a unui individ la vot este suficientă pentru a transmite revendicările sale către guvern și a face ca partidul preferat să dețină controlul asupra setului de politici care vor fi implementate. În ciuda nivelului crescut de incertitudine, o parte a cetățenilor participă la alegeri, își desemnează reprezentanții și așteaptă anumite beneficii. Principalele abordări vizând explicarea moti vațiilor ce determină participarea indivizilor la vot, în condițiile incapaci tății utilizării unor calcule raționale care să determine costu rile și
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
comportamentului politic adoptat de partide. În funcție de predicții, partidele își vor orienta politicile, mesajele și beneficiile spre acele categorii de alegători care le pot aduce cel mai mare avantaj. Dacă participarea la alegeri este afectată de existența unui grad ridicat de incertitudine și de creșterea nivelului de abținere, partidele vor trebui să se adreseze unui număr mai mic de cetățeni, ceea ce va face ca nivelul costurilor care trebuie suportate pentru convingerea acestora să scadă. Costurile scad atât datorită reducerii numărului de actori
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
de creșterea nivelului de abținere, partidele vor trebui să se adreseze unui număr mai mic de cetățeni, ceea ce va face ca nivelul costurilor care trebuie suportate pentru convingerea acestora să scadă. Costurile scad atât datorită reducerii numărului de actori influența incertitudinii asupra competiției politice implicați în procesul electoral, cât și datorită faptului că partidele pot face anumite predicții referitoare la categoriile de populație care se prezintă la vot. Se poate prezuma că probabilitatea mai mare de prezentare la vot depinde de
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
spre cei care pot fi convinși, nu are rost să te orientezi către votanții celorlalte partide, ci către cei indiferenți. Un alt tip de comportament rațional în urma căruia partidele pot avea câștig constă în încercarea de creștere a gradului de incertitudine în rândul votanților. Se poate prezuma posibilitatea adoptării de către partide a unui comportament rațional prin care să intenționeze reducerea ratei de participare la vot cu scopul scăderii costurilor de convingere a votanților. Partidele pot fi interesate să reducă setul de
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
care se prezintă la vot, nu este obligatoriu ca strategiile partidelor să implice o creștere a participării la alegeri. Partidele pot recurge la adoptarea unei strategii specifice comportamentului rațional și vor tinde să acționeze în scopul reducerii competiției prin influența incertitudinii asupra competiției politice limitarea potențialilor participanți. Legislația electorală poate influența/reduce numărul de potențiali participanți, ceea ce conduce la reducerea numărului de partide și reducerea intereselor reprezentate. Această strategie poate avea ca efect pe de o parte controlul asupra distribuției resurselor
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
altuia dintre competitori (nucleul dur al alegătorilor), ceea ce face ca în final costurile de convingere să scadă. Pentru a se asigura de eventualul succes al strategiei de reducere a participării la vot, partidele vor fi motivate să crească nivelul de incertitudine privitor la comportamentul și acțiunile lor viitoare. Întrebarea care se pune în aceste condiții este legată de motivațiile logice ale acestui tip de comportament. Partidele pot reduce stimulentele de participare a unui mare număr de alegători mizând pe faptul că
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
și în anticiparea preferințelor cetățenilor, este posibil ca ele să nu poată anticipa raționamentele în funcție de care vor vota indivizii. Prin urmare, partidele pot fi interesate doar de atragerea voturilor acelor grupuri care au un potențial electoral ridicat. În condiții de incertitudine, este dificil ca guvernul să cunoască preferințele și interesele tuturor grupurilor sociale. Prin urmare, el se va concentra cu precădere pe satisfacerea intereselor grupurilor care-și pot impune revendicările pe agenda publică. O formă indirectă de furnizare a beneficiilor necesare
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
formarea guvernului. Prin urmare, prezumția principală pe care mă voi baza este că participarea la vot se rezumă la alegerea unui set de politici potențiale care pot fi alterate în cadrul procesului de negociere pentru formarea guvernelor. Acest fapt poate spori incertitudinea existentă în ceea privește termenii reali ai competiției politice deoarece nu se cunosc actorii cu drept de veto care pot influența deciziile viitoare. În plus, decuplarea alegerilor parlamentare de cele prezidențiale reprezintă o premisă a scăderii participării alegătorilor la procesul
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
diferența dintre modalitatea de vot și cea de distribuire a mandatelor. Influența mediului extern asupra partidelor poate modifica strategiile de acțiune inițiale ale acestora. Astfel, conform lui Strøm și Müller (1999, p. 23) regulile de desfășurare a competiției electorale influența incertitudinii asupra competiției politice 35 pot influența deciziile interne ale partidelor prin impactul pe care-l au asupra organizării partidelor și a nominalizării candidaților. În plus, transformarea voturilor în mandate poate crea distorsiuni care în general avantajează partidele mari și le
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
este sistemul electoral 15. Influența sa se poate manifesta asupra forței partidelor în Parlament sau asupra compoziției cabinetului prin regulile referitoare la distribuirea mandatelor. În cazul României, în momentul elaborării sistemului electoral, partidele nu au luat în calcul faptul că incertitudinea și imposibilitatea predicției le vor face să ajungă la rezultate politice neașteptate. Atunci când se trece de la contabilizarea rezultatului votului la împărțirea mandatelor, sistemul de selecție a celor care pot ajunge în poziția de influențare a deciziei publice nu ține cont
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
legată de combinarea a două tipuri de abordări. Pe de o parte votul exprimat de cetățeni este uninominal, pe de altă parte redistribuirea mandatelor se face după metode specifice reprezentării proporționale. Ignorarea ierarhiei preferințelor politice ale votanților conduce la adâncirea incertitudinii cu care se confruntă cetățenii în momentul luării deciziei asupra opțiunilor de vot. Diferențierea între modul în care se votează și modul în care se distribuie mandatele complică calculele pe care trebuie să le facă indivizii în procesul de vot
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
consideră foarte importantă preferința pentru partid, el va vota candidatul B fără să țină cont de partidul din care acesta face parte. Dacă însă preferința individului pentru partid este mai intensă decât cea pentru candidat sau dacă intensitatea preferințelor influența incertitudinii asupra competiției politice este egală, individul poate fi nevoit, deși sistemul este uninominal, să voteze partidul X deși candidatul acestuia este al doilea în ierarhia preferințelor sale privitoare la candidați. Orientarea votului pentru partid este perfect rațională dacă ne gândim
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
atenție problema fundamentală a ierarhizării preferințelor. Ierarhia preferințelor poate fi influențată de cauze externe demersului logic în funcție de care individul își stabilește opțiunea de vot. Decizia votantului implică necesitatea colectării unei cantități suplimentare de informații cu scopul de a face față incertitudinii crescute. După cum arată și Downs (2009), indivizii nu sunt dispuși să colecteze și să proceseze o cantitate crescută de informații. În aceste condiții, partidele politice trebuie să preia rolul de transmițător de informații votanților pe care doresc să-i atragă
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
furnizează doar acele informații care sunt necesare pentru atragerea unui număr cât mai mare de votanți. Un exemplu de informații ce pot fi ascunse sunt cele referitoare la eventualele alianțe postelectorale pe care le pot face partidele. În condiții de incertitudine, informațiile referitoare la posibilele alianțe pe care intenționează să le facă partidele pot deveni extrem de relevante în luarea unei decizii de vot. Revenind la exemplul de mai sus, alegătorul este pus să decidă opțiunea de vot între partidul X și
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
partidul Y. În aceste condiții, este rațional ca votantul să acorde votul partidului său preferat pentru a-i întări acestuia șansele de a ajunge la guvernare. Un astfel de calcul este rațional în condițiile în care votantul se confruntă cu incertitudinea. În condițiile unui sistem majoritar, alegătorul are tendința de a vota strategic, limitând șansele ca partidul cel mai slab situat în ierarhia preferințelor sale să ajungă la guvernare. Astfel, alegătorul renunță la alternativa preferată dacă va considera că nu are
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
De exemplu, eliminarea sistemului de vot prin reprezentare proporțională și a celui majoritar în două tururi conduce la scăderea stimulentelor de apariție a unor partide noi și la întărirea monopolului celor deja existente. Sistemul reprezentării proporționale și cel majoritar influența incertitudinii asupra competiției politice 39 în două tururi oferă stimulente pentru apariția unor noi partide pentru că pot permite unor partide diferite obținerea unor avantaje cu un număr redus de voturi. În cazul reprezentării proporționale, existența unui număr variat de alternative permite
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
să fie asemănător celui adoptat de partidul național. Formarea guvernelor Formarea guvernelor depinde de o serie de mecanisme instituționale printre care: politica de alianțe, apariția unor noi partide - prin recrutarea unor membri (UNPR) - și rezultatele conflictelor interne. Una dintre sursele incertitudinii care poate conduce la scăderea participării la vot este dată de faptul că alegerea unui parlamentar nu echivalează cu alegerea unui set de politici (Fiorina și Noll, 1979). Așadar, participând la alegeri, cetățenii votează Parlamentul, dar nu și guvernul. Prin
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
în ceea ce privește modul în care votează, influența unor stimulente selective negative (posibilitatea pierderii mandatului prin alegeri anticipate, limitarea resurselor alocate către colegiile lor etc.) poate impune un anumit tip de comportament de vot21. Această situație poate constitui o altă sursă de incertitudine pentru că votanții pot face în cel mai bun caz doar predicții referitoare la modul în care va arăta guvernul și la setul de politici care va fi pus în aplicare. În România, partidele au atât tendințe centrifuge, cât și centripete
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
încă învățați să se bată și să se grupeze, în mod real, în jurul unor principii, păstrându-și în același timp personalitatea. în aceste condiții, cultura alternativă rămâne pentru o perioadă încă nedeterminată o mare necesitate. Dar și o mai mare incertitudine și un semn enorm de întrebare. Mai mult o aspirație ideală, o virtualitate, o promisiune, decât un proiect imediat realizabil. Unele etape istorice nu pot fi, într-adevăr, sărite. Voluntarismul de orice gen ideologic, educativ, politic rămâne încă ineficient și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
restabili paternitatea acestui text, pe care l-a dactilografiat după manuscrisul meu (distrus pe loc) pe pagini purtând antetul Voice of America, adus în țară în copii xerox. Textul se resimte într-o oarecare măsură de toate contextele și chiar incertitudinile momentului istoric respectiv. A.M. (II) P.S. Prescurtările acestui text îmi aparțin în întregime. Pasajele suprimate datau. Au intervenit și foarte mici intervenții stilistice. Din nou, precizarea finală: Acest text a fost transmis, ca și celelalte anterioare, la postul de radio
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
individ simte că trebuie să le facă. Uneori, compulsia unui individ este legată de anumite legături logice. Comportamentul compulsiv devine atât de repetitiv și dus la extreme, încât este irațional. Compulsiile de "verificare" sunt extrem de comune și sunt corelate cu incertitudini obsesive. Studiu de caz Cristian povestește un eveniment din viața sa. Conduc pe stradă cu 55 km/h. Merg la un examen. Centura de siguranță este blocată și sunt atent să urmăresc toate regulile de circulație. Nimeni nu e pe
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
procesul complex al democratizărilor din America Latină (Chile, Argentina, Brazilia și Uruguay), Europa de Sud (Portugalia, Spania, Italia, Grecia) și Europa de Est. Autorul susține, argumentând, că procesul de democratizare nu este și nu poate fi un proces linear, întrucât el cunoaște uneori incertitudini, momente de blocaj și chiar inversiuni de tendință. Leonardo Morlino este profesor la LUISS (Universitatea Liberă de Științe Sociale) Roma și a fost președintele I.P.S.A. (Asociației Internaționale de Știință Politică). Cartea pe care o propunem spre publicare a mai fost
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
care, într-un anume fel, ar contribui la anularea uneia sau mai multor reguli ale jocului" (Bobbio, 1983: 316, dar și 1984). Nici nu ar fi corect să se afirme că, într-un regim democratic, există o reală instituționalizare a "incertitudinii" în ceea ce privește substanța deciziilor care se pot lua. Când se accentuează în mod excesiv aspectul procedural sau se vorbește de "incertitudine absolută" - înțelegând prin această expresie că, în interiorul procedurilor democratice valide, se poate lua orice decizie, chiar și cea de abolire
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și 1984). Nici nu ar fi corect să se afirme că, într-un regim democratic, există o reală instituționalizare a "incertitudinii" în ceea ce privește substanța deciziilor care se pot lua. Când se accentuează în mod excesiv aspectul procedural sau se vorbește de "incertitudine absolută" - înțelegând prin această expresie că, în interiorul procedurilor democratice valide, se poate lua orice decizie, chiar și cea de abolire a economiei de piață și a proprietății private, de exemplu - se schimbă planul de analiză; se alunecă, mai degrabă, spre
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]